Modificări

'''Antonie (Leonida) Plămădeală''' (n. [[17 noiembrie]] 1926, Stolniceşti, judeţul Lăpuşna, Basarabia; d. [[29 august]] 2005, Sibiu) a fost înalt ierarh al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], [[mitropolit]] ortodox al Ardealului (1982-2005), teolog și scriitor, membru de onoare al Academiei Române. ==ViaţaViața==S-a născut în anul 1927 într-o familie de ţărani țărani din StolniceştiStolnicești, jud. Lăpuşna Lăpușna (Basarabia) în anul 1927, primind numele de Leonida. A urmat cursurile Seminarului Teologic de la ChişinăuChișinău, apoi Bucureşti şi București și cursurile Facultăţilor Facultăților de Teologie din Bucureşti şi București și ale Institutului Teologic Universitar din Cluj.

În anul 1949, a fost condamnat (în lipsă) la 7 ani închisoare, pentru activitate anticomunistă; arestat şi și rejudecat în anul 1954, a fost condamnat la 4 ani închisoare, fiind însă graţiat grațiat în 1956. Atunci se înscrie la doctorat la la Institutul Teologic Universitar din Cluj, când, din motive politice, este constrâns să le întrerupă. Exclus din rândurile clerului şi și din cinul monahal (pe motive politice) între anii 1959-1968, supravieţuieşte supraviețuiește angajându-se ca muncitor pe la mai multe întreprinderi.

Este reprimit în cler în anul 1968 şi și numit secretar-şef șef la Institutul Teologic din BucureştiBucurești. Îşi Își reia studiile doctorale, însă peste hotare, la Heythrop College (Oxfordshire), apoi la Londra, cu teza „Biserica slujitoare în Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi Tradiție și în teologia contemporană”, susţinută susținută în anul 1972.

Pe [[27 decembrie]] 1970 a fost hirotonit vicar patriarhal, cu titlul "PloieşteanulPloieșteanul". Numit responsabil cu relaţiile relațiile externe ale Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales episcop al Buzăului pe [[9 decembrie]] 1979. Pe [[10 ianuarie]] 1982 a fost ales [[arhiepiscop]] al Sibiului şi și mitropolit al Ardealului, funcţii funcții pe care le-a deţinut deținut până la moarte.

==Activitatea pastorală şi și misionară==S-a îngrijit de reconstrucţia şireconstrucția și/sau restaurarea mai multor biserici, mănăstiri şi și a clădirilor anexe. Cea mai mare ctitorie a sa a fost la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, unde a început construcţia construcția incintei mănăstirii şi și a clădirilor anexe încă din anii ’80, mănăstirii adăugându-i-se o bibliotecă şi și o expoziţie expoziție de obiecte bisericeştibisericești, carte veche şi și icoane pe sticlă (obiectele fiind donaţia donația Mitropolitului Antonie).Ca responsabil cu relaţiile relațiile externe ale [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], a luat parte la vizitele făcute altor Biserici creştinecreștine, a participat ca delegat şi și uneori ca membru în organismele de conducere al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, la întrunirile Conferinţei Conferinței Bisericilor Europene şi și la sesiunile Comisiei de dialog între Biserica Ortodoxă şi și Biserica Romano-Catolică.

==Activitatea academică şi și scrierile==Pe lângă responsabilităţile responsabilitățile sale bisericeştibisericești, IPS Antonie şiși-a continuat şi și cariera academică, publicând mai multe volume de studii şi și articole pe teme de teologie biblică, spiritualitate, istorie bisericească, relaţii relații ecumenice etc., predici, dar şi și articole de presă şi și interviuri, precum şi și literatură şi și memorialistică <ref> O bibliografie mai extinsă a IPS Antonie Plămădeală mergând însă numai până în 1999 o găsim în [http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/AntoniePlamadeala.html articolul] dedicat acestuia din ''Dicţionarul Dicționarul Teologilor Români''</ref>.

Astfel, în anul 1970 publică la Bucureşti București romanul ''Trei ceasuri în iad'', un roman foarte critic la adresa regimului comunist din România din vremea „obsedantului deceniu” (anii ’50). Cartea a cunoscut un rapid succes de public şi și de critică, însă a fost rapid retras din librării de către autorităţile autoritățile comuniste. Cartea a cunoscut mai multe reeditări după căderea comunismului (BucureştiBucurești, 1993; Media Concept, Sibiu, 2004).

Dintre scrierile sale teologice, unul dintre cele mai cunoscute volume ale Mitropolitului Antonie este volumul ''Tradiţie şi Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă'', Sibiu, 1983, cu o prefaţă prefață a Pr. Prof. Acad. [[Dumitru Stăniloae]] şi și un cuvânt înainte al autorului. A cunoscut mai multe reeditări după 1989 (ed. Axios, 1995; ed. Reîntregirea, Alba-Iulia, 2005). Lucrarea tratează teme de de spiritualitate comune Răsăritului şi și Apusului creştincreștin, şi și îndeosebi spiritualitatea monastică.

*''Cuvinte duhovniceştiduhovnicești'', Tiparul tipografiei eparhiale, Sibiu, 2000 se înscrie în aceeaşi direcţie aceeași direcție de reflecţie reflecție ca şi și volumul mai sus amintit.

*''Tâlcuiri noi la texte vechi'', Sibiu, 1999, – o colecţie colecție de predici la duminicile de peste an.

===Memorialistică şi și publicistică===*'' [http://www.archive.org/details/AntoniePlamadeala-RugulAprins Rugul Aprins] '', Ed. Arhidiecezană, Sibiu, 2002, o carte de interviuri şi și mărturii despre mişcarea mișcarea „Rugul Aprins” din Bucureştii Bucureștii anilor ’50 şi și participarea IPS Antonie la activităţile activitățile acesteia.

*''Gânduri de frumuseţi frumuseți albe'', 5 volume, Tiparul tipografiei eparhiale, Sibiu, 2004, reia o serie de articole ale IPS Antonie publicate în revista ''Telegraful român'' din Sibiu.

*„Fără Dumnezeu am fi apariţii apariții ciudate şi dispariţii și dispariții stupide”<ref>Antonie Plămădeală, „Tatăl nostru – nu suntem singuri”, Sibiu, editura Eparhiei Sibiului, 1999, p.16.</ref>

Mitropolitul Antonie Plămădeală a fost învinuit în repetate rânduri că ar fi colaborat benevol cu regimul comunist, inclusiv cu Securitatea (poliţia poliția politică a regimului comunist) <ref> Această din urmă învinuire o regăsim inclusiv în scrierile unor ierarhi precum Mitropolitul Bartolomeu Anania al Clujului, care o formulează în volumul său de ''Memorii'' (Polirom, IaşiIași, 2009).</ref>. Astfel, poetul Mircea Dinescu, în acea vreme membru al Colegiului CNSAS, declara în anul 2007 că Mitropolitul Antonie fusese colaborator de bună voie al autorităţilor autorităților comuniste<ref> De exemplu Mircea Dinescu, [http://www.news20.ro/articol_Mircea-Dinescu_-_IPS-Antonie-i-a-cerut-lui-Ceausescu-sa-l-faca-general__578.html IPS Antonie i-a cerut lui Ceauşescu Ceaușescu să-l facă general], ''Cotidianul'', 9 august 2007. </ref>. Dat fiind că aceste declaraţii declarații veneau după moartea Mitropolitului Antonie, fraţii frații acestuia s-au adresat Colegiului CNSAS, cerând să aibă acces la toate documentele care l-ar fi autorizat pe Mircea Dinescu să facă respectivele declaraţiideclarații, pentru a le putea fotocopia <ref>Cristina Darmina Iamandi, [http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/fratii-mitropolitului-antonie-plamadeala-solicita-cnsas-dosarul-raposatului-104222.html Fraţii Frații Mitropolitului Antonie Plămădeală solicită CNSAS dosarul răposatului], ''România liberă'', 22 august 2007.</ref> Câteva fragmente din dosarul de urmărire al IPS Antonie au fost publicate şi și în presă [http://www.evz.ro/detalii/stiri/mitropolitul-bartolomeu-anania-nume-de-cod-apostol-882223.html], însă documentele amintite mai sus nu au fost încă publicate integral.

Apărătorii Mitropolitului Antonie subliniază faptul că acesta a avut mai degrabă de suferit în perioada comunistă, evocând trecerea sa prin închisori şi persecuţiile și persecuțiile îndurate în anii tinereţiitinereții, apreciind că acuzaţiile acuzațiile amintite nu se justifică.

IPS Antonie, referindu-se, într-un interviu din 1990, la problema convieţuirii conviețuirii cu regimul comunist, considera că formele de colaborare sau acomodare cu regimul comunist asumate de ierarhia şi și clericii Bisericii Ortodoxe Române erau necesare pentru supravieţuirea supraviețuirea Bisericii înseşi şi înseși și mai ales a vieţii vieții liturgice. În ceea ce îl privea, îşi își formula propria poziţie poziție astfel:: ''Nu sunt un om politic şi și n-am avut niciodată calitatea de a apăra altceva decât interesele Bisericii. Ceea ce am făcut în ţarățară, am făcut şi și peste hotare. ''<ref>Interviu acordat de IPS Antonie Plămădeală ziaristei Lelia Munteanu, ziarul ''Adevărul'', ianuarie 1990, reeditat în ''Biserica în mers'', vol. I 1958-1995, Tiparul tipografiei eparhiale, Sibiu, 1999, p. 122. </ref>

Colegiul Electoral Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit pe [[3 noiembrie]] 2005 pentru a alege succesorul Mitropolitului Antonie Plămădeală în scaunul de mitropolit ortodox al Ardealului. Cei doi candidaţi candidați au fost I.P.S. [[Andrei (Andreicuț) al Clujului|Andrei AndreicuţAndreicuț]], atunci arhiepiscop de Alba Iulia şi și P.S. [[Laurenţiu Laurențiu Streza]], episcop-vicar de CaransebeşCaransebeș. După un al doilea tur de scrutin, cu o majoritate strânsă, a fost ales ca Mitropolit P.S. Laurenţiu Laurențiu Streza. A doua zi, (arhi)episcopii ce păstoreau Clujul, Alba, Crişana şi MaramureşulCrișana și Maramureșul, susţinuţi susținuți de mai mulţi mulți clerici şi și teologi, au cerut Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române fie transferarea sediului Mitropoliei Ardealului la Cluj, fie împărţirea jurisdicţiei împărțirea jurisdicției [[Mitropolia Ardealului|Mitropoliei Ardealului]] în două. Sfântul Sinod a optat pentru cea de-a doua variantă cu quasi-unanimitate de voturi. Situaţia Situația a dus la izbucnirea unui scandal mediatic. IPS Antonie Plămădeală a rămas astfel ultimul ierarh al Mitropoliei Ardealului în forma sa extinsă. Actuala Mitropolie a Ardealului cuprinde doar mai cuprinde doar judeţele județele Sibiu, BraşovBrașov, Covasna şi și Harghita, celelalte ţinuturi ținuturi ale vechii Mitropolii a Ardealului ţinând ținând acum de Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi MaramureşuluiCrișanei și Maramureșului. ==Note==<small><references/></small>

*Biografia IPS [http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/AntoniePlamadeala.html Antonie Plămădeală] în ''Dicţionarul Dicționarul Teologilor Români'' ==Note==<references/>

*[http://filmeortodoxe.blogspot.com/2010/01/ips-antonie-plamadeala-vorbeste-despre.html IPS Antonie Plămădeală] despre Mişcarea Mișcarea „Rugul Aprins” din Bucureştii Bucureștii anilor 1940-1950 (audio)*[http://prgabriel.wordpress.com/category/pastoralele-ips-antonie-plamadeala/ Din Pastoralele IPS Antonie Plămădeală]*[http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/Cuvantul-lui-Antonie-Plamadeal20152614.php Cuvântul IPS Antonie Plămădeală la înmormântarea lui Constantin Noica]