Andronic de Perm

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză! Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului. De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

Ieromartirul sfânt, glorios și biruitor pentru dreptate Andronic de Perm, a fost episcop al Bisericii Rusiei în timpul ultimilor ani ai Imperiului Rus și în primii ani ai regimului bolșevic. A fost printre mulții martiri și mărturisitori ai anilor bolșevici. Este pomenit pe 4 mai.

Viața

Ieromartirul Andronic de Perm

Sf. Andronic s-a născut cu numele Vladimir Nikolski pe1 august 1870, în Povodnevo, un sat din uyezdul Mîșkin, aflat pe teritoriul diocezei Iaroslavl. Tatăl său a fost diacon. După terminarea studiilor la Seminarul din Iaroslavl în 1891, s-a dus la Academia Teologică de la Moscova. Pe 1 august 1893, în timpul studiilor sale la Moscova, a fost tuns monah și a primit numele de Andronic. Pe 22 iulie 1895, a fost hirotonit preot.

După absolvire, a fost desemnat inspector și instructor, la început, la seminarul teologic din Kutaisi din Caucaz, iar apoi la seminarul din Ardon.

În 1897, a fost trimis să activeze în cadrul misiunii ortodoxe ruse din Japonia, aflată sub conducerea episcopului Nicolae (Kasatkin), mai târziu cunoscut ca Sf. Nicolae al Japoniei, pentru a ajuta lucrarea misionară care a început în 1861. Ieromonahul Andronic a fost foarte susprins de primirea acestei sarcini și s-a considerat nepotrivit pentru ea., dar în cele din urmă a acceptat-o ca voia lui Dumnezeu. Călătoria sa început în St. Petersburg pe 21 septembrie 1897, iar apoi a continuat de la Odessa împreunp cu arhimandritul Sergiu (Stragorodski) pe 26 octombrie. Călătorind prin țări europene și S.U.A., iar apoi iar în Japonia, ei au ajuns în Japonia pe 26 decembrie. A scris și publicat o carte despre călătoria sa, O călătorie misionară spre Japonia (Kazan, 1899).

Ieromartirul Andronic de Perm ca episcop de Kyoto (1907)

Pe 5 noiembrie 1906, Andronic a fost sfințit episcop de Kyoto și a devenit asistentul episcopului Nicolae. A fost primul episcop de Kyoto, care este reședința diocezei Japoniei vestice a Biserica Ortodoxă a Japonei. Deși episcopul Andronic a fost episcop al Kyoto, a locuit aproape de Osaka, care, în timp ce era al doilea oraș ca mărime din Japonia, era și zona unde locuiau cei mai mulți credincioși ortodocși. După ce a venit la Osaka, a început să se simtă rău și a considerat că obligațiile sale sunt greu de îndeplinit. După ce a stat în Osaka, slujind acolo Bisericii trei luni, și-a cerut permisiunea de a demisiona și a pleca din Japonia, iar pe 27 mai 1907, a plecat din Japonia și s-a întors în Rusia. Acolo a fost desmnat pe 26 octombrie să fie adjunctul episcopului Eulogiu de Kholm. În 1908, a fost desemnat episcop de Tikhvin în dioceza Novgorod.

Episcopul Andronic a fost un susținător ferm al țarului. Din punctul său de vedere a fost voia lui Dumnezeu ca acesta să aibă stăpânire asupra imperiului, așa că monarhia este calea potrivită pentru creștini. Dar asta n-a însemnat că că a spijinit tirania. Mai curând, țarul trebuie să-și asculte poporul pentru putea avea pace. Pe 30 iulie 1914, a fost numit episcop de Perm și Solijamsk. Unsprezece zile mai târziu, pe 19 iulie, a început Primul Război Mondial. On July 30, 1914, he was appointed bishop of Perm and Solikamsk. Eleven days before, on July 19, World War I began. Cum războiul avansa, a lucrat energic pentru 1.5 milioane de locuitori și 570 biserici din regiune.

În vara anului 1916 a mers la sediul armatei dinafara St. Petersburgului, unde țarul Nicolae al II-lea conducea armata rusă. Scopul călătoriei a fost să-l avertizeze pe țar în privința lui Rasputin. Însă țarul nu l-a luat în serios, iar călătoria a fost un eșec. Dar Nicolae a II-lea a fost mulțumit de darul pe care Andronic i l-a dat spre folosul oamenilor săi, o pereche de ghete pentru soldați ca și cum cei din provincia Permului au aprovizionat armata.

În 1917, a devenit episcop de Perm și Kungur și a devenit unul dintre cei șapte ierarhi din consiliul pre-concilial al Consiliului Local al Bisericii Ruse din Moscova. A fost activ and became one of the seven hierarchs in the pre-conciliar council of the Local Council of the Russian Church in Moscow. He was active în cadrul consiliului, din august 1917 până în aprilie 1918, care a fost sfârșitul celei de-a doua sesiuni a sa. Cum agitația preluării bolșevice s-a intensificat pe 25 ianuarie 1918, Andronic a făcut un apel scris către credincioși să apere moșterirea Bisericii de agresori și jefuitori, deoarece atacurile au devenit mai frecvente.

În februarie, bolșevicii din regiunea Perm au început să jefuiască bisericile și mănăstirile. După ce s-a terminat a doua sesiune a consiliului, Andronic s-a întors în Perm. Patriarhul Tihon l-a ridicat la rangul de arhiepiscop pe 12 aprilie, de Intrarea Domnului în Ierusalim. De Vinerea Mare, pe 16 aprilie, bolșevicii au reușit să-i percheziționeze reședința. El a rămas calm și continuat slujbele de Săptămâna Mare și cea de Paște.

The Bolshevik authorities increased pressure on the Church in the following weeks. Finally Abp. Andronik was arrested at midnight on July 17. Clergy in Perm went on strike from the night he was arrested until July 26, halting all divine services in the region except baptism and the last rites for the dying. But, on July 7, 1918, Abp. Andronik was martyred, being buried alive and shot.

In 2000, the Church of Russia glorified him as Hieromartyr Andronik, Archbishop of Perm, one of Russia's New Martyrs and Confessors.

Legături externe

• Dioceza Permului (în rusă)

Casetă de succesiune: Andronic de Perm