Modificări

Salt la: navigare, căutare

Antonie (Plămădeală) al Ardealului

1.885 de octeți adăugați, 14 mai 2011 03:26
reorganizari, reformulari, completari
[[Imagine:Antonie Plămădeală.jpg|thumb|right|250 px|Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului]]
'''Antonie (Leonida) Plămădeală''' (n. [[17 noiembrie]] 1926, Stolniceşti, judeţul Lăpuşna, Basarabia; d. [[29 august]] 2005, Sibiu) a fost înalt ierarh al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], [[mitropolit]] ortodox al Ardealului (1982-2005), teolog și scriitor, membru de onoare al Academiei Române.
==Cariera ecleziasticăViaţa==Pe S-a născut în anul 1927 într-o familie de ţărani din Stolniceşti, jud. Lăpuşna (Basarabia) în anul 1927, primind numele de mirean Leonida Plămădeală. A urmat cursurile Seminarului Teologic de la Chişinău, a primit numele apoi Bucureşti şi cursurile Facultăţilor de Antonie odată cu tunderea Teologie din Bucureşti şi ale Institutului Teologic Universitar din Cluj. A fost tuns în [[monahism]], în anul 1948. La , primind numele de Antonie, la [[27 decembrieMănăstirea Prislop]] 1970 a fost , apoi hirotonit vicar patriarhal, cu titlul "Ploieşteanul"ierodiacon în 1949. La [[9 decembrie]] 1979Transferat la Mănăstirea Slatina, după ce a fost responsabil cu relaţiile externe ale Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales [[episcop]] al Buzăului. La [[10 ianuarie]] 1982 a fost ales [[arhiepiscop]] al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, funcţii pe care le-a deţinut până la moartehirotonit ieromonah în anul 1953.
=Opera='''Teologică'''În anul 1949, a fost condamnat (în lipsă) la 7 ani închisoare, pentru activitate anticomunistă; arestat şi rejudecat în anul 1954, a fost condamnat la 4 ani închisoare, fiind însă graţiat în 1956. Atunci se înscrie la doctorat la la Institutul Teologic Universitar din Cluj, când, din motive politice, este constrâns să le întrerupă. Exclus din rândurile clerului şi din cinul monahal (pe motive politice) între anii 1959-1968, supravieţuieşte angajându-se ca muncitor pe la mai multe întreprinderi.
1Este reprimit în cler în anul 1968 şi numit secretar-şef la Institutul Teologic din Bucureşti. ''Îşi reia studiile doctorale, însă peste hotare, la Heythrop College (Oxfordshire), apoi la Londra, cu teza „Biserica slujitoare în Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă'' - Lucrarea vrednicului de amintire Mitropolit Antonie Plămădealăteologia contemporană”, se constituie susţinută în zece capitole, o prefaţă a Pr. Prof. Acad. [[Dumitru Stăniloae]] şi un cuvânt înainte al autoruluianul 1972.
Cartea este tipărită în două ediţii: prima la editura Axios 1995Pe [[27 decembrie]] 1970 a fost hirotonit vicar patriarhal, la Bucureşticu titlul "Ploieşteanul". Numit responsabil cu relaţiile externe ale Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales episcop al Buzăului pe [[9 decembrie]] 1979. Pe [[10 ianuarie]] 1982 a fost ales [[arhiepiscop]] al Sibiului şi a IImitropolit al Ardealului, funcţii pe care le-a deţinut până la editura Reîntregireamoarte. După căderea comunismului, 2005este numit membru de onoare al Academiei Române.
Titlul lucrării este unul foarte inspirat ==Activitatea pastorală şi cuprinzătormisionară==S-a îngrijit de reconstrucţia şi/sau restaurarea mai multor biserici, întru mănăstiri şi a clădirilor anexe. Cea mai mare ctitorie a sa a fost la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, unde a început dorind doar construcţia incintei mănăstirii şi a face precizarea că „şi”-ul clădirilor anexe încă din titlu „Tradiţie '''şi''' libertate în spiritualitatea ortodoxă”anii ’80, este unul conjunctiv mănăstirii adăugându-i-se o bibliotecă şi nu unul disjunctivo expoziţie de obiecte bisericeşti, unul care realizează unitatea carte veche şi nu distincţiaicoane pe sticlă (obiectele fiind donaţia Mitropolitului Antonie). În tot cuprinsul cărţii se postulează ideea că tradiţia Ca responsabil cu relaţiile externe ale [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], a luat parte la vizitele făcute altor Biserici creştine, a participat ca delegat şi libertatea sunt complementareuneori ca membru în organismele de conducere al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, tradiţia naşte libertate la întrunirile Conferinţei Bisericilor Europene şi la sesiunile Comisiei de dialog între Biserica Ortodoxă şi libertatea tradiţie, ambele dând nota specificităţii spiritualităţii ortodoxeBiserica Romano-Catolică.
Lucrarea de faţă==Activitatea academică şi scrierile==Pe lângă responsabilităţile sale bisericeşti, IPS Antonie şi-a mitropolitului Antonie Plămădeală este una de sinteză continuat şi chiar dacă se constituie din cariera academică, publicând mai multe volume de studiişi articole pe teme de teologie biblică, spiritualitate, istorie bisericească, relaţii ecumenice etc., predici, intervenţii verbale dar şi conferinţearticole de presă şi interviuri, păstrează un aer de spontaneitate proprii Ortodoxieiprecum şi literatură şi memorialistică <ref> O bibliografie mai extinsă a IPS Antonie Plămădeală mergând însă numai până în 1999 o găsim în [http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/AntoniePlamadeala.html articolul] dedicat acestuia din ''Dicţionarul Teologilor Români''</ref>.
Puternic ancorat ===Literatură===Astfel, în Tradiţia Bisericiianul 1970 publică la Bucureşti romanul ''Trei ceasuri în iad'', aceasta este cea care îi dă autorului o aşa mobilitate în expunere un roman foarte critic la adresa regimului comunist din România din vremea „obsedantului deceniu” (anii ’50). Cartea a cunoscut un rapid succes de public şi un puternic avânt de critică, însă a fost rapid retras din librării de către actualitateautorităţile comuniste.Mai ales acolo unde se cer afirmateCartea a cunoscut mai multe reeditări după căderea comunismului (Bucureşti, 1993; Media Concept, Sibiu, tradiţia şi libertatea spiritualităţii ortodoxe 2004). sunt cele care animă în autor persuasiunea firescului adevăr.
Capitolele cărţii===Teologie===Dintre scrierile sale teologice, ca unul dintre cele mai cunoscute volume ale Mitropolitului Antonie este volumul ''Tradiţie şi conferinţele ţinute libertate în Occident sunt ca o mână întinsă a spiritualităţii orientale, către cea apuseană, şi nu orcândspiritualitatea ortodoxă'', ci mai ales în momentele de criză ale acesteia din urmă.Din acest punct de vedereSibiu, lucrarea vrednicului de amintire Mitropolit Antonie Plămădeală1983, împreună cu o prefaţă a încă câtorva profesori (Pr. Prof. Acad. [[Dumitru Stăniloae)]] şi un cuvânt înainte al autorului. A cunoscut mai multe reeditări după 1989 (ed. Axios, este una de pioneriat în deschiderea către celelalte spiritualităţii ale creştinătăţii1995; ed. Reîntregirea, în care modelul Ortodoxiei să fie cel care se afirmă cu convingereAlba-Iulia, 2005). Lucrarea tratează teme de de spiritualitate comune Răsăritului şi singurul viabil într-o criză a creştinătăţii europeneApusului creştin, când în Apus se generase o depopulare a mănăstirilor şi rigiditatea regulelor slăbise credinţaîndeosebi spiritualitatea monastică.
Lucrarea tratează temele spiritualităţii comune răsăritenilor şi apusenilor*''Cuvinte duhovniceşti'', Tiparul tipografiei eparhiale, dar cu un stil propriuSibiu, cu un penel gingaş dar ferm care lasă a 2000 se întrevedea superioritatea uneia faţă de cealaltă, dar aceasta nu la modul grosier şi egoist, ci conturând o evidenţă clară a bogăţiei de înţelesuri venită dinspre Orient, de unde izvorăşte pe bună dreptate şi verbul : a te orienta.<ref>Textul îmi aparţine şi reprezintă un fragment din lucrarea de seminar-recenzie "Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă" susţinută în anul universitar 2007, înscrie în faţa IPS. Arhiepiscop [[Andrei Andreicuţ]], profesor la catedra aceeaşi direcţie de Morală reflecţie ca şi Spiritualitate a Facultăţii de Teologie Ortodoxă Alba Iuliavolumul mai sus amintit. </ref>
*''Tâlcuiri noi la texte vechi'', Sibiu, 1999, – o colecţie de predici la dunimicile de peste an.
2. ===Memorialistică şi publicistică===*''Cuvinte duhovniceşti[http://www.archive.org/details/AntoniePlamadeala-RugulAprins Rugul Aprins] '' - Este , Ed. Arhidiecezană, Sibiu, 2002, o lucrare în care se profilează chipul carte de interviuri şi experienţa [[duhovnic]]ească a autorului. Pe parcursul răsfoirii filelor ei vom avea bucuria întâlnirii unor teme cu totul mărturii despre mişcarea „Rugul Aprins” din Bucureştii anilor ’50 şi cu totul originale pentru [[Spiritualitate]]a Ortodoxăparticiparea IPS Antonie la activităţile acesteia. „Căderea *''Biserica în sus”mers'' (vol. I 1958-1995 + vol. II 1995-1998), Tiparul tipografiei eparhiale, Sibiu, 1999 – o antologie de interviuri (mai ales din perioada postcomunistă)*''Gânduri de frumuseţi albe'', 5 volume, Tiparul tipografiei eparhiale, „Capcanele smereniei” şi „Un Catehism pentru intelectuali”Sibiu, 2004, sunt doar unele dintre elereia o serie de articole ale IPS Antonie publicate în revista ''Telegraful român'' din Sibiu.
3. ''Tâlcuiri noi la texte vechi'' - predici la dunimicile de peste an, cu o foarte mare receptivitate mai ales în rândul tinerilor.==Citate==
4*„Fără Dumnezeu am fi apariţii ciudate şi dispariţii stupide”<ref>Antonie Plămădeală, „Tatăl nostru – nu suntem singuri”, Sibiu, editura Eparhiei Sibiului, 1999, p. ''Rugul aprins''16.</ref>
5==Controverse=====Colaborarea cu regimul comunist===Mitropolitul Antonie Plămădeală a fost învinuit în repetate rânduri că ar fi colaborat benevol cu regimul comunist, inclusiv cu Securitatea (poliţia politică a regimului comunist) <ref> Această din urmă învinuire o regăsim inclusiv în scrierile unor ierarhi precum Mitropolitul Bartolomeu Anania al Clujului, care o formulează în volumul său de ''Memorii'' (Polirom, Iaşi, 2009).</ref>. Astfel, poetul Mircea Dinescu, în acea vreme membru al Colegiului CNSAS, declara în anul 2007 că Mitropolitul Antonie fusese colaborator de bună voie al autorităţilor comuniste<ref> De exemplu Mircea Dinescu, [http://www.news20.ro/articol_Mircea-Dinescu_-_IPS-Antonie-i-a-cerut-lui-Ceausescu-sa-l-faca-general__578.html IPS Antonie i-a cerut lui Ceauşescu să-l facă general], ''Cotidianul'', 9 august 2007. </ref>. Dat fiind că aceste declaraţii veneau după moartea Mitropolitului Antonie, fraţii acestuia s-au adresat Colegiului CNSAS, cerând să aibă acces la toate documentele care l-ar fi autorizat pe Mircea Dinescu să facă respectivele declaraţii, pentru a le putea fotocopia <ref>Cristina Darmina Iamandi, [http://www. romanialibera.ro/actualitate/eveniment/fratii-mitropolitului-antonie-plamadeala-solicita-cnsas-dosarul-raposatului-104222.html Fraţii Mitropolitului Antonie Plămădeală solicită CNSAS dosarul răposatului], ''BasarabiaRomânia liberă'', 22 august 2007.</ref> Câteva fragmente din dosarul de urmărire al IPS Antonie au fost publicate şi în presă [http://www.evz.ro/detalii/stiri/mitropolitul-bartolomeu-anania-nume-de-cod-apostol-882223.html], însă documentele amintite mai sus nu au fost încă publicate integral.
Apărătorii Mitropolitului Antonie subliniază faptul că acesta a avut mai degrabă de suferit în perioada comunistă, evocând trecerea sa prin închisori şi persecuţiile îndurate în anii tinereţii, apreciind că acuzaţiile amintite nu se justifică.
'''Publicistică''' 1. ''Gânduri de frumuseţi albe'' IPS Antonie, referindu- Apariţie în cinci volume constând din adunarea articolelor publicate de-a lungul timpului în ziarul [[Telegraful român]]se, la rubrica „semnalăm... semnalăm...” 2. ''Biserica în mers'' într- antologie a unor interviuri în două volume. '''Beletristică''' 1. ''Trei ceasuri în iad'' - O fină dar usturătoare critică la adresa regimului comunist. Un roman excepţional, receptat de către cititorii anilor şaptezeci cu mare interes, fiind interzis şi retras un interviu din librării de către autorităţiile comuniste. Astăzi din păcate,nu prea mai este cunoscut1990, ultima sa reeditare datând din anul 2004 la editura „Media Concept”, Sibiu. Citind acest romanproblema convieţuirii cu regimul comunist, îţi dai seama considera un autor formele de o asemenea profunzime, nu are cum să se fi coborât într-atât încât să pactizeze colaborare sau acomodare cu Securitatea. „Compromisuri” se înţelege trebuie să fi existat, dar acestea nu pentru un beneficiu personal, ci pentru un „rău mai mic”. Numai cine nu l-a cunoscut regimul comunist asumate de ierarhia şi citit pe vrednicul de amintire Dr. Academician Mitropolit Antonie Plămădeală poate susţine contrariul. Aici nu a avut loc o trădare a clericii Bisericii în favoarea Statului, ci o implicare a Statului (atunci comunist) în problemele Ortodoxe Române erau necesare pentru supravieţuirea Bisericii, o îmblânzire înseşi şi o transformare mai ales a luivieţii liturgiceO somitate ca academicianul Antonie Plămădeală nu avea În ceea ce învăţa de la mediocrităţile din Securitateîl privea, este ca îşi formula propria poziţie astfel:: ''Nu sunt un om politic şi cum ai spune despre Mântuitorul Iisus Hristos că era evreu, că era n-am avut niciodată calitatea de partea evreilor, când El era Fiul lui Dumnezeu, faptul că între evrei şi-a desfăşurat activitatea, aceasta este cu totul apăra altcevadecât interesele Bisericii. Şi Ceea ce am făcut în cazul mitropolitului lucrurile se prezintă tot aşa. Dacă în timpul său regimul care era la putere a fost comunistţară, aşa a fost, trebuia să colaboreze cu el pentru împlinirea misiunii la care este chemată Biserica. Mitropolitul Antonie Plămădeala a realizat atunci, în vremurile de restrişte pentru Biserică, o „îndumnezeire a maidanului”, cum ar zice Constantin Necula. =Citate reprezentative:= *„Fără Dumnezeu am fi apariţii ciudate făcut şi dispariţii stupide”<ref>Antonie Plămădeală, „Tatăl nostru nu suntem singuri”, Sibiu, editura Eparhiei Sibiului, 1999, p.16peste hotare.''</ref> ==Colaborarea cu regimul comunist==Fraţii fostului mitropolit al Ardealului, Interviu acordat de IPS Antonie Plămădealăziaristei Lelia Munteanu, au solicitatziarul ''Adevărul'', ianuarie 1990, reeditat în scris, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii accesul la întregul dosar al IPS Mitropolit Antonie. De asemenea, fraţii şi executorii testamentari ai IPS Sale, Mihai şi Alexie Plamadeala, cer aprobarea de a efectua copii xerox ale tuturor documentelor pe care, ''Biserica în urma consultării dosarului, le vor selectamers'', informeaza Rompres. Solicitarea lor vine ca reacţie la afirmaţiile lui Mircea Dinescu publicate in ziarul "Cotidianul" în data de 9 august 2007vol. Atunci, Mircea Dinescu declara ca IPS Antonie iI 1958-ar fi cerut lui Nicolae Ceauşescu avansarea IPS Sale în grad de general. Prin urmare1995, cei doi fraţi solicită în special copii ale scrisorii prin care IPS Mitropolit Antonie i-a cerut lui Nicolae Ceauşescu avansarea în grad de generalTiparul tipografiei eparhiale, dacă aceasta existăSibiu, precum si copii dupa documentele oficiale prin care fostului mitropolit al Ardealului i s-a atribuit gradul de colonel şi copie după documentul prin care CNSAS i-a permis lui Mircea Dinescu accesul la dosarul IPS Antonie1999, cu precizarea celui care a efectuat solicitareap.Sursa:crestinortodox122.ro</ref>
==Controverse legate de succesiune==
Consiliul Naţional Colegiul Electoral Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit pe [[3 noiembrie]] 2005 pentru a alege succesorul lui Mitropolitului Antonie Plămădeală în scaunul de mitropolit ortodox al Ardealului. Cei doi pretendenţi candidaţi au fost I.P.S. [[Andrei Andreicuţ]], atunci arhiepiscop de Alba Iulia şi P.S. [[Laurenţiu Streza]], episcop -vicar de Caransebeş. Consiliul l-a ales după După un al doilea tur de scrutin pe , cu o majoritate strânsă, a fost ales ca Mitropolit P.S. Laurenţiu Streza în scaunul rămas vacant. A doua zi acelaşi Consiliu Naţional Bisericesc a hotărât scoaterea eparhiilor din nordul Ardealului , (arhi)episcopii ce păstoreau Clujul, Alba, Crişana şi a celei Maramureşul, susţinuţi de Alba Iulia de sub jurisdicţia mai mulţi clerici şi teologi, au cerut Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române fie transferarea sediului Mitropoliei Ardealului la Cluj, fie împărţirea jurisdicţiei [[Mitropolia Ardealului|Mitropoliei Ardealului]], ceea ce lîn două. Sfântul Sinod a optat pentru cea de-a doua variantă cu quasi-unanimitate de voturi. Situaţia a transformat pe dus la izbucnirea unui scandal mediatic. IPS Antonie Plămădeală în a rămas astfel ultimul mitropolit ierarh al Mitropoliei Ardealului cu jurisdicţie asupra întregului Ardealîn forma sa extinsă. Noua Actuala Mitropolie a Ardealului cuprinde doar mai cuprinde doar judeţele Sibiu, Braşov, Covasna şi Harghita, celelalte ţinuturi ale vechii Mitropolii a Ardealului ţinând acum de Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
==Legături externeSurse== * (ro) Articolul dedicat IPS [http://antonieplamadealaro.wordpresswikipedia.comorg/wiki/ Oameni Antonie_Pl%C4%83m%C4%83deal%C4%83 Antonie Plămădeală] de valoare despre pe ro.wikipedia.org*Biografia IPS [http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/AntoniePlamadeala.html Antonie Plămădeală]în ''Dicţionarul Teologilor Români''
==Note==
<references/>
==SurseLegături externe==* adaptare a articolului [http://filmeortodoxe.blogspot.com/2010/01/ips-antonie-plamadeala-vorbeste-despre.html IPS Antonie Plămădeală ] despre Mişcarea „Rugul Aprins” din roBucureştii anilor 1940-1950 (audio)*[http://prgabriel.wordpress.com/category/pastoralele-ips-antonie-plamadeala/ Din Pastoralele IPS Antonie Plămădeală]*[http://www.scritube.wikipediacom/stiinta/stiinte-politice/Cuvantul-lui-Antonie-Plamadeal20152614.orgphp Cuvântul IPS Antonie Plămădeală la înmormântarea lui Constantin Noica]* [http://antonieplamadeala.wordpress.com/ Mărturii despre Mitropolitul Antonie Plămădeală] 
[[Categorie:Episcopi]]
6.119 modificări

Meniu de navigare