Vizualizare sursă pentru „Antim Ivireanul”

{{Articol de calitate}}{{Sfinti
|nume= Sfântul Antim Ivireanul
|Imagine= [[Fișier:Sf_Antim_Ivireanul.jpg|260px]]
|nastere= 1650, Iviria (Georgia)
|adormire= [[27 septembrie]] 1716,<br/>ucis pe drumul exilului
|localizare= {{flag|Romania}} România
|recunoastere= [[Biserica Ortodoxă Română]]
|etnie= georgiană
|tip= [[ierarh]], [[martir]]
|canonizare= [[21 iunie]] 1992
|calendar= [[27 septembrie]]
|biserici= Mănăstirea Antim, București
|site=
|}}[[Sfânt]]ul [[Ierarh]] [[Mucenic|Martir]] '''Antim Ivireanul''' s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi), în anul 1650, dar activitatea sa în slujba bisericii și-a desfășurat-o în Țara Românească. A fost, pe rând, [[egumen]] al [[mănăstire|mânăstirii]] Snagov, [[episcop]] de Vâlcea și [[mitropolit]] al Țării Românești. În același timp, a fost și un mare om de cultură: tipograf, gravor, teolog și autor al celebrelor ''Didahii'' (o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an).  
La insistențele Porții Otomane, a fost exilat în anul 1716. Și-a dat viața ca un [[mucenic|martir]] pentru credința creștină, fiind ucis de ostașii care îl escortau pe drumul exilului. [[Biserica Ortodoxă Română]] îl [[Praznic|prăznuiește]] pe data de [[27 septembrie]].

==Viața==
Sfântul Antim s-a născut în Iviria (de unde și numele de ''Ivireanul'') - Georgia de astăzi - în 1650. A fost însă, de tânăr, luat în robie de către turci și dus la [[Constantinopol]]. Fiind ulterior eliberat, a trăit în preajma [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhiei ecumenice]], unde a învățat sculptura în lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum și limbile greacă, arabă și turcă; tot acolo s-a [[călugăr]]it sub numele Antim, iar mai târziu a fost hirotonit [[ieromonah]].

În 1689 a fost adus de către voievodul [[Constantin Brâncoveanu]] în Țara Românească. Aici a învățat limbile română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului. În 1691 i s-a încredințat conducerea tipografiei domnești din București, în care au fost imprimate nenumărate cărți de cult, dar și laice.

În anul 1696 a devenit [[egumen]] al [[Mănăstirea Snagov|Mănăstirii Snagov]], unde a mutat și tipografia domnească. Acolo a tipărit 15 cărți: 7 grecești, 5 românești, una slavonă, una slavo-română și una greco-arabă (''Liturghierul greco-arab'', în 1701, prima carte din lume  tipărită cu caractere arabe).

Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea tipografică la București, unde a tipărit alte 15 cărți.
[[Imagine:Antim_CoA.jpg|thumb|left|200px|'''Stema Mitropolitului Antim''']]

Pe data de [[16 martie]] 1705 a fost ales [[episcop]] de Vâlcea. În afară de activitatea sa de [[ierarh]], nu a pregetat să continue imprimarea cărților bisericești: astfel, la tipografia de la [[Mănăstirea Govora]], sub îndrumarea sa, au fost tipărite alte 9 cărți (3 românești, 3 slavo-române și 3 grecești).

La [[28 ianuarie]] 1708 a fost ales [[mitropolit]] al Ungrovlahiei (Țara Românească), fiind instalat în scaunul mitropolitan de la București pe [[22 februarie]] al aceluiași an. Printre alte activități, în această calitate, înființează, ca și la Râmnicu Vâlcea, o tipografie la Târgoviște, unde a tipărit un număr de 18 cărți (11 românești, 5 grecești, una slavo-română și una slavo-româno-greacă), între care se remarcă cele românești.

Trebuie subliniat rolul lui Antim Ivireanul în propășirea culturii române. Pe lângă activitatea sa de ierarh al Bisericii din Țara Românească, el a fost tipograf, redactor, editor și creator de limbaj bisericesc în limba română.<br/>
Prin cele 63 tipărituri, lucrate de el însuși sau sub îndrumarea sa, în limbi diferite și de o mare diversitate, prin numeroșii ucenici pe care i-a format, este considerat - alături de [[diacon]]ul Coresi - cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.<br/>
A avut un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în [[Sfânta Liturghie|slujbele bisericești]]. Deși româna nu era limba sa nativă, a reușit să creeze o limbă liturgică românească limpede, care a fost înțeleasă de contemporanii săi și este folosită până astăzi.

Pe lângă lucrările tipărite, de la Sf. Antim Ivireanul au rămas și câteva manuscrise: 
* ''Chipurile Vechiului și Noului Testament, adică obrazele oamenilor celor vestiți ce se află în Sfânta Scriptură, în Biblie și în Evanghelie și adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au făcut pe vremea lor... '', cu 22 file de text, la care se adaugă 503 portrete în medalion cu personaje biblice, datând din 1709.
*  Tot în manuscris a rămas și opera sa omiletică, ''Didahiile'' (cu 28 predici la diferite sărbători și 7 cuvântări ocazionale).

Analiza cărților originale publicate, dar și a celor două manuscrise duce la constatarea că Antim Ivireanul avea nu numai o vastă cultură teologică, ci și una laică, întrucât folosea nu doar citate din [[Sfânta Scriptură|Biblie]], dar și din filozofii antici. În multe din ele făcea o critică vehementă a moravurilor vremii.  ''Didahiile'' îl așează pe Antim Ivireanul, fără nici o îndoială, în rândul celor mai de seamă predicatori creștini din toate timpurile.

Sf. Antim Ivireanul este și ctitorul [[mănăstire|mănăstirii]] cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” din București – numită azi [[Mănăstirea Antim (București, România)|Mănăstirea Antim]] - pe care a ridicat-o între anii 1713 - 1715 și pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare, această mânăstire fiind unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură, pictură și sculptură din țara noastră. 

Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii și ale poporului român, din pricina atitudinii sale antiotomane, în toamna anului 1716, la cererea domnitorului Nicolae Mavrocordat (primul domn fanariot al Țării Românești), a fost înlăturat din scaun, închis, caterisit de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|patriarhul ecumenic]] și condamnat la exil pe viață în [[Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)|Mănăstirea Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai]]. Pe drumul spre locul exilului, a fost ucis de ostașii turci din escortă, iar trupul său a fost aruncat în râul Marița, în apropiere de Adrianopol.

==Proslăvirea ca sfânt==
La câțiva ani după uciderea sa, [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]] a ridicat nedreapta caterisire a [[mitropolit]]ului Antim Ivireanul, care a fost reabilitat.

Sfântul Antim Ivireanul a fost canonizat de către [[Sinod]]ul [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] în 1992 (actul sinodal din 20 iunie, proclamarea oficială a canonizării având loc la 21 iunie 1992). Este [[Praznic|prăznuit]] în fiecare an la [[27 septembrie]].

[[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a declarat anul 2016 ca „an omagial al Sfântului Antim Ivireanul”, tipograf și om de cultură din secolul al XVIII-lea.<ref>[http://patriarhia.ro/2016--anul-omagial-al-educatiei-religioase-a-tineretului-crestin-ortodox-si-anul-comemorativ-al-sfantului-ierarh-martir-antim-ivireanul-si-al-tipografilor-bisericesti-8522.html Site-ul oficial al Patriarhiei Române: ''2016 – Anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox și Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești''], accesat 20 noiembrie 2016</ref> De origine georgiană, Antim Ivireanul este cel care a introdus prin tipăriturile sale, limba română în cultul Bisericii. PF [[Daniel (Ciobotea) al României|Patriarh Daniel]] al Bisericii Ortodoxe Române a slujit, la 27 septembrie 2016, Sfânta Liturghie pe [[Catedrala patriarhală din București|Dealul Patriarhiei]] împreună cu Patriarhul [[Ioan X (Yazigi) al Antiohiei|Ioan al Antiohiei]], aflat în vizită în România pentru a participa la manifestările dedicate Sfântului Antim Ivireanul.<ref>[http://www.romania-actualitati.ro/sfantul_antim_ivireanul_sarbatorit_la_300_de_ani_de_la_moarte-94379 Radio România Actualități: ''Sfântul Antim Ivireanul sărbătorit la 300 de ani de la moarte''], accesat 20 noiembrie 2016</ref>

==Scrieri==
Dintre cărțile tipărite sub îndrumarea Sf. Antim Ivireanul, cele mai remarcabile sunt: 
*''Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon'' (1691, limba greacă)
*''Slujba Sf. [[Parascheva de la Iași|Paraschiva]] și a Sf. [[Grigorie Decapolitul]]'' (1692, limba română) 
*''Evangheliarul greco–român'' (1693)
*''Psaltirea'' (1694, limba română) 
*''Antologhionul'' (1697) 
*''Mărturisirea'' ortodoxă a lui [[Petru Movilă]] (1699) 
*''Proschinitarul'' Sf. Munte [[Muntele Athos|Athos]] (1701, limba greacă),
*''Liturghierul greco-arab'' (1701, prima carte tipărită cu caractere arabe din lume) 
*''Evanghelia'' (1697) 
*''Acatistul Născătoarei de Dumnezeu'' (1698) 
*''Carte sau lumină'' (1699) 
*''Învățături creștinești'' (1700) 
*''Floarea darurilor'' (1701) 
*''Noul Testament'' (1703) 
*''Tomul bucuriei'', (1705,  limba greacă) 
*''Liturghierul'' și ''Evhologhionul'' (1706)
*''Învățătură pe scurt pentru taina pocăinței'' (1705, lucrare originală)
*''Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților'' (1710, lucrare originală) 
*''Capete de poruncă la toată [[cler|ceata bisericească]], pentru ca să păzească fieștecarele din preoți și din diaconi deplin și cu cinste datoria hotarului său'' (1714, lucrare originală)  
*''Psaltirea'' (1710) 
*''Octoihul'' (1712) 
*''Liturghierul'' (1713) 
*''Evhologhionul'' (1713) 
*''Catavasierul'' (1714)

==Imnografie==
[[Tropar]], [[glas]]ul al 3-lea:

:Sfinte Părinte Ierarhe Antim, cu vrednicie ai rânduit păstori și învățători turmei tale și cu înțelepciune dumnezeiască ai revărsat râurile sfintelor tale cuvinte. Viața ai pus-o pentru păstoriții tăi și cununa muceniciei ai dobândit de la Hristos, pe care roagă-L, Sfinte Părinte ierarhe Antim, să dăruiască pace și mare milă celor ce săvârșesc sfântă pomenirea ta.

[[Condac]], glasul al 3-lea:

:Învățătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu, Părinte Ierarhe Antim, lauda arhiereilor Țării Românești, podoaba cărturarilor și dulce grăitor al înțelepciunii dumnezeiești în graiul românesc te-ai arătat. Lupta cea bună luptând și dreapta credință mărturisind, cu haină mucenicească preafrumos te-ai împodobit și împărăția lui Hristos ai dobândit. Pentru aceasta împreună cântăm, zicând: Bucură-te, Sfinte Preafericite Părinte Antim.

==Referințe==
<references/>

==Bibliografie==
*[http://ro.wikipedia.org/wiki/Antim_Ivireanul Wikipedia: Antim Ivireanul] 
*[http://biserica.org/WhosWho/DTR/I/AntimIvireanul.html DICȚIONARUL TEOLOGILOR ROMÂNI]
*[http://www.univ-ovidius.ro/btcassian/SINAXAR_ORTODOX/sfinti/septembrie/antim_ivireanul.htm Universitatea „Ovidius” Constanța: Sinaxar ortodox - Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul]
* Mihail Stanciu, ''300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul'', ediție bilingvă, Editura Basilica a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, București, 2016

==Legături externe==
* [https://www.academia.edu/35395931/Sf%C3%A2ntul_Antim_Ivireanul_Mitropolitul_%C8%9A%C4%83rii_Rom%C3%A2ne%C8%99ti_1708-1716_._Via%C8%9Ba_%C8%99i_activitatea_sa_pastoral-misionar%C4%83 P. Mihail Stanciu, ''Sfântul Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești (1708-1716). Viața și activitatea sa pastoral-misionară.'']
* [http://www.cimec.ro/PaginiGazduite/Antim/sfantul.html ''Sfântul Antim Ivireanul'']
* [http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-ierarh-antim-ivireanul.html Sf. Ier. Antim Ivireanul]
* [http://www.crestinortodox.ro/vietile-sfintilor/73030-mitropolitul-antim-ivireanu Mitropolitul Antim Ivireanul]
* [http://calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie27.htm Sinaxar 27 septembrie, Sf. Ier. Antim Ivireanul]
* [http://vorbadulcemultaduce.wordpress.com/acatistier/acatistul-sfantului-ierarh-si-martir-antim-ivireanul/ Acatistul Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul]
* [http://jurnalul.ro/calendar/antim-ivireanul-sfantul-carturar-624500.html Antim Ivireanul, Sfântul cărturar], 24 septembrie 2012, Luminița Ciobanu, ''Jurnalul Național''
* [http://adevarul.ro/news/societate/sfantul-antim-ivireanul-comploturile-politice-1_50aecc797c42d5a663a0959b/index.html Sfântul Antim Ivireanul și comploturile politice], 14 august 2012, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/sfantul-antim-ivireanul-comploturile-politice articol Historia]''
* [http://ziarullumina.ro/sfinti-romani/sfantul-ierarh-antim-ivireanul-cu-suflet-de-roman Sfântul Ierarh Antim, ivireanul cu suflet de român], 27 septembrie 2009, Pr. Conf. Dr. Mihai Săsăujan, ''Ziarul Lumina''
* [http://ziarullumina.ro/documentar/geniul-limbii-romane-descoperit-predica-mitropolitului-antim Geniul limbii române, descoperit în predica mitropolitului Antim], 27 septembrie 2011, Augustin Păunoiu, ''Ziarul Lumina''
* [http://ziarullumina.ro/documentar/cel-mai-mare-tipograf-din-vechea-cultura-romaneasca Cel mai mare tipograf din vechea cultură românească], 26 septembrie 2010, ''Ziarul Lumina''


{{start box}}
{{succesiune|
înainte=Teodosie|
titlu=[[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit al Ungro-Vlahiei]]|
ani=1708 - 1716|
după=Mitrofan al II-lea}}
{{end box}}

[[Categorie:Sfinți români]]
[[Categorie:Ierarhi români]]
[[Categorie:Mitropoliți români]]
[[Categorie:Sfinți georgieni]]
[[Categorie:Monahism]]
[[Categorie:Ctitori]]
[[Categorie:Articole de calitate]]

[[en:Antimos of Iberia]]