Antim Ivireanul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(ciorna)
 
(Legături externe: casetă succesiune)
 
(Nu s-au afișat 48 de versiuni intermediare efectuate de alți 8 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{ciornă}}
+
{{Articol de calitate}}{{Sfinti
 +
|nume= Sfântul Antim Ivireanul
 +
|Imagine= [[Imagine:Antim_Ivireanul.jpg|300 px|Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul]]
 +
|nastere= 1650, Iviria (Georgia)
 +
|adormire= [[27 septembrie]] 1716,<br/>ucis pe drumul exilului
 +
|localizare= {{flag|Romania}} România
 +
|recunoastere= [[Biserica Ortodoxă Română]]
 +
|etnie= georgiană
 +
|tip= [[ierarh]], [[martir]]
 +
|canonizare= [[21 iunie]] 1992
 +
|calendar= [[27 septembrie]]
 +
|biserici= Mănăstirea Antim, București
 +
|site=
 +
|}}[[Sfânt]]ul [[Ierarh]] [[Mucenic|Martir]] '''Antim Ivireanul''' s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi), în anul 1650, dar activitatea sa în slujba bisericii și-a desfășurat-o în Țara Românească. A fost, pe rând, [[egumen]] al [[mănăstire|mânăstirii]] Snagov, [[episcop]] de Vâlcea și [[mitropolit]] al Țării Românești. În același timp, a fost și un mare om de cultură: tipograf, gravor, teolog și autor al celebrelor ''Didahii'' (o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an). 
 +
La insistențele Porții Otomane, a fost exilat în anul 1716. Și-a dat viața ca un [[mucenic|martir]] pentru credința creștină, fiind ucis de ostașii care îl escortau pe drumul exilului. [[Biserica Ortodoxă Română]] îl [[Praznic|prăznuiește]] pe data de [[27 septembrie]].
  
Prăznuire: [[27 septembrie]]
+
==Viața==
 +
Sfântul Antim s-a născut în Iviria (de unde și numele de ''Ivireanul'') - Georgia de astăzi - în 1650. A fost însă, de tânăr, luat în robie de către turci și dus la [[Constantinopol]]. Fiind ulterior eliberat, a trăit în preajma [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhiei ecumenice]], unde a învățat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum și limbile greacă, arabă și turcă; tot acolo s-a [[călugăr]]it sub numele Antim, iar mai târziu a fost hirotonit [[ieromonah]].
  
==Viaţa==
+
În 1689 a fost adus de către voievodul [[Constantin Brâncoveanu]] în Țara Românească. Aici a învățat limbile română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București, în care au fost imprimate nenumărate cărți de cult, dar și laice.
  
Date Biografice: Născut în Iviria, Georgia de azi, în 1650. A fost egumen la mânăstirea Snagov din 1696, la 16 martie 1705 este ales Episcop de Valcea iar la 28 ianuarie 1708 este ales Mitropolit al Unglovlahiei (Tara Românească) pana 1716, când a fost exilat de către Domnitor Muntele Sinai. În drum spre locul exilului, a fost ucis de ostaşii ce-l însoţeau
+
În anul 1696 a devenit [[egumen]] al [[Mănăstirea Snagov|Mănăstirii Snagov]], unde a mutat și tipografia domnească. Acolo a tipărit 15 cărți: 7 grecești, 5 românești, una slavonă, una slavo-română și una greco-arabă (''Liturghierul greco-arab'', în 1701, prima carte din lume  tipărită cu caractere arabe).
  
 +
Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea tipografică la București, unde a tipărit alte 15 cărți.
 +
[[Imagine:Antim_CoA.jpg|thumb|left|200px|'''Stema Mitropolitului Antim''']]
  
===Proslăvirea ca sfânt===
+
Pe data de [[16 martie]] 1705 a fost ales [[episcop]] de Vâlcea. În afară de activitatea sa de [[ierarh]], nu a pregetat să continue imprimarea cărților bisericești: astfel, la tipografia de la [[Mănăstirea Govora]], sub îndrumarea sa, au fost tipărite alte 9 cărți (3 românești, 3 slavo-române și 3 grecești).
  
===Cinstirea în România===
+
La [[28 ianuarie]] 1708 a fost ales [[mitropolit]] al Ungrovlahiei (Țara Românească), fiind instalat în scaunul mitropolitan de la București pe [[22 februarie]] al aceluiași an. Printre alte activități, în această calitate, înființează, ca și la Râmnicu Vâlcea, o tipografie la Târgoviște, unde a tipărit un număr de 18 cărți (11 românești, 5 grecești, una slavo-română și una slavo-româno-greacă), între care se remarcă cele românești.
 +
 
 +
Trebuie subliniat rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române. Pe lângă activitatea sa de ierarh al Bisericii din Țara Românească, el a fost tipograf, redactor, editor și creator de limbaj bisericesc în limba română.<br/>
 +
Prin cele 63 tipărituri, lucrate de el însuși sau sub îndrumarea sa, în limbi diferite și de o mare diversitate, prin numeroșii ucenici pe care i-a format, este considerat - alături de [[diacon]]ul Coresi - cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.<br/>
 +
A avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în [[Sfânta Liturghie|slujbele bisericești]]. Deși româna nu era limba sa nativă, a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede, care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi.
 +
 
 +
Pe lângă lucrările tipărite, de la Sf. Antim Ivireanul au rămas și câteva manuscrise:
 +
* ''Chipurile Vechiului și Noului Testament, adică obrazele oamenilor celor vestiți ce se află în Sfânta Scriptură, în Biblie și în Evanghelie și adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor... '', cu 22 file de text, la care se adaugă 503 portrete în medalion cu personaje biblice, datând din 1709.
 +
*  Tot în manuscris a rămas și opera sa omiletică, ''Didahiile'' (cu 28 predici la diferite sărbători și 7 cuvântări ocazionale).
 +
 
 +
Analiza cărților originale publicate, dar și a celor două manuscrise duce la constatarea că Antim Ivireanul avea nu numai o vastă cultură teologică, ci și una laică, întrucât folosea nu doar citate din [[Sfânta Scriptură|Biblie]], dar și din filozofii antici. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii.  ''Didahiile'' îl așează pe Antim Ivireanul, fără nici o îndoială, în rândul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile.
 +
 
 +
Sf. Antim Ivireanul este și ctitorul [[mănăstire|mănăstirii]] cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” din București – numită azi [[Mănăstirea Antim (București, România)|Mănăstirea Antim]] - pe care a ridicat-o între anii 1713 - 1715 și pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare, această mânăstire fiind unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură, pictură și sculptură din țara noastră.
 +
 
 +
Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii și ale poporului român, din pricina atitudinii sale antiotomane, în toamna anului 1716, la cererea domnitorului Nicolae Mavrocordat (primul domn fanariot al Țării Românești), a fost înlăturat din scaun, închis, caterisit de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|patriarhul ecumenic]] și condamnat la exil pe viață în [[Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)|Mănăstirea Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai]]. Pe drumul spre locul exilului, a fost ucis de ostașii turci din escortă, iar trupul său a fost aruncat în râul Marița, în apropiere de Adrianopol.
 +
 
 +
==Proslăvirea ca sfânt==
 +
La câțiva ani după uciderea sa, [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]] a ridicat nedreapta caterisire a [[mitropolit]]ului Antim Ivireanul, care a fost reabilitat.
 +
 
 +
Sfântul Antim Ivireanul a fost canonizat de către [[Sinod]]ul [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] în 1992 (actul sinodal din 20 iunie, proclamarea oficială a canonizării având loc la 21 iunie 1992). Este [[Praznic|prăznuit]] în fiecare an la [[27 septembrie]].
 +
 
 +
[[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a declarat anul 2016 ca „an omagial al Sfântului Antim Ivireanul”, tipograf și om de cultură din secolul al XVIII-lea.<ref>[http://patriarhia.ro/2016--anul-omagial-al-educatiei-religioase-a-tineretului-crestin-ortodox-si-anul-comemorativ-al-sfantului-ierarh-martir-antim-ivireanul-si-al-tipografilor-bisericesti-8522.html Site-ul oficial al Patriarhiei Române: ''2016 – Anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox și Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești''], accesat 20 noiembrie 2016</ref> De origine georgiană, Antim Ivireanul este cel care a introdus prin tipăriturile sale, limba română în cultul Bisericii. PF [[Daniel (Ciobotea) al României|Patriarh Daniel]] al Bisericii Ortodoxe Române a slujit, la 27 septembrie 2016, Sfânta Liturghie pe [[Catedrala patriarhală din București|Dealul Patriarhiei]] împreună cu Patriarhul [[Ioan X (Yazigi) al Antiohiei|Ioan al Antiohiei]], aflat în vizită în România pentru a participa la manifestările dedicate Sfântului Antim Ivireanul.<ref>[http://www.romania-actualitati.ro/sfantul_antim_ivireanul_sarbatorit_la_300_de_ani_de_la_moarte-94379 Radio România Actualități: ''Sfântul Antim Ivireanul sărbătorit la 300 de ani de la moarte''], accesat 20 noiembrie 2016</ref>
  
 
==Scrieri==
 
==Scrieri==
 +
Dintre cărțile tipărite sub îndrumarea Sf. Antim Ivireanul, cele mai remarcabile sunt:
 +
*''Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon'' (1691, limba greacă)
 +
*''Slujba Sf. [[Parascheva de la Iași|Paraschiva]] și a Sf. [[Grigorie Decapolitul]]'' (1692, limba română)
 +
*''Evangheliarul greco–român'' (1693)
 +
*''Psaltirea'' (1694, limba română)
 +
*''Antologhionul'' (1697)
 +
*''Mărturisirea'' ortodoxă a lui [[Petru Movilă]] (1699)
 +
*''Proschinitarul'' Sf. Munte [[Muntele Athos|Athos]] (1701, limba greacă),
 +
*''Liturghierul greco-arab'' (1701, prima carte tipărită cu caractere arabe din lume)
 +
*''Evanghelia'' (1697)
 +
*''Acatistul Născătoarei de Dumnezeu'' (1698)
 +
*''Carte sau lumină'' (1699)
 +
*''Învățături creștinești'' (1700)
 +
*''Floarea darurilor'' (1701)
 +
*''Noul Testament'' (1703)
 +
*''Tomul bucuriei'', (1705,  limba greacă)
 +
*''Liturghierul'' și ''Evhologhionul'' (1706)
 +
*''Învățătură pe scurt pentru taina pocăinței'' (1705, lucrare originală)
 +
*''Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților'' (1710, lucrare originală)
 +
*''Capete de poruncă la toată [[cler|ceata bisericească]], pentru ca să păzească fieștecarele din preoți și din diaconi deplin și cu cinste datoria hotarului său'' (1714, lucrare originală) 
 +
*''Psaltirea'' (1710)
 +
*''Octoihul'' (1712)
 +
*''Liturghierul'' (1713)
 +
*''Evhologhionul'' (1713)
 +
*''Catavasierul'' (1714)
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
 +
[[Tropar]], [[glas]]ul al 3-lea:
  
==Iconografie==
+
:Sfinte Părinte Ierarhe Antim, cu vrednicie ai rânduit păstori și învățători turmei tale și cu înțelepciune dumnezeiască ai revărsat râurile sfintelor tale cuvinte. Viața ai pus-o pentru păstoriții tăi și cununa muceniciei ai dobândit de la Hristos, pe care roagă-L, Sfinte Părinte ierarhe Antim, să dăruiască pace și mare milă celor ce săvârșesc sfântă pomenirea ta.
  
==Surse==
+
[[Condac]], glasul al 3-lea:
  
==Legături externe==
+
:Învățătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu, Părinte Ierarhe Antim, lauda arhiereilor Țării Românești, podoaba cărturarilor și dulce grăitor al înțelepciunii dumnezeiești în graiul românesc te-ai arătat. Lupta cea bună luptând și dreapta credință mărturisind, cu haină mucenicească preafrumos te-ai împodobit și împărăția lui Hristos ai dobândit. Pentru aceasta împreună cântăm, zicând: Bucură-te, Sfinte Preafericite Părinte Antim.
  
http://biserica.org/WhosWho/DTR/I/AntimIvireanul.html
+
==Referințe==
 +
<references/>
  
http://ro.wikipedia.org/wiki/Antim_Ivireanul
+
==Bibliografie==
 +
*[http://ro.wikipedia.org/wiki/Antim_Ivireanul Wikipedia: Antim Ivireanul]
 +
*[http://biserica.org/WhosWho/DTR/I/AntimIvireanul.html DICȚIONARUL TEOLOGILOR ROMÂNI]
 +
*[http://www.univ-ovidius.ro/btcassian/SINAXAR_ORTODOX/sfinti/septembrie/antim_ivireanul.htm Universitatea „Ovidius” Constanța: Sinaxar ortodox - Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul]
 +
* Mihail Stanciu, ''300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul'', ediție bilingvă, Editura Basilica a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, București, 2016
  
http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-ierarh-antim-ivireanul.html
+
==Legături externe==
 +
* [https://www.academia.edu/35395931/Sf%C3%A2ntul_Antim_Ivireanul_Mitropolitul_%C8%9A%C4%83rii_Rom%C3%A2ne%C8%99ti_1708-1716_._Via%C8%9Ba_%C8%99i_activitatea_sa_pastoral-misionar%C4%83 P. Mihail Stanciu, ''Sfântul Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești (1708-1716). Viața și activitatea sa pastoral-misionară.'']
 +
* [http://www.cimec.ro/PaginiGazduite/Antim/sfantul.html ''Sfântul Antim Ivireanul'']
 +
* [http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-ierarh-antim-ivireanul.html Sf. Ier. Antim Ivireanul]
 +
* [http://www.crestinortodox.ro/vietile-sfintilor/73030-mitropolitul-antim-ivireanu Mitropolitul Antim Ivireanul]
 +
* [http://calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie27.htm Sinaxar 27 septembrie, Sf. Ier. Antim Ivireanul]
 +
* [http://vorbadulcemultaduce.wordpress.com/acatistier/acatistul-sfantului-ierarh-si-martir-antim-ivireanul/ Acatistul Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul]
 +
* [http://jurnalul.ro/calendar/antim-ivireanul-sfantul-carturar-624500.html Antim Ivireanul, Sfântul cărturar], 24 septembrie 2012, Luminița Ciobanu, ''Jurnalul Național''
 +
* [http://adevarul.ro/news/societate/sfantul-antim-ivireanul-comploturile-politice-1_50aecc797c42d5a663a0959b/index.html Sfântul Antim Ivireanul și comploturile politice], 14 august 2012, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/sfantul-antim-ivireanul-comploturile-politice articol Historia]''
 +
* [http://ziarullumina.ro/sfinti-romani/sfantul-ierarh-antim-ivireanul-cu-suflet-de-roman Sfântul Ierarh Antim, ivireanul cu suflet de român], 27 septembrie 2009, Pr. Conf. Dr. Mihai Săsăujan, ''Ziarul Lumina''
 +
* [http://ziarullumina.ro/documentar/geniul-limbii-romane-descoperit-predica-mitropolitului-antim Geniul limbii române, descoperit în predica mitropolitului Antim], 27 septembrie 2011, Augustin Păunoiu, ''Ziarul Lumina''
 +
* [http://ziarullumina.ro/documentar/cel-mai-mare-tipograf-din-vechea-cultura-romaneasca Cel mai mare tipograf din vechea cultură românească], 26 septembrie 2010, ''Ziarul Lumina''
  
http://www.crestinortodox.ro/vietile-sfintilor/73030-mitropolitul-antim-ivireanu
 
  
http://calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie27.htm
+
{{start box}}
 +
{{succesiune|
 +
înainte=Teodosie|
 +
titlu=[[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit al Ungro-Vlahiei]]|
 +
ani=1708 - 1716|
 +
după=Mitrofan al II-lea}}
 +
{{end box}}
  
http://vorbadulcemultaduce.wordpress.com/acatistier/acatistul-sfantului-ierarh-si-martir-antim-ivireanul/
+
[[Categorie:Sfinți români]]
 +
[[Categorie:Ierarhi români]]
 +
[[Categorie:Mitropoliți români]]
 +
[[Categorie:Sfinți georgieni]]
 +
[[Categorie:Monahism]]
 +
[[Categorie:Articole de calitate]]
  
[[Categorie:Sfinţi români]]
+
[[en:Antimos of Iberia]]
[[Categorie:Sfinţi români]]
 

Versiunea curentă din 26 septembrie 2019 04:32

LinkFA-star.png
Această pagină este considerată a fi una de calitate de către utilizatorii acestui proiect, adică unul dintre cele mai bune articole ale proiectului.
Dacă aveți ceva de obiectat inițiați o discuție.
Sfântul Antim Ivireanul
Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul
Date personale
Naștere 1650, Iviria (Georgia)
Mutare la Domnul (†) 27 septembrie 1716,
ucis pe drumul exilului
Localizare   România
Naționalitate georgiană
Date cult
Tip ierarh, martir
Data canonizării 21 iunie 1992
Prăznuire la data de 27 septembrie
Recunoaștere Biserica Ortodoxă Română
Biserici patronate Mănăstirea Antim, București

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi), în anul 1650, dar activitatea sa în slujba bisericii și-a desfășurat-o în Țara Românească. A fost, pe rând, egumen al mânăstirii Snagov, episcop de Vâlcea și mitropolit al Țării Românești. În același timp, a fost și un mare om de cultură: tipograf, gravor, teolog și autor al celebrelor Didahii (o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an). La insistențele Porții Otomane, a fost exilat în anul 1716. Și-a dat viața ca un martir pentru credința creștină, fiind ucis de ostașii care îl escortau pe drumul exilului. Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe data de 27 septembrie.

Viața

Sfântul Antim s-a născut în Iviria (de unde și numele de Ivireanul) - Georgia de astăzi - în 1650. A fost însă, de tânăr, luat în robie de către turci și dus la Constantinopol. Fiind ulterior eliberat, a trăit în preajma Patriarhiei ecumenice, unde a învățat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum și limbile greacă, arabă și turcă; tot acolo s-a călugărit sub numele Antim, iar mai târziu a fost hirotonit ieromonah.

În 1689 a fost adus de către voievodul Constantin Brâncoveanu în Țara Românească. Aici a învățat limbile română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București, în care au fost imprimate nenumărate cărți de cult, dar și laice.

În anul 1696 a devenit egumen al Mănăstirii Snagov, unde a mutat și tipografia domnească. Acolo a tipărit 15 cărți: 7 grecești, 5 românești, una slavonă, una slavo-română și una greco-arabă (Liturghierul greco-arab, în 1701, prima carte din lume tipărită cu caractere arabe).

Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea tipografică la București, unde a tipărit alte 15 cărți.

Stema Mitropolitului Antim

Pe data de 16 martie 1705 a fost ales episcop de Vâlcea. În afară de activitatea sa de ierarh, nu a pregetat să continue imprimarea cărților bisericești: astfel, la tipografia de la Mănăstirea Govora, sub îndrumarea sa, au fost tipărite alte 9 cărți (3 românești, 3 slavo-române și 3 grecești).

La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei (Țara Românească), fiind instalat în scaunul mitropolitan de la București pe 22 februarie al aceluiași an. Printre alte activități, în această calitate, înființează, ca și la Râmnicu Vâlcea, o tipografie la Târgoviște, unde a tipărit un număr de 18 cărți (11 românești, 5 grecești, una slavo-română și una slavo-româno-greacă), între care se remarcă cele românești.

Trebuie subliniat rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române. Pe lângă activitatea sa de ierarh al Bisericii din Țara Românească, el a fost tipograf, redactor, editor și creator de limbaj bisericesc în limba română.
Prin cele 63 tipărituri, lucrate de el însuși sau sub îndrumarea sa, în limbi diferite și de o mare diversitate, prin numeroșii ucenici pe care i-a format, este considerat - alături de diaconul Coresi - cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.
A avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în slujbele bisericești. Deși româna nu era limba sa nativă, a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede, care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi.

Pe lângă lucrările tipărite, de la Sf. Antim Ivireanul au rămas și câteva manuscrise:

  • Chipurile Vechiului și Noului Testament, adică obrazele oamenilor celor vestiți ce se află în Sfânta Scriptură, în Biblie și în Evanghelie și adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor... , cu 22 file de text, la care se adaugă 503 portrete în medalion cu personaje biblice, datând din 1709.
  • Tot în manuscris a rămas și opera sa omiletică, Didahiile (cu 28 predici la diferite sărbători și 7 cuvântări ocazionale).

Analiza cărților originale publicate, dar și a celor două manuscrise duce la constatarea că Antim Ivireanul avea nu numai o vastă cultură teologică, ci și una laică, întrucât folosea nu doar citate din Biblie, dar și din filozofii antici. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii. Didahiile îl așează pe Antim Ivireanul, fără nici o îndoială, în rândul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile.

Sf. Antim Ivireanul este și ctitorul mănăstirii cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” din București – numită azi Mănăstirea Antim - pe care a ridicat-o între anii 1713 - 1715 și pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare, această mânăstire fiind unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură, pictură și sculptură din țara noastră.

Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii și ale poporului român, din pricina atitudinii sale antiotomane, în toamna anului 1716, la cererea domnitorului Nicolae Mavrocordat (primul domn fanariot al Țării Românești), a fost înlăturat din scaun, închis, caterisit de patriarhul ecumenic și condamnat la exil pe viață în Mănăstirea Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai. Pe drumul spre locul exilului, a fost ucis de ostașii turci din escortă, iar trupul său a fost aruncat în râul Marița, în apropiere de Adrianopol.

Proslăvirea ca sfânt

La câțiva ani după uciderea sa, Patriarhia Ecumenică a ridicat nedreapta caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul, care a fost reabilitat.

Sfântul Antim Ivireanul a fost canonizat de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 1992 (actul sinodal din 20 iunie, proclamarea oficială a canonizării având loc la 21 iunie 1992). Este prăznuit în fiecare an la 27 septembrie.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 ca „an omagial al Sfântului Antim Ivireanul”, tipograf și om de cultură din secolul al XVIII-lea.[1] De origine georgiană, Antim Ivireanul este cel care a introdus prin tipăriturile sale, limba română în cultul Bisericii. PF Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a slujit, la 27 septembrie 2016, Sfânta Liturghie pe Dealul Patriarhiei împreună cu Patriarhul Ioan al Antiohiei, aflat în vizită în România pentru a participa la manifestările dedicate Sfântului Antim Ivireanul.[2]

Scrieri

Dintre cărțile tipărite sub îndrumarea Sf. Antim Ivireanul, cele mai remarcabile sunt:

  • Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (1691, limba greacă)
  • Slujba Sf. Paraschiva și a Sf. Grigorie Decapolitul (1692, limba română)
  • Evangheliarul greco–român (1693)
  • Psaltirea (1694, limba română)
  • Antologhionul (1697)
  • Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699)
  • Proschinitarul Sf. Munte Athos (1701, limba greacă),
  • Liturghierul greco-arab (1701, prima carte tipărită cu caractere arabe din lume)
  • Evanghelia (1697)
  • Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698)
  • Carte sau lumină (1699)
  • Învățături creștinești (1700)
  • Floarea darurilor (1701)
  • Noul Testament (1703)
  • Tomul bucuriei, (1705, limba greacă)
  • Liturghierul și Evhologhionul (1706)
  • Învățătură pe scurt pentru taina pocăinței (1705, lucrare originală)
  • Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților (1710, lucrare originală)
  • Capete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca să păzească fieștecarele din preoți și din diaconi deplin și cu cinste datoria hotarului său (1714, lucrare originală)
  • Psaltirea (1710)
  • Octoihul (1712)
  • Liturghierul (1713)
  • Evhologhionul (1713)
  • Catavasierul (1714)

Imnografie

Tropar, glasul al 3-lea:

Sfinte Părinte Ierarhe Antim, cu vrednicie ai rânduit păstori și învățători turmei tale și cu înțelepciune dumnezeiască ai revărsat râurile sfintelor tale cuvinte. Viața ai pus-o pentru păstoriții tăi și cununa muceniciei ai dobândit de la Hristos, pe care roagă-L, Sfinte Părinte ierarhe Antim, să dăruiască pace și mare milă celor ce săvârșesc sfântă pomenirea ta.

Condac, glasul al 3-lea:

Învățătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu, Părinte Ierarhe Antim, lauda arhiereilor Țării Românești, podoaba cărturarilor și dulce grăitor al înțelepciunii dumnezeiești în graiul românesc te-ai arătat. Lupta cea bună luptând și dreapta credință mărturisind, cu haină mucenicească preafrumos te-ai împodobit și împărăția lui Hristos ai dobândit. Pentru aceasta împreună cântăm, zicând: Bucură-te, Sfinte Preafericite Părinte Antim.

Referințe

Bibliografie

Legături externe


Casetă de succesiune:
Antim Ivireanul
Precedat de:
Teodosie
Mitropolit al Ungro-Vlahiei
1708 - 1716
Urmat de:
Mitrofan al II-lea