Anatema
Anatema este sancțiunea extremă pe care Biserica Ortodoxă o poate lua față de un membru al ei care se află în eroare, înșelare, schismă sau erezie. Anatema este o separare completă de trupul Bisericii, echivalentă unei expulzări.
Termenul de anatema provine din expresia grecească "εις Θεον ανατιθημι", adică "supus/dat lui Dumnezeu" pentru judecata Lui finală.
Excomunicare vs. anatema
Biserica Ortodoxă face distincţia intre excomunicare, care e o "separare de comuniunea Bisericii" (prin oprirea de la împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos, alte sancţiuni bisericeşti sau epitimii (canoane de pocăinţă) şi anatemă. Cel aflat sub sancţiunea excomunicării rămâne membru al Bisericii, cu toate că participarea lui la viaţa mistică a Bisericii, îndeosebi dde la Sfânta Împărtăşanie, este îngrădită până la pocăinţa celui aflat sub sancţiunea excomunicării. Cel căzut sub anatema este în schimb complet separat, rupt de trupul Bisericii până când se va pocăi.
Motive pentru anatemizare
Motivele principale pentru care o persoană poate fi anatemizată de Biserică sunt căderea în erezie sau în schismă. Biserica pronunţă însă sentinţa anatemei doar în ultimă instanţă, iar înainte de aceasta ea trebuie neapărat precedată de eforturi pastorale de lămurire a persoanei în cauză, pentru a-l readuce la dreapta credinţă.
Surse
Legături externe
- The Word 'Anathema' and Its Meaning by St. John Maximovitch (from Orthodox Life, vol 27, Mar-April 1977, pp. 18-19)
- What is an Anathema? by Bp. Theophan the Recluse (translated from the Russian text published in Pravoslavnaya Rus, #4, 1974)
- Examples of Anathema from the Holy Canons
