Modificări

{{Israel-Iisus}}'''Anna''' (gr. ''Hannas''; ebr. ''hananya'' - „Dumnezeu a avut milă”) a fost Mare Preot al [[Sanhedrin]]ului între anii 6-15 d.Hr.([[Evanghelia după Luca|Luca]] 3, 2).

După destituirea lui din funcția de mare preot în anul 15 d.Hr. de către procuratorul (guvernator) roman Valerius Gratus, în funcția de mare preot i-au succedat pe rând mai mulți membrii membri ai familiei sale: fiul său Eleazar (15-18 d.Hr.), ginerele său Caiafa (18-37 d.Hr.: destituit probabil în același timp cu [[Pilatdin Pont|Pilat]]) și mai apoi alți trei dintre fiii săi.

Probabil că în semn de respect pentru poziția lui de șef al saducheilor, Caiafa la Anna a poruncit ca fost mai întâi adus Iisus, imediat după arestarea lui Lui în [[Grădina Ghetsimani]], să fie : „Deci ostașii și comandantul și slujitorii iudeilor au prins pe Iisus și L-au legat. Și L-au dus mai întâi la Anna , căci era socrul lui Caiafa, care era arhiereu al anului aceluia.” (Ioan 18, 12-13).

În lunile care au urmat morții și [[Învierea Domnului|învierii Mântuitorului]], [[Înălţarea Înălțarea Domnului|înălțării Lui]] și [[Pogorârea Duhului Sfânt|Pogorârii Duhului Sfânt]], Anna este menționat de [[Faptele Apostolilor]] ca făcând parte din sinedriul care i-a judecat pe apostolii Petru și Ioan pentru o vindecare de o făcuseră în [[templul din Ierusalim]] în numele lui Iisus Hristos cel înviat: ”Şi a doua zi s-au adunat căpeteniile lor şi și bătrânii şi și cărturarii din Ierusalim, și Anna arhiereul şi și Caiafa şi și Ioan şi și Alexandru şi câţi și câți erau din neamul arhieresc” (FA 4, 5-6). Anna nu era arhiereu în acel moment, dar mențiunea lui ca „Anna arhiereul” denotă încă o dată autoritatea de care se bucura în sinedriu.