Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
→Ctitor de sfinte lăcașuri
==Ctitor de sfinte lăcașuri==
[[Fișier:Manastirea Bistrita 0006.jpg|thumb|[[Mănăstirea Bistrița (Neamț, România)|Mănăstirea Bistrița]], [[ctitor]]ie a lui Alexandru cel Bun]]
Alexandru cel Bun a fost un însemnat [[ctitor]] de biserici și [[Mănăstire|mănăstiri]].
Cea mai însemnată ctitorie a sa este [[Mănăstirea Bistrița (Neamț, România)|Mănăstirea Bistrița]] din județul Neamț, cu [[hram]]ul ''[[Adormirea Maicii Domnului]]''. Prima atestare documentară a acestui sfânt lăcaș datează din 1407, atunci când Alexandru cel Bun emite un act de danie prin care a înzestrat Mănăstirea Bistrița cu câteva sate şi moşii. În anul 1418 a fost înmormântată aici doamna Ana (Neacşa), iar alături de ea, în anul 1432, a fost îngropat însuşi ctitorul mănăstirii, voievodul Alexandru cel Bun. Cel mai preţios odor al Mănăstirii Bistriţa este [[Icoană|icoana]] [[Făcătorul de minuni|făcătoare de minuni]] a [[Ioachim şi Ana|Sfintei Ana]], dăruită lui Alexandru cel Bun de către [[Imperiul Bizantin|împăratul bizantin]] Manuel al II-lea ''Paleologul'' (1391 - 1425). După tradiție, această [[icoană]] a fost dată ca „dar de patron” Doamnei Ana, soția lui Alexandru cel Bun, de către împărăteasa Irena (Ana), soția împăratului bizantin Manuel al II-lea Paleologul și de Patriarhul Matei al [[Constantinopol]]ului, în anul 1401. Ulterior, familia voievodală a dăruit icoana Mănăstirii Bistrița. Adăpostită la Mănăstirea Bistrița de peste 400 de ani, este una dintre icoanele cele mai cinstite in Moldova. Despre icoana Sfintei Ana se spune că scoate diavolii din oameni, vindecă bolnavii, dă rod pântecelor sterpe și alungă seceta.<ref>[http://jurnalul.ro/special-jurnalul/icoana-ce-da-rod-pantecelor-70861.html Claudiu Târziu: ''Icoana ce dă rod pântecelor'', 29 martie 2004, ''Jurnalul Național'']</ref>
Alexandru cel Bun este și unul dintre ctitorii [[Mănăstirea Moldovița|Mănăstirii Moldovița]]. Prima așezare monahală din acest loc a fost întemeiată, conform tradiției, încă din timpul primilor voievozi Mușatini (Petru I și Roman I, tatăl lui Alexandru cel Bun), care au înzestrat-o și au ocrotit-o. Surse istorice și arheologice confirmă faptul că sub domnia lui Alexandru cel Bun, mănăstirea a fost sprijinită și înzestrată, biserica sa dăinuind până la sfârșitul secolului al XV-lea când, din cauza unei masive alunecări de teren, s-a prăbușit. Biserica mănăstirii a fost reconstruită mai apoi de către voievodul [[Petru Rareș]].
La [[Mănăstirea Neamț]], ctitorie a voievodului Petru Mușat (1375-1391), cel mai vechi și mai mare așezământ monahal din Moldova, Alexandru cel Bun a ridicat [[Clopotniță|turnul-clopotniță]], străbătut la baza sa de intrarea principală, boltită, care străjuiește și în prezent intrarea în incinta mănăstirii.
==Note bibliografice==
