|biserici= Mănăstirea Antim, BucureştiBucurești

[[Sfânt]]ul [[Ierarh]] [[Mucenic|Martir]] '''Antim Ivireanul''' s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi), în anul 1650, dar activitatea sa în slujba bisericii şiși-a desfăşuratdesfășurat-o în Ţara Românească. A fost, pe rând, [[egumen]] al [[mănăstire|mânăstirii]] Snagov, [[episcop]] de Vâlcea şi și [[mitropolit]] al Ţării RomâneştiRomânești. În acelaşi același timp, a fost şi și un mare om de cultură: tipograf, gravor, teolog şi și autor al celebrelor ''Didahii'' (o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an). La insistenţele Porţii insistențele Porții Otomane, a fost exilat în anul 1716. Şi-a dat viaţa viața ca un [[mucenic|martir]] pentru credinţa creştinăcredința creștină, fiind ucis de ostaşii ostașii care îl escortau pe drumul exilului. [[Biserica Ortodoxă Română]] îl [[Prăznuire|prăznuieşteprăznuiește]] pe data de [[27 septembrie]].

==ViaţaViața==Sfântul Antim s-a născut în Iviria (de unde şi și numele de ''Ivireanul'') - Georgia de astăzi - în 1650. A fost însă, de tânăr, luat în robie de către turci și dus la [[Constantinopol]]. Fiind ulterior eliberat, a trăit în preajma [[Patriarhia Ecumenică de Constantinopol|Patriarhiei ecumenice]], unde a învățat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum și limbile greacă, arabă și turcă; tot acolo s-a [[călugăr]]it sub numele Antim, iar mai târziu a fost hirotonit [[ieromonah]].

În 1689 a fost adus de către voievodul [[Constantin Brâncoveanu]] în Ţara Românească. Aici a învățat limbile română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București, în care au fost imprimate nenumărate cărţi cărți de cult, dar şi și laice.

În anul 1696 a devenit [[egumen]] al [[Mănăstirea Snagov|Mănăstirii Snagov]], unde a mutat şi și tipografia domnească. Acolo a tipărit 15 cărţicărți: 7 greceştigrecești, 5 româneştiromânești, una slavonă, una slavo-română şi și una greco-arabă (''Liturghierul greco-arab'', în 1701, prima carte din lume tipărită cu caractere arabe).

Pe data de [[16 martie]] 1705 a fost ales [[episcop]] de Vâlcea. În afară de activitatea sa de [[ierarh]], nu a pregetat să continue imprimarea cărților bisericeştibisericești: astfel, la tipografia de la [[Mănăstirea Govora]], sub îndrumarea sa, au fost tipărite alte 9 cărți (3 românești, 3 slavo-române şi și 3 grecești).

La [[28 ianuarie]] 1708 a fost ales [[mitropolit]] al Ungrovlahiei (Ţara Românească), fiind instalat în scaunul mitropolitan de la Bucureşti București pe [[22 februarie]] al aceluiași an. Printre alte activităţiactivități, în această calitate, înființează, ca și la Râmnicu Vâlcea, o tipografie la Târgoviște, unde a tipărit un număr de 18 cărți (11 românești, 5 grecești, una slavo-română şi și una slavo-româno-greacă), între care se remarcă cele românești.

Trebuie subliniat rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române. Pe lângă activitatea sa de ierarh al Bisericii din Ţara Românească, el a fost tipograf, redactor, editor şi și creator de limbaj bisericesc în limba română.<br/>

A avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în [[Sfânta Liturghie|slujbele bisericeştibisericești]]. Deşi Deși româna nu era limba sa nativă, a reuşit reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede, care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi.

Pe lângă lucrările tipărite, de la Sf. Antim Ivireanul ne-au rămas şi și câteva manuscrise: * ''Chipurile Vechiului şi și Noului Testament, adică obrazele oamenilor celor vestiţi vestiți ce se află în Sfânta Scriptură, în Biblie şi și în Evanghelie şi și adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor... '', cu 22 file de text, la care se adaugă 503 portrete în medalion cu personaje biblice, datând din 1709.* Tot în manuscris a rămas şi și opera sa omiletică, ''Didahiile'' (cu 28 predici la diferite sărbători şi și 7 cuvântări ocazionale).

Analiza cărţilor cărților originale publicate, dar şi și a celor două manuscrise duce la constatarea că Antim Ivireanul avea nu numai o vastă cultură teologică, ci şi și una laică, întrucât folosea nu doar citate din [[Sfânta Scriptură|Biblie]], dar şi și din filozofii antici. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii. ''Didahiile'' îl aşează așează pe Antim Ivireanul, fără nici o îndoială, în rândul celor mai de seamă predicatori creştini creștini din toate timpurile.

Sf. Antim Ivireanul este şi și ctitorul [[mănăstire|mănăstirii]] cu hramul "Duminica Tuturor SfinţilorSfinților" din București – numită azi [[Mănăstirea Antim]] - pe care a ridicat-o între anii 1713 - 1715 şi și pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare, această mânăstire fiind unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură, pictură și sculptură din ţara țara noastră.

Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii şi și ale poporului român, din pricina atitudinii sale antiotomane, în toamna anului 1716, la cererea domnitorului Nicolae Mavrocordat (primul domn fanariot al Ţării RomâneştiRomânești), a fost înlăturat din scaun, închis, caterisit de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|patriarhul ecumenic]] şi și condamnat la exil pe viaţă viață în mănăstirea "Sf. Ecaterina" de la Muntele Sinai. Pe drumul spre locul exilului, a fost ucis de ostaşii ostașii turci din escortă, iar trupul său a fost aruncat în râul MariţaMarița, în apropiere de Adrianopol.

Dintre cărţile cărțile tipărite sub îndrumarea Sf. Antim Ivireanul, cele mai remarcabile sunt: *''Invăţăturile Invățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon'' (1691, limba greacă)*''Slujba Sf. [[Parascheva de la IaşiIași|Paraschiva]] și a Sf. [[Grigorie Decapolitul]]'' (1692, limba română)

*''Învăţătură Învățătură pe scurt pentru taina pocăinţeipocăinței'' (1705, lucrare originală)*''Învăţătură Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase şi și mai de folos pentru învăţătura preoţilorînvățătura preoților'' (1710, lucrare originală) *''Capete de poruncă la toată [[cler|ceata bisericească]], pentru ca să păzească fieştecarele fieștecarele din preoţi şi preoți și din diaconi deplin şi și cu cinste datoria hotarului său'' (1714, lucrare originală)

:Sfinte Părinte Ierarhe Antim, cu vrednicie ai rânduit păstori şi învăţători și învățători turmei tale şi și cu înţelepciune înțelepciune dumnezeiască ai revărsat râurile sfintelor tale cuvinte. Viaţa Viața ai pus-o pentru păstoriţii păstoriții tăi şi și cununa muceniciei ai dobândit de la Hristos, pe care roagă-L, Sfinte Părinte ierarhe Antim, să dăruiască pace şi și mare milă celor ce săvârşesc săvârșesc sfântă pomenirea ta.

:Învăţătorule Învățătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu, Părinte Ierarhe Antim, lauda arhiereilor Ţării RomâneştiRomânești, podoaba cărturarilor şi și dulce grăitor al înţelepciunii dumnezeieşti înțelepciunii dumnezeiești în graiul românesc te-ai arătat. Lupta cea bună luptând şi și dreapta credinţă credință mărturisind, cu haină mucenicească preafrumos te-ai împodobit şi împărăţia și împărăția lui Hristos ai dobândit. Pentru aceasta împreună cântăm, zicând: Bucură-te, Sfinte Preafericite Părinte Antim.

*[http://www.univ-ovidius.ro/btcassian/SINAXAR_ORTODOX/sfinti/septembrie/antim_ivireanul.htm Universitatea „Ovidius” ConstanţaConstanța: Sinaxar ortodox - Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul]