Antipa de la Calapodești: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Legături externe)
(La Muntele Athos: Leg.int.)
(Etichete: Modificare mobilă, Modificare de pe versiunea pentru mobil)
(Nu s-au afișat 9 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
Sfântul Cuviosul Părintele nostru '''Antipa Atonitul de la Calapodeşti''' s-a născut în anul 1816 în comuna Calapodeşti, judeţul Bacău. S-a nevoit în viaţa călugărească vreme de 46 de ani, dobândind darul rugăciunii neîncetate, al povăţuirii duhovniceşti şi pe cel al facerii de minuni. A adormit cu pace în anul 1882. [[Biserica Ortodoxă Română]] îl [[prăznuire|prăznuieşte]] pe [[10 ianuarie]], data mutării lui la Domnul.
+
Sfântul Cuviosul Părintele nostru '''Antipa Atonitul de la Calapodești''' s-a născut în anul 1816 în comuna Calapodești, județul Bacău. S-a nevoit în viața călugărească vreme de 46 de ani, dobândind darul rugăciunii neîncetate, al povățuirii duhovnicești și pe cel al facerii de minuni. A adormit cu pace în anul 1882. [[Biserica Ortodoxă Română]] îl [[Praznic|prăznuiește]] pe [[10 ianuarie]], data mutării lui la Domnul.
  
 
+
== Viața ==
== Viaţa ==
 
  
 
=== La Schitul Brazi – Vrancea ===
 
=== La Schitul Brazi – Vrancea ===
  
Sf. Antipa (în lume Alexandru Luchian) s-a născut în anul 1816 în comuna Calapodeşti, judeţul Bacău, într-o familie de ţărani evlavioşi. A simţit din tinereţe chemarea de a-şi închina viaţa lui Dumnezeu. La vârsta de 20 de ani intră în obştea [[Schitul Brazi (Vrancea)|Schitului Brazi]] din Vrancea, unde este tuns în [[monahism]], primind numele de Alimpie. Rămâne aici vreme de doi ani de zile, învrednicindu-se de darul lacrimilor şi al rugăciunii neîncetate.  
+
Sf. Antipa (în lume Alexandru Luchian) s-a născut în anul 1816 în comuna Calapodești, județul Bacău, într-o familie de țărani evlavioși. A simțit din tinerețe chemarea de a-și închina viața lui Dumnezeu. La vârsta de 20 de ani intră în obștea [[Schitul Brazi (Vrancea)|Schitului Brazi]] din Vrancea, unde este tuns în [[monahism]], primind numele de Alimpie. Rămâne aici vreme de doi ani de zile, învrednicindu-se de darul lacrimilor și al rugăciunii neîncetate.  
  
=== La [[Muntele Athos]] ===
+
=== La Muntele Athos ===
  
Râvnind la o nevoinţă mai aspră, Alimpie pleacă în anul 1837 la Muntele Athos, la schitul românesc [[Schitul Lacu (Muntele Athos)|Lacu]], unde se nevoiau peste 80 de călugări români. A deprins de la cei mai vestiţi părinţi athoniţi tainele nevoinţei duhovniceşti, devenind vestit pentru asprimea [[post]]ului şi a nevoinţelor sale ascetice.
+
Râvnind la o nevoință mai aspră, Alimpie pleacă în anul 1837 la [[Muntele Athos]], la schitul românesc [[Schitul Lacu (Muntele Athos)|Lacu]], unde se nevoiau peste 80 de călugări români. A deprins de la cei mai vestiți părinți athoniți tainele nevoinței duhovnicești, devenind vestit pentru asprimea [[post]]ului și a nevoințelor sale ascetice.
  
Cuviosul Alimpie s-a nevoit la Schitul Lacu vreme de cincisprezece ani, mutându-se apoi la [[Mănăstirea Esfigmenu (Muntele Athos)|Sfânta Mănăstire Esfigmenu]]. Aici cuviosul Alimpie primeşte marele şi îngerescul chip al [[schimnic]]iei, primind numele de '''Antipa'''. Tot aici a fost şi [[hirotonie|hirotonit]] [[diacon]].
+
Cuviosul Alimpie s-a nevoit la Schitul Lacu vreme de cincisprezece ani, mutându-se apoi la [[Mănăstirea Esfigmenu (Muntele Athos)|Sfânta Mănăstire Esfigmenu]]. Aici cuviosul Alimpie primește marele și îngerescul chip al [[schimonah|schimniciei]], primind numele de '''Antipa'''. Tot aici a fost și [[hirotonie|hirotonit]] [[diacon]].
  
După patru ani petrecuţi la Mănăstirea Esfigmenu, Cuviosul Părinte Antipa se retrage în pustie, la fericita linişte, unde s-a ostenit în [[rugăciune|rugăciuni]] şi [[priveghere|privegheri]] de toata noaptea vreme de patru ani de zile, până în anul 1860. Cuviosul Antipa era lucrător al [[Rugăciunea lui Iisus|Rugăciunii lui Iisus]]; a primit darul vindecării bolilor şi al înainte-vederii.  A fost hirotonit [[preot]] la [[Schitul Podromu (Muntele Athos)|Schitul Prodromu]].
+
După patru ani petrecuți la Mănăstirea Esfigmenu, Cuviosul Părinte Antipa se retrage în pustie, la fericita liniște, unde s-a ostenit în [[rugăciune|rugăciuni]] și [[priveghere|privegheri]] de toată noaptea vreme de patru ani de zile, până în anul 1860. Cuviosul Antipa era lucrător al [[Rugăciunea lui Iisus|Rugăciunii lui Iisus]]; a primit darul vindecării bolilor și al înainte-vederii.  A fost hirotonit [[preot]] la [[Schitul Prodromu (Muntele Athos)|Schitul Prodromu]].
  
=== Înapoi în ţară ===
+
=== Înapoi în țară ===
  
În anul 1860, căutând smerenia şi liniştea, cuviosul Antipa a primit [[binecuvântare]]a de a se întoarce pe meleagurile natale, la  o mănăstire de lângă Iaşi. Dar, devenind vestit în toată Moldova, îl căutau foarte mulţi credincioşi pentru a primi de la el sfaturi şi îndrumare duhovnicească.  
+
În anul 1860, căutând smerenia și liniștea, cuviosul Antipa a primit [[binecuvântare]]a de a se întoarce pe meleagurile natale, la  o mănăstire de lângă Iași. Dar, devenind vestit în toată Moldova, îl căutau foarte mulți credincioși pentru a primi de la el sfaturi și îndrumare duhovnicească.  
  
Căutând liniştea şi singurătatea, sfântul hotărăşte să părăsească Moldova trei ani mai târziu. Pleacă mai departe spre ţinuturile ucrainene şi ruseşti. Merge mai întâi până la [[Lavra Pecerska]] pentru a se închina la [[moaşte]]le cuvioşilor părinţi de acolo. Aflând aici despre vestita [[Mănăstirea Valaam (Rusia)|Mănăstire Valaam]] din nordul Rusiei Cuviosul Antipa porneşte într-acolo, stabilindu-se în anul 1865 într-unul dintre [[schit]]urile acestei mănăstiri de pe lacul Ladoga.
+
Căutând liniștea și singurătatea, sfântul hotărăște să părăsească Moldova trei ani mai târziu. Pleacă mai departe spre ținuturile ucrainene și rusești. Merge mai întâi până la [[Lavra Pecerska]] pentru a se închina la [[moaște]]le cuvioșilor părinți de acolo. Aflând aici despre vestita [[Mănăstirea Valaam (Rusia)|Mănăstire Valaam]] din nordul Rusiei Cuviosul Antipa pornește într-acolo, stabilindu-se în anul 1865 într-unul dintre [[schit]]urile acestei mănăstiri de pe lacul Ladoga.
  
 
=== La Mănăstirea Valaam ===
 
=== La Mănăstirea Valaam ===
  
Aici, Cuviosul Antipa avea să petreacă alţi şaptesprezece ani de mari nevoinţe, „''arătând fapte minunate de trăire duhovnicească, în post, în rugăciune şi în desăvârşită sărăcie''", după cum se arată în ''Viaţa'' sfântului publicată în anul 1883 de monahul Pimen, [[ucenic]]ul acestuia de la mănăstirea Valaam. Pentru Cuviosul Antipa se spune că  
+
Aici, Cuviosul Antipa avea să petreacă alți șaptesprezece ani de mari nevoințe, „''arătând fapte minunate de trăire duhovnicească, în post, în rugăciune și în desăvârșită sărăcie''", după cum se arată în ''Viața'' sfântului publicată în anul 1883 de monahul Pimen, [[ucenic]]ul acestuia de la mănăstirea Valaam. Pentru Cuviosul Antipa se spune că  
:“''cea mai mare nevoinţă a lui era rugăciunea cea de foc a inimii, prin care neîncetat slăvea pe Dumnezeu, izgonea duhurile cele necurate şi gusta din bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfânt. La aceasta adăuga post îndelungat, privegheri de toată noaptea, lacrimi, [[metanie|metanii]] şi alte neştiute osteneli duhovniceşti. Săvârşea încă adesea dumnezeiasca [[Sfânta Liturghie|Liturghie]] şi se ruga mult pentru lume şi pentru ţara în care s-a născut''.”
+
:“''cea mai mare nevoință a lui era rugăciunea cea de foc a inimii, prin care neîncetat slăvea pe Dumnezeu, izgonea duhurile cele necurate și gusta din bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfânt. La aceasta adăuga post îndelungat, privegheri de toată noaptea, lacrimi, [[metanie|metanii]] și alte neștiute osteneli duhovnicești. Săvârșea încă adesea dumnezeiasca [[Sfânta Liturghie|Liturghie]] și se ruga mult pentru lume și pentru țara în care s-a născut''.”
  
Cuviosul Antipa s-a învrednicit de a primi de la [[Dumnezeu]] şi darul facerii de minuni. Faima sa ca părinte duhovnicesc s-a răspândit în tot nordul Rusiei. Mulţi credincioşi îl căutau şi-i urmau învăţăturile, monahi şi mireni.
+
Cuviosul Antipa s-a învrednicit de a primi de la [[Dumnezeu]] și darul facerii de minuni. Faima sa ca părinte duhovnicesc s-a răspândit în tot nordul Rusiei. Mulți credincioși îl căutau și-i urmau învățăturile, monahi și mireni.
  
=== Sfârşitul vieţii ===
+
=== Sfârșitul vieții ===
  
După mulţi ani de nevoinţe duhovniceşti Cuviosul Antipa a plecat la Domnul în ziua de [[10 ianuarie]] 1882, fiind înmormântat în [[biserică|biserica]] schitului unde s-a nevoit.
+
După mulți ani de nevoințe duhovnicești Cuviosul Antipa a plecat la Domnul în ziua de [[10 ianuarie]] 1882, fiind înmormântat în [[biserică|biserica]] schitului unde s-a nevoit.
  
 
== Proslăvirea ==
 
== Proslăvirea ==
  
La scurt timp după mutarea sa la Domnul, cuviosul Antipa era cinstit ca sfânt de către ucenicii săi şi de mulţime mare de credincioşi. Atunci părinţii de la Mănăstirea Valaam i-au cerut [[ieromonah]]ului Pimen, ucenicul de chilie al cuviosului, să scrie, în anul 1883, despre viaţa şi nevoinţa părintelui său duhovnicesc. Aceasta a fost publicată sub numele de ''Vrednica de pomenire viaţă a ieroschimonahului Antipa'' în anii 1883 şi 1893, la Sankt Petersburg. Scrierea s-a răspândit în Rusia şi Finlanda, precum şi la [[Muntele Athos]].
+
La scurt timp după mutarea sa la Domnul, cuviosul Antipa era cinstit ca sfânt de către ucenicii săi și de mulțime mare de credincioși. Atunci părinții de la Mănăstirea Valaam i-au cerut [[ieromonah]]ului Pimen, ucenicul de chilie al cuviosului, să scrie, în anul 1883, despre viața și nevoința părintelui său duhovnicesc. Aceasta a fost publicată sub numele de ''Vrednica de pomenire viață a ieroschimonahului Antipa'' în anii 1883 și 1893, la Sankt Petersburg. Scrierea s-a răspândit în Rusia și Finlanda, precum și la [[Muntele Athos]].
  
La 24 de ani de la mutarea sa la Domnul, în anul 1906, părinţii de la Muntele Athos l-au trecut pe cuviosul Antipa în rândul sfinţilor, sub numele de ''Cuviosul ieroschimonah Antipa Atonitul'' (aşa apare în ''[[Minei]]ul pe ianuarie'' tipărit în limba rusă la [[Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Mănăstirea Sf. Pantelimon]] de la Muntele Athos), fiind prăznuit la data de [[10 ianuarie]]. Este cinstit de către toţi credincioşii ortodocşi şi mai ales mai ales în mănăstirile din Sfântul Munte, fiind singurul călugăr atonit român trecut în rândul sfinţilor. [[Biserica Ortodoxă Română]] l-a trecut în calendarul său sfinţilor în cadrul şedinţelor speciale ale Sf. Sinod dedicate [[proslăvire|canonizării]] sfinţilor români din [[20 iunie|20]]-[[21 iunie]] 1992.
+
La 24 de ani de la mutarea sa la Domnul, în anul 1906, părinții de la Muntele Athos l-au trecut pe cuviosul Antipa în rândul sfinților, sub numele de ''Cuviosul ieroschimonah Antipa Atonitul'' (așa apare în ''[[Minei]]ul pe ianuarie'' tipărit în limba rusă la [[Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Mănăstirea Sf. Pantelimon]] de la Muntele Athos), fiind prăznuit la data de [[10 ianuarie]]. Este cinstit de către toți credincioșii ortodocși și mai ales mai ales în mănăstirile din Sfântul Munte, fiind singurul călugăr atonit român trecut în rândul sfinților. [[Biserica Ortodoxă Română]] l-a trecut în calendarul său sfinților în cadrul ședințelor speciale ale Sf. Sinod dedicate [[proslăvire|canonizării]] sfinților români din [[20 iunie|20]]-[[21 iunie]] 1992.
  
Părţi din [[moaşte]]le Sf. Antipa se găsesc la multe biserici din Bucureşti şi din ţară (<small>detalii [http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/33/ianuarie_antipa_de_la_calapodesti_moaste.html aici].</small>)
+
Părți din [[moaște]]le Sf. Antipa se găsesc la multe biserici din București și din țară.<ref>[http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/33/ianuarie_antipa_de_la_calapodesti_moaste.html Sfinți români: Cuviosul Antipa de la Calapodești]</ref>
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
 
 
   
 
   
 
[[Tropar]], [[glas]]ul al 3-lea:
 
[[Tropar]], [[glas]]ul al 3-lea:
  
:Povăţuitor preaînţelept al călugărilor şi înger pământesc te-ai arătat, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa, înfrânându-ţi trupul cu nepătimirea şi luminând inimile credincioşilor cu strălucirea virtuţilor tale. Pentru aceasta te-ai făcut locaş preacinstit al [[Duhul Sfânt|Sfântului Duh]] şi în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale de la Dumnezeu, pe Care roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.
+
:Povățuitor preaînțelept al călugărilor și înger pământesc te-ai arătat, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa, înfrânându-ți trupul cu nepătimirea și luminând inimile credincioșilor cu strălucirea virtuților tale. Pentru aceasta te-ai făcut locaș preacinstit al [[Duhul Sfânt|Sfântului Duh]] și în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale de la Dumnezeu, pe Care roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.
  
 
Alt tropar, glasul al 5-lea:
 
Alt tropar, glasul al 5-lea:
  
:Peste pământ arcuindu-te ca un curcubeu, ai ajuns din Sfântul Munte în Athosul de la miazănoapte, Valaam. O, Sfinte Părinte Antipa, mult lăudatule, asemenea mult minunaţilor bătrâni ai Moldovei te-ai făcut; şi acum, locuind în slava cerescului Valaam, roagă-L pe Hristos Dumnezeul nostru să ne povăţuiască pe calea îngerească.
+
:Peste pământ arcuindu-te ca un curcubeu, ai ajuns din Sfântul Munte în Athosul de la miazănoapte, Valaam. O, Sfinte Părinte Antipa, mult lăudatule, asemenea mult minunaților bătrâni ai Moldovei te-ai făcut; și acum, locuind în slava cerescului Valaam, roagă-L pe Hristos Dumnezeul nostru să ne povățuiască pe calea îngerească.
 +
 
 +
== Note ==
 +
<references />
  
 
== Legături externe ==
 
== Legături externe ==
  
 +
*[http://www.sfantipa.ro Site-ul Oficial al Mănăstirii Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodești]
 +
*[http://www.sfantipa.ro/ro_floareainmiresmata1.html Sf. Antipa de la Calapodești, floarea înmiresmată a pustiei]
 +
*[http://www.sfantipa.ro/en_fragrantflower.html Saint Antipa of Calapodești - fragrant flower of the desert]
 +
*[http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=1 Viața și troparele Sf. Antipa de la Calapodești], pe situl [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropoliei Moldovei și Bucovinei]].
 +
*[http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/26/sfinti_ianuarie.html Sf. Antipa de la Calapodești] - Viața, slujba, acatistul (și audio), icoane, Sf. Moaște, pe sfintiromani.ro
 +
*[http://www.crestinortodox.ro/acatiste/67078-acatistul-sfantului-antipa-de-la-calapodesti Acatistul Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodești]
 +
*[http://www.invierea-domnului.org/Vestitorul%20ianuarie%2007/Image2.gif Icoana Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodești]
  
*[http://www.sfantipa.ro '''Site-ul Oficial al Mănăstirii Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodeşti''']
+
[[Categorie:Cuvioși]]
*[http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=1 Viaţa şi troparele Sf. Antipa de la Calapodeşti], pe situl [[Mitropolia Moldovei şi Bucovinei|Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei]].
 
*[http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/26/sfinti_ianuarie.html Sf. Antipa de la Calapodeşti] - Viaţa, slujba, acatistul (şi audio), icoane, Sf. Moaşte, pe sfintiromani.ro
 
*[http://www.crestinortodox.ro/acatiste/67078-acatistul-sfantului-antipa-de-la-calapodesti Acatistul Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodeşti]
 
*[http://www.invierea-domnului.org/Vestitorul%20ianuarie%2007/Image2.gif Icoana Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodeşti]
 
 
 
[[Categorie:Sfinţi]]
 
 
[[Categorie:Monahi]]
 
[[Categorie:Monahi]]

Versiunea de la data 11 ianuarie 2019 15:59

Sfântul Cuviosul Părintele nostru Antipa Atonitul de la Calapodești s-a născut în anul 1816 în comuna Calapodești, județul Bacău. S-a nevoit în viața călugărească vreme de 46 de ani, dobândind darul rugăciunii neîncetate, al povățuirii duhovnicești și pe cel al facerii de minuni. A adormit cu pace în anul 1882. Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe 10 ianuarie, data mutării lui la Domnul.

Viața

La Schitul Brazi – Vrancea

Sf. Antipa (în lume Alexandru Luchian) s-a născut în anul 1816 în comuna Calapodești, județul Bacău, într-o familie de țărani evlavioși. A simțit din tinerețe chemarea de a-și închina viața lui Dumnezeu. La vârsta de 20 de ani intră în obștea Schitului Brazi din Vrancea, unde este tuns în monahism, primind numele de Alimpie. Rămâne aici vreme de doi ani de zile, învrednicindu-se de darul lacrimilor și al rugăciunii neîncetate.

La Muntele Athos

Râvnind la o nevoință mai aspră, Alimpie pleacă în anul 1837 la Muntele Athos, la schitul românesc Lacu, unde se nevoiau peste 80 de călugări români. A deprins de la cei mai vestiți părinți athoniți tainele nevoinței duhovnicești, devenind vestit pentru asprimea postului și a nevoințelor sale ascetice.

Cuviosul Alimpie s-a nevoit la Schitul Lacu vreme de cincisprezece ani, mutându-se apoi la Sfânta Mănăstire Esfigmenu. Aici cuviosul Alimpie primește marele și îngerescul chip al schimniciei, primind numele de Antipa. Tot aici a fost și hirotonit diacon.

După patru ani petrecuți la Mănăstirea Esfigmenu, Cuviosul Părinte Antipa se retrage în pustie, la fericita liniște, unde s-a ostenit în rugăciuni și privegheri de toată noaptea vreme de patru ani de zile, până în anul 1860. Cuviosul Antipa era lucrător al Rugăciunii lui Iisus; a primit darul vindecării bolilor și al înainte-vederii. A fost hirotonit preot la Schitul Prodromu.

Înapoi în țară

În anul 1860, căutând smerenia și liniștea, cuviosul Antipa a primit binecuvântarea de a se întoarce pe meleagurile natale, la o mănăstire de lângă Iași. Dar, devenind vestit în toată Moldova, îl căutau foarte mulți credincioși pentru a primi de la el sfaturi și îndrumare duhovnicească.

Căutând liniștea și singurătatea, sfântul hotărăște să părăsească Moldova trei ani mai târziu. Pleacă mai departe spre ținuturile ucrainene și rusești. Merge mai întâi până la Lavra Pecerska pentru a se închina la moaștele cuvioșilor părinți de acolo. Aflând aici despre vestita Mănăstire Valaam din nordul Rusiei Cuviosul Antipa pornește într-acolo, stabilindu-se în anul 1865 într-unul dintre schiturile acestei mănăstiri de pe lacul Ladoga.

La Mănăstirea Valaam

Aici, Cuviosul Antipa avea să petreacă alți șaptesprezece ani de mari nevoințe, „arătând fapte minunate de trăire duhovnicească, în post, în rugăciune și în desăvârșită sărăcie", după cum se arată în Viața sfântului publicată în anul 1883 de monahul Pimen, ucenicul acestuia de la mănăstirea Valaam. Pentru Cuviosul Antipa se spune că

cea mai mare nevoință a lui era rugăciunea cea de foc a inimii, prin care neîncetat slăvea pe Dumnezeu, izgonea duhurile cele necurate și gusta din bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfânt. La aceasta adăuga post îndelungat, privegheri de toată noaptea, lacrimi, metanii și alte neștiute osteneli duhovnicești. Săvârșea încă adesea dumnezeiasca Liturghie și se ruga mult pentru lume și pentru țara în care s-a născut.”

Cuviosul Antipa s-a învrednicit de a primi de la Dumnezeu și darul facerii de minuni. Faima sa ca părinte duhovnicesc s-a răspândit în tot nordul Rusiei. Mulți credincioși îl căutau și-i urmau învățăturile, monahi și mireni.

Sfârșitul vieții

După mulți ani de nevoințe duhovnicești Cuviosul Antipa a plecat la Domnul în ziua de 10 ianuarie 1882, fiind înmormântat în biserica schitului unde s-a nevoit.

Proslăvirea

La scurt timp după mutarea sa la Domnul, cuviosul Antipa era cinstit ca sfânt de către ucenicii săi și de mulțime mare de credincioși. Atunci părinții de la Mănăstirea Valaam i-au cerut ieromonahului Pimen, ucenicul de chilie al cuviosului, să scrie, în anul 1883, despre viața și nevoința părintelui său duhovnicesc. Aceasta a fost publicată sub numele de Vrednica de pomenire viață a ieroschimonahului Antipa în anii 1883 și 1893, la Sankt Petersburg. Scrierea s-a răspândit în Rusia și Finlanda, precum și la Muntele Athos.

La 24 de ani de la mutarea sa la Domnul, în anul 1906, părinții de la Muntele Athos l-au trecut pe cuviosul Antipa în rândul sfinților, sub numele de Cuviosul ieroschimonah Antipa Atonitul (așa apare în Mineiul pe ianuarie tipărit în limba rusă la Mănăstirea Sf. Pantelimon de la Muntele Athos), fiind prăznuit la data de 10 ianuarie. Este cinstit de către toți credincioșii ortodocși și mai ales mai ales în mănăstirile din Sfântul Munte, fiind singurul călugăr atonit român trecut în rândul sfinților. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în calendarul său sfinților în cadrul ședințelor speciale ale Sf. Sinod dedicate canonizării sfinților români din 20-21 iunie 1992.

Părți din moaștele Sf. Antipa se găsesc la multe biserici din București și din țară.[1]

Imnografie

Tropar, glasul al 3-lea:

Povățuitor preaînțelept al călugărilor și înger pământesc te-ai arătat, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa, înfrânându-ți trupul cu nepătimirea și luminând inimile credincioșilor cu strălucirea virtuților tale. Pentru aceasta te-ai făcut locaș preacinstit al Sfântului Duh și în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale de la Dumnezeu, pe Care roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.

Alt tropar, glasul al 5-lea:

Peste pământ arcuindu-te ca un curcubeu, ai ajuns din Sfântul Munte în Athosul de la miazănoapte, Valaam. O, Sfinte Părinte Antipa, mult lăudatule, asemenea mult minunaților bătrâni ai Moldovei te-ai făcut; și acum, locuind în slava cerescului Valaam, roagă-L pe Hristos Dumnezeul nostru să ne povățuiască pe calea îngerească.

Note

Legături externe