Antonie (Plămădeală) al Ardealului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: thumb|right|250 px|Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului '''Antonie (Leonida) Plămădeală''' (n. [[17...)
 
Linia 1: Linia 1:
 
[[Imagine:Antonie Plămădeală.jpg|thumb|right|250 px|Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului]]
 
[[Imagine:Antonie Plămădeală.jpg|thumb|right|250 px|Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului]]
  
'''Antonie (Leonida) Plămădeală''' (n. [[17 noiembrie]] [[1926]], [[Stolniceşti]], [[judeţul Lăpuşna]], [[Basarabia]]; d. [[29 august]] [[2005]], [[Sibiu]]) a fost înalt ierarh al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], [[mitropolit]] ortodox al Ardealului (1982-2005), membru de onoare al [[Academiei Române]].
+
'''Antonie (Leonida) Plămădeală''' (n. [[17 noiembrie]] 1926, Stolniceşti, judeţul Lăpuşna, Basarabia; d. [[29 august]] 2005, Sibiu) a fost înalt ierarh al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], [[mitropolit]] ortodox al Ardealului (1982-2005), teolog și scriitor, membru de onoare al Academiei Române.
  
 
==Cariera ecleziastică==
 
==Cariera ecleziastică==
Pe numele de mirean Leonida Plămădeală, a primit numele de Antonie odată cu tunderea în monahism, în anul [[1948]]. La [[27 decembrie]] [[1970]] a fost hirotonit vicar patriarhal, cu titlul "Ploieşteanul". La [[9 decembrie]] [[1979]], după ce a fost responsabil cu relaţiile externe ale Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales episcop al [[Buzău]]lui. La [[10 ianuarie]] [[1982]] a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, funcţii pe care le-a deţinut până la moarte.  
+
Pe numele de mirean Leonida Plămădeală, a primit numele de Antonie odată cu tunderea în [[monahism]], în anul 1948. La [[27 decembrie]] 1970 a fost hirotonit vicar patriarhal, cu titlul "Ploieşteanul". La [[9 decembrie]] 1979, după ce a fost responsabil cu relaţiile externe ale Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales [[episcop]] al Buzăului. La [[10 ianuarie]] 1982 a fost ales [[arhiepiscop]] al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, funcţii pe care le-a deţinut până la moarte.  
  
 
=Opera=
 
=Opera=
 
'''Teologică'''
 
'''Teologică'''
  
1. [[Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă ]] - Lucrarea vrednicului de amintire Mitropolit Antonie Plămădeală, se constituie în zece capitole, o prefată a Pr. Prof. Acad. Dumitru Stăniloae şi un cuvânt înainte al autorului.
+
1. ''Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă'' - Lucrarea vrednicului de amintire Mitropolit Antonie Plămădeală, se constituie în zece capitole, o prefaţă a Pr. Prof. Acad. [[Dumitru Stăniloae]] şi un cuvânt înainte al autorului.
 +
 
 
Cartea este tipărită în două ediţii: prima la editura Axios 1995, la Bucureşti, şi a II-a la editura Reîntregirea, 2005.
 
Cartea este tipărită în două ediţii: prima la editura Axios 1995, la Bucureşti, şi a II-a la editura Reîntregirea, 2005.
Titlul lucrării este unul foarte inspirat şi cuprinzător,  
+
 
întru început dorind doar a face precizarea că „şi”-ul din titlu „Tradiţie '''şi''' libertate în spiritualitatea ortodoxă”, este unul conjunctiv şi nu unul disjunctiv, unul care realizează unitatea şi nu distincţia. În tot cuprinsul cărţii se postulează ideea că tradiţia şi libertatea sunt complementare, traditia naşte libertate şi libertatea tradiţie, ambele dând nota specificităţii spiritualităţii ortodoxe.
+
Titlul lucrării este unul foarte inspirat şi cuprinzător, întru început dorind doar a face precizarea că „şi”-ul din titlu „Tradiţie '''şi''' libertate în spiritualitatea ortodoxă”, este unul conjunctiv şi nu unul disjunctiv, unul care realizează unitatea şi nu distincţia. În tot cuprinsul cărţii se postulează ideea că tradiţia şi libertatea sunt complementare, tradiţia naşte libertate şi libertatea tradiţie, ambele dând nota specificităţii spiritualităţii ortodoxe.
  
 
Lucrarea de faţă, a mitropolitului Antonie Plămădeală este una de sinteză şi chiar dacă se constituie din mai multe studii, intervenţii verbale şi conferinţe, păstrează un aer de spontaneitate proprii Ortodoxiei.  
 
Lucrarea de faţă, a mitropolitului Antonie Plămădeală este una de sinteză şi chiar dacă se constituie din mai multe studii, intervenţii verbale şi conferinţe, păstrează un aer de spontaneitate proprii Ortodoxiei.  
Linia 23: Linia 24:
  
 
Lucrarea tratează temele spiritualităţii  comune răsăritenilor şi apusenilor, dar cu un stil propriu, cu un penel gingaş dar ferm care lasă a se întrevedea superioritatea uneia faţă de cealaltă, dar aceasta nu la modul grosier şi egoist, ci conturând  o evidenţă clară a bogăţiei de înţelesuri venită dinspre Orient, de unde izvorăşte pe bună  dreptate şi  verbul : a te orienta.
 
Lucrarea tratează temele spiritualităţii  comune răsăritenilor şi apusenilor, dar cu un stil propriu, cu un penel gingaş dar ferm care lasă a se întrevedea superioritatea uneia faţă de cealaltă, dar aceasta nu la modul grosier şi egoist, ci conturând  o evidenţă clară a bogăţiei de înţelesuri venită dinspre Orient, de unde izvorăşte pe bună  dreptate şi  verbul : a te orienta.
<ref>Textul îmi aparţine şi reprezină un fragment din lucrarea de seminar-recenzie "Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă" susţinută în anul universitar 2007, în faţa IPS. Arhiepiscop [[Andrei Andreicuţ]], profesor la catedra de Morală şi Spiritualitate a Facultăţii de Teologie Ortodoxă Alba Iulia. </ref>
+
<ref>Textul îmi aparţine şi reprezintă un fragment din lucrarea de seminar-recenzie "Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă" susţinută în anul universitar 2007, în faţa IPS. Arhiepiscop [[Andrei Andreicuţ]], profesor la catedra de Morală şi Spiritualitate a Facultăţii de Teologie Ortodoxă Alba Iulia. </ref>
  
  
2. [[Cuvinte duhovniceşti]] - Este o lucrare în care se profilează chipul şi experienţa duhovnicească a autorului. Pe parcursul răsfoirii filelor ei vom avea bucuria întâlnirii unor teme cu totul şi cu totul originale pentru Spiritualitatea Ortodoxă. „Căderea în sus”, „Capcanele smereniei” şi „Un Catehism pentru intelectuali”, sund doar unele dintre ele.
+
2. ''Cuvinte duhovniceşti'' - Este o lucrare în care se profilează chipul şi experienţa [[duhovnic]]ească a autorului. Pe parcursul răsfoirii filelor ei vom avea bucuria întâlnirii unor teme cu totul şi cu totul originale pentru [[Spiritualitate]]a Ortodoxă. „Căderea în sus”, „Capcanele smereniei” şi „Un Catehism pentru intelectuali”, sunt doar unele dintre ele.
  
3. [[Tâlcuiri noi la texte vechi]] - predici la dunimicile de peste an, cu o foarte mare receptivitate mai ales în rândul tinerilor.
+
3. ''Tâlcuiri noi la texte vechi'' - predici la dunimicile de peste an, cu o foarte mare receptivitate mai ales în rândul tinerilor.
  
4. [[Rugul aprins]]
+
4. ''Rugul aprins''
  
5.[[Basarabia]]
+
5. ''Basarabia''
  
  
 
'''Publicistică'''
 
'''Publicistică'''
  
1. [[Gânduri de frumuseţi albe]] - Apariţie în cinci volume constând din adunarea articolelor publicate de-a lungul timpului în ziarul [[Telegraful român]], la rubrica „semnalăm... semnalăm...”
+
1. ''Gânduri de frumuseţi albe'' - Apariţie în cinci volume constând din adunarea articolelor publicate de-a lungul timpului în ziarul [[Telegraful român]], la rubrica „semnalăm... semnalăm...”
  
2. [[Biserica în mers]] -antologie a unor interviuri în două volume.
+
2. ''Biserica în mers'' - antologie a unor interviuri în două volume.
  
 
'''Beletristică'''
 
'''Beletristică'''
  
[[Trei ceasuri în iad]] - O fină dar usturătoare critică la adresa regimului comunist. Un roman excepţional, receptat de către cititorii anilor şaptezeci cu mare interes, fiind interzis şi retras din librării de către autorităţiile comuniste. Astăzi din păcate,nu prea mai este cunoscut, ultima sa reeditare datând din anul 2004 la editura „Media Concept”, Sibiu.
+
1. ''Trei ceasuri în iad'' - O fină dar usturătoare critică la adresa regimului comunist. Un roman excepţional, receptat de către cititorii anilor şaptezeci cu mare interes, fiind interzis şi retras din librării de către autorităţiile comuniste. Astăzi din păcate,nu prea mai este cunoscut, ultima sa reeditare datând din anul 2004 la editura „Media Concept”, Sibiu.
  
Citind acest roman, îţi dai seama că un autor de o asemenea profunzime, nu are cum să se fi coborât într-atât încât să portizeze cu Securitatea. „Compromisuri” se înţelege trebuie să fi existat, dar acestea nu pentru un beneficiu personal, ci pentru un „rău mai mic”. Numai cine nu l-a cunoscut şi citit pe vrednicul de amintire Dr. Academician Mitropolit Antonie Plămădeală poate susţine contrariul. Aici nu a avut loc o trădare a Bisericii în favoarea Statului, ci o implicare a Statului (atunci comunist) în problemele Bisericii, o îmblânzire şi o transformare a lui.
+
Citind acest roman, îţi dai seama că un autor de o asemenea profunzime, nu are cum să se fi coborât într-atât încât să pactizeze cu Securitatea. „Compromisuri” se înţelege trebuie să fi existat, dar acestea nu pentru un beneficiu personal, ci pentru un „rău mai mic”. Numai cine nu l-a cunoscut şi citit pe vrednicul de amintire Dr. Academician Mitropolit Antonie Plămădeală poate susţine contrariul. Aici nu a avut loc o trădare a Bisericii în favoarea Statului, ci o implicare a Statului (atunci comunist) în problemele Bisericii, o îmblânzire şi o transformare a lui.
  
 
O somitate ca academicianul Antonie Plămădeală nu avea ce învăţa de la mediocrităţile din Securitate, este ca şi cum ai spune despre Mântuitorul Iisus Hristos că era evreu, că era de partea evreilor, când El era Fiul lui Dumnezeu, faptul că între evrei şi-a desfăşurat activitatea, aceasta este cu totul altceva. Şi în cazul mitropolitului lucrurile se prezintă tot aşa. Dacă în timpul său regimul care era la putere a fost comunist, aşa a fost, trebuia să colaboreze cu el pentru împlinirea misiunii la care este chemată Biserica.
 
O somitate ca academicianul Antonie Plămădeală nu avea ce învăţa de la mediocrităţile din Securitate, este ca şi cum ai spune despre Mântuitorul Iisus Hristos că era evreu, că era de partea evreilor, când El era Fiul lui Dumnezeu, faptul că între evrei şi-a desfăşurat activitatea, aceasta este cu totul altceva. Şi în cazul mitropolitului lucrurile se prezintă tot aşa. Dacă în timpul său regimul care era la putere a fost comunist, aşa a fost, trebuia să colaboreze cu el pentru împlinirea misiunii la care este chemată Biserica.
Linia 55: Linia 56:
 
*„Fără Dumnezeu am fi apariţii ciudate şi dispariţii stupide”<ref>Antonie Plămădeală, „Tatăl nostru nu suntem singuri”, Sibiu, editura Eparhiei Sibiului, 1999, p.16.</ref>
 
*„Fără Dumnezeu am fi apariţii ciudate şi dispariţii stupide”<ref>Antonie Plămădeală, „Tatăl nostru nu suntem singuri”, Sibiu, editura Eparhiei Sibiului, 1999, p.16.</ref>
  
 
+
==Colaborarea cu regimul comunist==
==Colaboararea cu regimul comunist==
+
Fraţii fostului mitropolit al Ardealului, IPS Antonie Plamadeala, au solicitat, in scris, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii accesul la intregul dosar al IPS Mitropolit Antonie. De asemenea, fratii si executorii testamentari ai IPS Sale, Mihai si Alexie Plamadeala, cer aprobarea de a efectua copii xerox ale tuturor documentelor pe care, in urma consultarii dosarului, le vor selecta, informeaza Rompres. Solicitarea lor vine ca reactie la afirmatiile lui Mircea Dinescu publicate in ziarul "Cotidianul" in data de 9 august 2007. Atunci, Mircea Dinescu declara ca IPS Antonie i-ar fi cerut lui Nicolae Ceausescu avansarea IPS Sale in grad de general. Prin urmare, cei doi frati solicita in special copii ale scrisorii prin care IPS Mitropolit Antonie i-a cerut lui Nicolae Ceausescu avansarea in grad de general, daca aceasta exista, precum si copii dupa documentele oficiale prin care fostului mitropolit al Ardealului i s-a atribuit gradul de colonel si copie dupa documentul prin care CNSAS i-a permis lui Mircea Dinescu accesul la dosarul IPS Antonie, cu precizarea celui care a efectuat solicitarea. - Sursa:crestinortodox.ro
Fratii fostului mitropolit al Ardealului, IPS Antonie Plamadeala, au solicitat, in scris, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii accesul la intregul dosar al IPS Mitropolit Antonie. De asemenea, fratii si executorii testamentari ai IPS Sale, Mihai si Alexie Plamadeala, cer aprobarea de a efectua copii xerox ale tuturor documentelor pe care, in urma consultarii dosarului, le vor selecta, informeaza Rompres. Solicitarea lor vine ca reactie la afirmatiile lui Mircea Dinescu publicate in ziarul "Cotidianul" in data de 9 august 2007. Atunci, Mircea Dinescu declara ca IPS Antonie i-ar fi cerut lui Nicolae Ceausescu avansarea IPS Sale in grad de general. Prin urmare, cei doi frati solicita in special copii ale scrisorii prin care IPS Mitropolit Antonie i-a cerut lui Nicolae Ceausescu avansarea in grad de general, daca aceasta exista, precum si copii dupa documentele oficiale prin care fostului mitropolit al Ardealului i s-a atribuit gradul de colonel si copie dupa documentul prin care CNSAS i-a permis lui Mircea Dinescu accesul la dosarul IPS Antonie, cu precizarea celui care a efectuat solicitarea.
 
Sursa:crestinortodox.ro
 
  
 
==Controverse legate de succesiune==
 
==Controverse legate de succesiune==
Linia 64: Linia 63:
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
* {{ro icon}} [http://209.85.129.104/search?q=cache:c8mU1PHohYwJ:www.cotidianul.ro/print.php%3Fid%3D30716%26pdf+plamadeala+securitate&hl=ro&ct=clnk&cd=5&gl=ro IPS Antonie i-a cerut lui Ceausescu sa-l faca general]
+
 
* {{ro icon}} [http://antonieplamadeala.wordpress.com/ Oameni de valoare despre Antonie Plămădeală, nu indivizi gen Dinescu]
+
* (ro) [http://antonieplamadeala.wordpress.com/ Oameni de valoare despre Antonie Plămădeală, nu indivizi gen Dinescu]
{{wikisource}}
 
  
 
==Note==
 
==Note==

Versiunea de la data 17 februarie 2010 16:47

Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului

Antonie (Leonida) Plămădeală (n. 17 noiembrie 1926, Stolniceşti, judeţul Lăpuşna, Basarabia; d. 29 august 2005, Sibiu) a fost înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, mitropolit ortodox al Ardealului (1982-2005), teolog și scriitor, membru de onoare al Academiei Române.

Cariera ecleziastică

Pe numele de mirean Leonida Plămădeală, a primit numele de Antonie odată cu tunderea în monahism, în anul 1948. La 27 decembrie 1970 a fost hirotonit vicar patriarhal, cu titlul "Ploieşteanul". La 9 decembrie 1979, după ce a fost responsabil cu relaţiile externe ale Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales episcop al Buzăului. La 10 ianuarie 1982 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, funcţii pe care le-a deţinut până la moarte.

Opera

Teologică

1. Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă - Lucrarea vrednicului de amintire Mitropolit Antonie Plămădeală, se constituie în zece capitole, o prefaţă a Pr. Prof. Acad. Dumitru Stăniloae şi un cuvânt înainte al autorului.

Cartea este tipărită în două ediţii: prima la editura Axios 1995, la Bucureşti, şi a II-a la editura Reîntregirea, 2005.

Titlul lucrării este unul foarte inspirat şi cuprinzător, întru început dorind doar a face precizarea că „şi”-ul din titlu „Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă”, este unul conjunctiv şi nu unul disjunctiv, unul care realizează unitatea şi nu distincţia. În tot cuprinsul cărţii se postulează ideea că tradiţia şi libertatea sunt complementare, tradiţia naşte libertate şi libertatea tradiţie, ambele dând nota specificităţii spiritualităţii ortodoxe.

Lucrarea de faţă, a mitropolitului Antonie Plămădeală este una de sinteză şi chiar dacă se constituie din mai multe studii, intervenţii verbale şi conferinţe, păstrează un aer de spontaneitate proprii Ortodoxiei.

Puternic ancorat în Tradiţia Bisericii, aceasta este cea care îi dă autorului o aşa mobilitate în expunere şi un puternic avânt către actualitate. Mai ales acolo unde se cer afirmate, tradiţia şi libertatea spiritualităţii ortodoxe sunt cele care animă în autor persuasiunea firescului adevăr.

Capitolele cărţii, ca şi conferinţele ţinute în Occident sunt ca o mână întinsă a spiritualităţii orientale, către cea apuseană, şi nu orcând, ci mai ales în momentele de criză ale acesteia din urmă. Din acest punct de vedere, lucrarea vrednicului de amintire Mitropolit Antonie Plămădeală, împreună cu a încă câtorva profesori (Pr. Dumitru Stăniloae), este una de pioneriat în deschiderea către celelalte spiritualităţii ale creştinătăţii, în care modelul Ortodoxiei să fie cel care se afirmă cu convingere, şi singurul viabil într-o criză a creştinătăţii europene, când în Apus se generase o depopulare a mănăstirilor şi rigiditatea regulelor slăbise credinţa.

Lucrarea tratează temele spiritualităţii comune răsăritenilor şi apusenilor, dar cu un stil propriu, cu un penel gingaş dar ferm care lasă a se întrevedea superioritatea uneia faţă de cealaltă, dar aceasta nu la modul grosier şi egoist, ci conturând o evidenţă clară a bogăţiei de înţelesuri venită dinspre Orient, de unde izvorăşte pe bună dreptate şi verbul : a te orienta. [1]


2. Cuvinte duhovniceşti - Este o lucrare în care se profilează chipul şi experienţa duhovnicească a autorului. Pe parcursul răsfoirii filelor ei vom avea bucuria întâlnirii unor teme cu totul şi cu totul originale pentru Spiritualitatea Ortodoxă. „Căderea în sus”, „Capcanele smereniei” şi „Un Catehism pentru intelectuali”, sunt doar unele dintre ele.

3. Tâlcuiri noi la texte vechi - predici la dunimicile de peste an, cu o foarte mare receptivitate mai ales în rândul tinerilor.

4. Rugul aprins

5. Basarabia


Publicistică

1. Gânduri de frumuseţi albe - Apariţie în cinci volume constând din adunarea articolelor publicate de-a lungul timpului în ziarul Telegraful român, la rubrica „semnalăm... semnalăm...”

2. Biserica în mers - antologie a unor interviuri în două volume.

Beletristică

1. Trei ceasuri în iad - O fină dar usturătoare critică la adresa regimului comunist. Un roman excepţional, receptat de către cititorii anilor şaptezeci cu mare interes, fiind interzis şi retras din librării de către autorităţiile comuniste. Astăzi din păcate,nu prea mai este cunoscut, ultima sa reeditare datând din anul 2004 la editura „Media Concept”, Sibiu.

Citind acest roman, îţi dai seama că un autor de o asemenea profunzime, nu are cum să se fi coborât într-atât încât să pactizeze cu Securitatea. „Compromisuri” se înţelege trebuie să fi existat, dar acestea nu pentru un beneficiu personal, ci pentru un „rău mai mic”. Numai cine nu l-a cunoscut şi citit pe vrednicul de amintire Dr. Academician Mitropolit Antonie Plămădeală poate susţine contrariul. Aici nu a avut loc o trădare a Bisericii în favoarea Statului, ci o implicare a Statului (atunci comunist) în problemele Bisericii, o îmblânzire şi o transformare a lui.

O somitate ca academicianul Antonie Plămădeală nu avea ce învăţa de la mediocrităţile din Securitate, este ca şi cum ai spune despre Mântuitorul Iisus Hristos că era evreu, că era de partea evreilor, când El era Fiul lui Dumnezeu, faptul că între evrei şi-a desfăşurat activitatea, aceasta este cu totul altceva. Şi în cazul mitropolitului lucrurile se prezintă tot aşa. Dacă în timpul său regimul care era la putere a fost comunist, aşa a fost, trebuia să colaboreze cu el pentru împlinirea misiunii la care este chemată Biserica.

Mitropolitul Antonie Plămădeala a realizat atunci, în vremurile de restrişte pentru Biserică, o „îndumnezeire a maidanului”, cum ar zice Constantin Necula.

Citate reprezentative:

  • „Fără Dumnezeu am fi apariţii ciudate şi dispariţii stupide”[2]

Colaborarea cu regimul comunist

Fraţii fostului mitropolit al Ardealului, IPS Antonie Plamadeala, au solicitat, in scris, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii accesul la intregul dosar al IPS Mitropolit Antonie. De asemenea, fratii si executorii testamentari ai IPS Sale, Mihai si Alexie Plamadeala, cer aprobarea de a efectua copii xerox ale tuturor documentelor pe care, in urma consultarii dosarului, le vor selecta, informeaza Rompres. Solicitarea lor vine ca reactie la afirmatiile lui Mircea Dinescu publicate in ziarul "Cotidianul" in data de 9 august 2007. Atunci, Mircea Dinescu declara ca IPS Antonie i-ar fi cerut lui Nicolae Ceausescu avansarea IPS Sale in grad de general. Prin urmare, cei doi frati solicita in special copii ale scrisorii prin care IPS Mitropolit Antonie i-a cerut lui Nicolae Ceausescu avansarea in grad de general, daca aceasta exista, precum si copii dupa documentele oficiale prin care fostului mitropolit al Ardealului i s-a atribuit gradul de colonel si copie dupa documentul prin care CNSAS i-a permis lui Mircea Dinescu accesul la dosarul IPS Antonie, cu precizarea celui care a efectuat solicitarea. - Sursa:crestinortodox.ro

Controverse legate de succesiune

Consiliul Naţional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit pe 3 noiembrie 2005 pentru a alege succesorul lui Antonie Plămădeală în scaunul de mitropolit ortodox al Ardealului. Cei doi pretendenţi au fost Andrei Andreicuţ, arhiepiscop de Alba Iulia şi Laurenţiu Streza, episcop de Caransebeş. Consiliul l-a ales după un al doilea tur de scrutin pe Laurenţiu Streza în scaunul rămas vacant. A doua zi acelaşi Consiliu Naţional Bisericesc a hotărât scoaterea eparhiilor din nordul Ardealului şi a celei de Alba Iulia de sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului, ceea ce l-a transformat pe Antonie Plămădeală în ultimul mitropolit al Mitropoliei Ardealului cu jurisdicţie asupra întregului Ardeal. Noua Mitropolie a Ardealului cuprinde doar judeţele Sibiu, Braşov, Covasna şi Harghita.

Legături externe

Note

  1. Textul îmi aparţine şi reprezintă un fragment din lucrarea de seminar-recenzie "Tradiţie şi libertate în spiritualitatea ortodoxă" susţinută în anul universitar 2007, în faţa IPS. Arhiepiscop Andrei Andreicuţ, profesor la catedra de Morală şi Spiritualitate a Facultăţii de Teologie Ortodoxă Alba Iulia.
  2. Antonie Plămădeală, „Tatăl nostru nu suntem singuri”, Sibiu, editura Eparhiei Sibiului, 1999, p.16.



Surse

  • adaptare a articolului Antonie Plămădeală din ro.wikipedia.org