Modificări

{{Cutie Biografie Episcopi| Nume = IPS Antonie (Plămădeală),<br/>Mitropolitul Ardealului| Imagine = [[ImagineFișier:Antonie Plămădeală.jpg|thumb200px]]| Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Română]]| Reşedinţă = Sibiu| Formulă = IPS| Titlul = [[Mitropolia Ardealului|Mitropolit al Ardealului]]| Perioada = 1982-2005| Predecesor = Nicolae Mladin| Succesor = [[Laurențiu (Streza) al Ardealului|Laurențiu (Streza)]]| Hirotonire preot = 1953, la Mănăstirea Slatina| Hirotonire episcop = [[27 decembrie]] 1970,<br/>la București| Consecratori =| Titluri precedente = [[Vicar]] patriarhal| Funcţii = |rightData naşterii = [[17 noiembrie]] 1926|250 pxLocul naşterii = {{flag|Mitropolitul Romania}}Stolnicești, județul Lăpușna, Basarabia| Data morţii = [[29 august]] 2005| Locul morţii = Sibiu|}}'''Antonie (Leonida) Plămădeală ''' (n. [[17 noiembrie]] 1926, Stolnicești, județul Lăpușna, Basarabia; d. [[29 august]] 2005, Sibiu) a fost un înalt ierarh al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], [[mitropolit]] ortodox al [[Mitropolia Ardealului|Ardealului, Crişanei şi Maramureşului]](1982-2005), teolog și scriitor, membru de onoare al Academiei Române.

==Viața==S-a născut în anul 1927 într-o familie de țărani din Stolnicești, județul Lăpușna (Basarabia) în anul 1927, primind numele '''Antonie (Leonida) Plămădeală''' (n. A urmat cursurile Seminarului Teologic de la Chișinău, apoi București și cursurile Facultăților de Teologie din București și ale Institutului Teologic Universitar din Cluj. A fost tuns în [[17 noiembriemonahism]] 1926în anul 1948, Stolniceştiprimind numele '''Antonie''', judeţul Lăpuşna, Basarabia; d. la [[29 augustMănăstirea Prislop]] 2005, Sibiu) a fost înalt ierarh al apoi hirotonit [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Româneierodiacon]]în 1949. Transferat la Mănăstirea Slatina, a fost hirotonit [[mitropolitieromonah]] ortodox al Ardealului (1982-2005), teolog și scriitor, membru de onoare al Academiei Româneîn anul 1953.

==Cariera ecleziastică==Pe numele de mirean Leonida PlămădealăÎn anul 1949, a primit numele de Antonie odată cu tunderea fost condamnat (în [[monahism]]lipsă) la 7 ani închisoare, pentru activitate anticomunistă; arestat și rejudecat în anul 1948. La [[27 decembrie]] 1970 1954, a fost hirotonit vicar patriarhalcondamnat la 4 ani închisoare, cu titlul "Ploieşteanul"fiind însă grațiat în 1956. La [[9 decembrie]] 1979Atunci se înscrie la doctorat la la Institutul Teologic Universitar din Cluj, după ce a fost responsabil cu relaţiile externe ale Bisericii Ortodoxe Românecând, din motive politice, a fost ales [[episcop]] al Buzăuluieste constrâns să le întrerupă. La [[10 ianuarie]] 1982 a fost ales [[arhiepiscop]] al Sibiului şi mitropolit al ArdealuluiExclus din rândurile clerului și din cinul monahal (pe motive politice) între anii 1959-1968, funcţii supraviețuiește angajându-se ca muncitor pe care le-a deţinut până la moartemai multe întreprinderi.

1Pe [[27 decembrie]] 1970 a fost hirotonit vicar patriarhal, cu titlul "Ploieșteanul". ''Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă'' - Lucrarea vrednicului de amintire Mitropolit Antonie PlămădealăNumit responsabil cu relațiile externe ale Bisericii Ortodoxe Române, se constituie în zece capitole, o prefaţă a Pr. Prof. Acadfost ales episcop al Buzăului pe [[9 decembrie]] 1979. Pe [[10 ianuarie]] 1982 a fost ales [[Dumitru Stăniloaearhiepiscop]] şi un cuvânt înainte al autoruluiSibiului și mitropolit al Ardealului, funcții pe care le-a deținut până la moarte.

Cartea este tipărită După căderea comunismului, a fost ales membru de onoare al Academiei Române (în două ediţii1992).<ref>[https: prima la editura Axios 1995, la Bucureşti, şi a II//acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=P Academia Română -a la editura Reîntregireamembrii Academiei din 1866 până în prezent], 2005.accesat 6 mai 2020</ref>

Titlul lucrării este unul foarte inspirat şi cuprinzător==Activitatea pastorală și misionară==S-a îngrijit de reconstrucția și/sau restaurarea mai multor biserici, mănăstiri și a clădirilor anexe. Cea mai mare ctitorie a sa a fost la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, întru unde a început dorind doar construcția incintei mănăstirii și a face precizarea că „şi”-ul clădirilor anexe încă din titlu „Tradiţie '''şi''' libertate în spiritualitatea ortodoxă”anii ’80, este unul conjunctiv şi nu unul disjunctivmănăstirii adăugându-i-se o bibliotecă și o expoziție de obiecte bisericești, unul care realizează unitatea şi nu distincţiacarte veche și icoane pe sticlă (obiectele fiind donația Mitropolitului Antonie). În tot cuprinsul cărţii se postulează ideea că tradiţia şi libertatea sunt complementareCa responsabil cu relațiile externe ale [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], a luat parte la vizitele făcute altor Biserici creștine, tradiţia naşte libertate şi libertatea tradiţiea participat ca delegat și uneori ca membru în organismele de conducere al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, ambele dând nota specificităţii spiritualităţii ortodoxela întrunirile Conferinței Bisericilor Europene și la sesiunile Comisiei de dialog între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică.

Lucrarea de faţă==Activitatea academică și scrierile==Pe lângă responsabilitățile sale bisericești, IPS Antonie și-a mitropolitului Antonie Plămădeală este una de sinteză şi chiar dacă se constituie din continuat și cariera academică, publicând mai multe volume de studiiși articole pe teme de teologie biblică, spiritualitate, intervenţii verbale şi conferinţeistorie bisericească, păstrează un aer relații ecumenice etc., predici, dar și articole de spontaneitate proprii Ortodoxieipresă și interviuri, precum și literatură și memorialistică <ref> O bibliografie mai extinsă a IPS Antonie Plămădeală mergând însă numai până în 1999 o găsim în [http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/AntoniePlamadeala.html articolul] dedicat acestuia din ''Dicționarul Teologilor Români''</ref>.

Puternic ancorat ===Literatură===Astfel, în anul 1970 publică la București romanul ''Trei ceasuri în Tradiţia Bisericiiiad'', aceasta este cea care îi dă autorului o aşa mobilitate în expunere şi un puternic avânt roman foarte critic la adresa regimului comunist din România din vremea „obsedantului deceniu” (anii ’50). Cartea a cunoscut un rapid succes de public și de critică, însă a fost rapid retras din librării de către actualitateautoritățile comuniste.Mai ales acolo unde se cer afirmateCartea a cunoscut mai multe reeditări după căderea comunismului (București, 1993; Media Concept, Sibiu, tradiţia şi libertatea spiritualităţii ortodoxe 2004). sunt cele care animă în autor persuasiunea firescului adevăr.

Capitolele cărţii===Teologie===Dintre scrierile sale teologice, ca şi conferinţele ţinute unul dintre cele mai cunoscute volume ale Mitropolitului Antonie este volumul ''Tradiție și libertate în Occident sunt ca o mână întinsă a spiritualităţii orientalespiritualitatea ortodoxă'', către cea apuseanăSibiu, şi nu orcând1983, ci mai ales în momentele de criză ale acesteia din urmă.Din acest punct de vedere, lucrarea vrednicului de amintire Mitropolit Antonie Plămădeală, împreună cu o prefață a încă câtorva profesori (Pr. Prof. Acad. [[Dumitru Stăniloae)]] și un cuvânt înainte al autorului. A cunoscut mai multe reeditări după 1989 (ed. Axios, este una de pioneriat în deschiderea către celelalte spiritualităţii ale creştinătăţii1995; ed. Reîntregirea, în care modelul Ortodoxiei să fie cel care se afirmă cu convingereAlba-Iulia, şi singurul viabil într-o criză a creştinătăţii europene2005). Lucrarea tratează teme de de spiritualitate comune Răsăritului și Apusului creștin, când în Apus se generase o depopulare a mănăstirilor şi rigiditatea regulelor slăbise credinţași îndeosebi spiritualitatea monastică.

Lucrarea tratează temele spiritualităţii comune răsăritenilor şi apusenilor*''Cuvinte duhovnicești'', dar cu un stil propriuTiparul tipografiei eparhiale, cu un penel gingaş dar ferm care lasă a Sibiu, 2000 se întrevedea superioritatea uneia faţă de cealaltă, dar aceasta nu la modul grosier şi egoist, ci conturând o evidenţă clară a bogăţiei de înţelesuri venită dinspre Orient, de unde izvorăşte pe bună dreptate şi verbul : a te orienta.<ref>Textul îmi aparţine şi reprezintă un fragment din lucrarea de seminar-recenzie "Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă" susţinută în anul universitar 2007, înscrie în faţa IPS. Arhiepiscop [[Andrei Andreicuţ]], profesor la catedra de Morală şi Spiritualitate a Facultăţii aceeași direcție de Teologie Ortodoxă Alba Iuliareflecție ca și volumul mai sus amintit. </ref>

2===Memorialistică și publicistică===*'' [http://www.archive. org/details/AntoniePlamadeala-RugulAprins Rugul Aprins] ''Cuvinte duhovniceşti, Ed. Arhidiecezană, Sibiu, 2002, o carte de interviuri și mărturii despre mișcarea „Rugul Aprins” din Bucureștii anilor ’50 și participarea IPS Antonie la activitățile acesteia.*'' - Este o lucrare Biserica în care se profilează chipul şi experienţa [[duhovnic]]ească a autoruluimers'' (vol. Pe parcursul răsfoirii filelor ei vom avea bucuria întâlnirii unor teme cu totul şi cu totul originale pentru [[Spiritualitate]]a OrtodoxăI 1958-1995 + vol. „Căderea în sus”II 1995-1998), Tiparul tipografiei eparhiale, Sibiu, 1999 – o antologie de interviuri (mai ales din perioada postcomunistă)*''Gânduri de frumuseți albe'', 5 volume, Tiparul tipografiei eparhiale, Sibiu, „Capcanele smereniei” şi „Un Catehism pentru intelectuali”2004, sunt doar unele dintre elereia o serie de articole ale IPS Antonie publicate în revista ''Telegraful român'' din Sibiu.

4*„Fără Dumnezeu am fi apariții ciudate și dispariții stupide”<ref>Antonie Plămădeală, „Tatăl nostru – nu suntem singuri”, Sibiu, editura Eparhiei Sibiului, 1999, p. ''Rugul aprins''16.</ref>

5==Controverse=====Colaborarea cu regimul comunist===Mitropolitul Antonie Plămădeală a fost învinuit în repetate rânduri că ar fi colaborat benevol cu regimul comunist, inclusiv cu Securitatea (poliția politică a regimului comunist) <ref> Această din urmă învinuire o regăsim inclusiv în scrierile unor ierarhi precum Mitropolitul Bartolomeu Anania al Clujului, care o formulează în volumul său de ''Memorii'' (Polirom, Iași, 2009).</ref>. Astfel, poetul Mircea Dinescu, în acea vreme membru al Colegiului CNSAS, declara în anul 2007 că Mitropolitul Antonie fusese colaborator de bună voie al autorităților comuniste<ref> De exemplu Mircea Dinescu, [http://www.news20.ro/articol_Mircea-Dinescu_-_IPS-Antonie-i-a-cerut-lui-Ceausescu-sa-l-faca-general__578.html IPS Antonie i-a cerut lui Ceaușescu să-l facă general], ''Cotidianul'', 9 august 2007. </ref>. Dat fiind că aceste declarații veneau după moartea Mitropolitului Antonie, frații acestuia s-au adresat Colegiului CNSAS, cerând să aibă acces la toate documentele care l-ar fi autorizat pe Mircea Dinescu să facă respectivele declarații, pentru a le putea fotocopia <ref>Cristina Darmina Iamandi, [http://www. romanialibera.ro/actualitate/eveniment/fratii-mitropolitului-antonie-plamadeala-solicita-cnsas-dosarul-raposatului-104222.html Frații Mitropolitului Antonie Plămădeală solicită CNSAS dosarul răposatului], ''BasarabiaRomânia liberă'', 22 august 2007.</ref> Câteva fragmente din dosarul de urmărire al IPS Antonie au fost publicate și în presă [http://www.evz.ro/detalii/stiri/mitropolitul-bartolomeu-anania-nume-de-cod-apostol-882223.html], însă documentele amintite mai sus nu au fost încă publicate integral.

IPS Antonie, referindu-se, într-un interviu din 1990, la problema conviețuirii cu regimul comunist, considera că formele de colaborare sau acomodare cu regimul comunist asumate de ierarhia și clericii Bisericii Ortodoxe Române erau necesare pentru supraviețuirea Bisericii înseși și mai ales a vieții liturgice. În ceea ce îl privea, își formula propria poziție astfel:: ''Nu sunt un om politic și n-am avut niciodată calitatea de a apăra altceva decât interesele Bisericii. Ceea ce am făcut în țară, am făcut și peste hotare. 'Publicistică'<ref>Interviu acordat de IPS Antonie Plămădeală ziaristei Lelia Munteanu, ziarul ''Adevărul'', ianuarie 1990, reeditat în ''Biserica în mers'', vol. I 1958-1995, Tiparul tipografiei eparhiale, Sibiu, 1999, p. 122. </ref>

1. ''Gânduri ===Controverse legate de frumuseţi albe'' succesiune===Colegiul Electoral Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române s- Apariţie a întrunit pe [[3 noiembrie]] 2005 pentru a alege succesorul Mitropolitului Antonie Plămădeală în cinci volume constând din adunarea articolelor publicate scaunul de mitropolit ortodox al Ardealului. Cei doi candidați au fost I.P.S. [[Andrei (Andreicuț) al Clujului|Andrei Andreicuț]], atunci arhiepiscop deAlba Iulia și P.S. [[Laurențiu Streza]], episcop-vicar de Caransebeș. După un al doilea tur de scrutin, cu o majoritate strânsă, a lungul timpului în ziarul fost ales ca Mitropolit P.S. Laurențiu Streza. A doua zi, (arhi)episcopii ce păstoreau Clujul, Alba, Crișana și Maramureșul, susținuți de mai mulți clerici și teologi, au cerut Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române fie transferarea sediului Mitropoliei Ardealului la Cluj, fie împărțirea jurisdicției [[Telegraful românMitropolia Ardealului|Mitropoliei Ardealului]], la rubrica „semnalămîn două. Sfântul Sinod a optat pentru cea de-a doua variantă cu quasi-unanimitate de voturi.Situația a dus la izbucnirea unui scandal mediatic. semnalăm.IPS Antonie Plămădeală a rămas astfel ultimul ierarh al Mitropoliei Ardealului în forma sa extinsă.Actuala Mitropolie a Ardealului cuprinde doar mai cuprinde doar județele Sibiu, Brașov, Covasna și Harghita, celelalte ținuturi ale vechii Mitropolii a Ardealului ținând acum de Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului.”

'''Beletristică''' 1. ''Trei ceasuri în iad'' - O fină dar usturătoare critică la adresa regimului comunist. Un roman excepţional, receptat de către cititorii anilor şaptezeci cu mare interes, fiind interzis şi retras din librării de către autorităţiile comuniste. Astăzi din păcate,nu prea mai este cunoscut, ultima sa reeditare datând din anul 2004 la editura „Media Concept”, Sibiu. Citind acest roman, îţi dai seama că un autor de o asemenea profunzime, nu are cum să se fi coborât într-atât încât să pactizeze cu Securitatea. „Compromisuri” se înţelege trebuie să fi existat, dar acestea nu pentru un beneficiu personal, ci pentru un „rău mai mic”. Numai cine nu l-a cunoscut şi citit pe vrednicul de amintire Dr. Academician Mitropolit Antonie Plămădeală poate susţine contrariul. Aici nu a avut loc o trădare a Bisericii în favoarea Statului, ci o implicare a Statului (atunci comunist) în problemele Bisericii, o îmblânzire şi o transformare a lui. O somitate ca academicianul Antonie Plămădeală nu avea ce învăţa de la mediocrităţile din Securitate, este ca şi cum ai spune despre Mântuitorul Iisus Hristos că era evreu, că era de partea evreilor, când El era Fiul lui Dumnezeu, faptul că între evrei şi-a desfăşurat activitatea, aceasta este cu totul altceva. Şi în cazul mitropolitului lucrurile se prezintă tot aşa. Dacă în timpul său regimul care era la putere a fost comunist, aşa a fost, trebuia să colaboreze cu el pentru împlinirea misiunii la care este chemată Biserica. Mitropolitul Antonie Plămădeala a realizat atunci, în vremurile de restrişte pentru Biserică, o „îndumnezeire a maidanului”, cum ar zice Constantin Necula. =Citate reprezentative:=Surse==*„Fără Dumnezeu am fi apariţii ciudate şi dispariţii stupide”<ref>Antonie Plămădeală, „Tatăl nostru nu suntem singuri”, Sibiu, editura Eparhiei Sibiului, 1999, pArticolul dedicat IPS [http://ro.16wikipedia.<org/wiki/ref> ==Colaborarea cu regimul comunist==Fraţii fostului mitropolit al Ardealului, IPS Antonie_Pl%C4%83m%C4%83deal%C4%83 Antonie Plamadeala, au solicitat, in scris, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii accesul la intregul dosar al IPS Mitropolit Antonie. De asemenea, fratii si executorii testamentari ai IPS Sale, Mihai si Alexie Plamadeala, cer aprobarea Plămădeală] de a efectua copii xerox ale tuturor documentelor pe care, in urma consultarii dosarului, le vor selecta, informeaza Rompresro. Solicitarea lor vine ca reactie la afirmatiile lui Mircea Dinescu publicate in ziarul "Cotidianul" in data de 9 august 2007wikipedia. Atunci, Mircea Dinescu declara ca org*Biografia IPS Antonie i-ar fi cerut lui Nicolae Ceausescu avansarea IPS Sale in grad de general[http://biserica. Prin urmare, cei doi frati solicita in special copii ale scrisorii prin care IPS Mitropolit Antonie i-a cerut lui Nicolae Ceausescu avansarea in grad de general, daca aceasta exista, precum si copii dupa documentele oficiale prin care fostului mitropolit al Ardealului i s-a atribuit gradul de colonel si copie dupa documentul prin care CNSAS i-a permis lui Mircea Dinescu accesul la dosarul IPS Antonie, cu precizarea celui care a efectuat solicitarea. - Sursa:crestinortodoxorg/WhosWho/DTR/P/AntoniePlamadeala.ro ==Controverse legate de succesiune==Consiliul Naţional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit pe [[3 noiembrie]] 2005 pentru a alege succesorul lui html Antonie Plămădeală în scaunul de mitropolit ortodox al Ardealului. Cei doi pretendenţi au fost [[Andrei Andreicuţ]], arhiepiscop de Alba Iulia şi [[Laurenţiu Streza]], episcop de Caransebeş. Consiliul l-a ales după un al doilea tur de scrutin pe Laurenţiu Streza în scaunul rămas vacant. A doua zi acelaşi Consiliu Naţional Bisericesc a hotărât scoaterea eparhiilor din nordul Ardealului şi a celei de Alba Iulia de sub jurisdicţia [[Mitropolia Ardealului|Mitropoliei Ardealului]], ceea ce l-a transformat pe Antonie Plămădeală în ultimul mitropolit al Mitropoliei Ardealului cu jurisdicţie asupra întregului Ardeal. Noua Mitropolie a Ardealului cuprinde doar judeţele Sibiu, Braşov, Covasna şi Harghita.''Dicționarul Teologilor Români''

{{start box}}{{succesiune|înainte=Nicolae Mladin|titlu=Surse[[Mitropolia Ardealului|Mitropolit al Ardealului]]|ani=1982 - 2005|după=[[Laurențiu (Streza) al Ardealului|Laurențiu (Streza)]]|}}* adaptare a articolului Antonie Plămădeală din ro.wikipedia.org{{end box}}

[[Categorie:EpiscopiIerarhi români]][[Categorie:Biserica Ortodoxă RomânăMitropoliți români]][[Categorie:Arhiepiscopi ai Sibiului]][[Categorie:Teologiromâni]]