Alexandru Pesamosca: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Invidii, șicane: Nu a fost academician. Sursele citate nu confirmă)
(Nu s-au afișat 11 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Reorg}}
+
'''Alexandru Pesamosca''' ((n. 14 martie 1930, Constanța – d. 1 septembrie 2011, București), numit de unii și „îngerul copiilor”, a fost un reputat chirurg pediatru român, creștin și unul din ctitorii Bisericii „Cuviosul Stelian și Sfântul Nicolae - Brâncoveanu” (Spitalul Clinic de Urgență pentru copii „Maria Sklodowska Curie”) și președintele Asociației „Așezământul Social Sfinții Martiri Brâncoveni”.
{{În curs}}
 
'''Alexandru Pesamosca''' numit şi ,,îngerul copiilor", ,,doctorul fără de arginţi", ,,tata Pesi" este unul dintre cei mai mari chirurgi pediatri ai României. Din devotament şi iubire faţă de copii, cu o modestie rară, timp de jumătate de secol, el a făcut circa 45 000 de operaţii, salvând de la infirmitate pe viaţă sau de la moarte mii de copii, inclusiv pe cei consideraţi fără speranţă şi inoperabili de către ceilalţi medici.
 
Doctorul Alexandru Pesamosca este ctitor al Bisericii Cuviosul Stelian şi Sfântul Nicolae-Brâncoveanu<ref>http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/ctitori_binefacatori.htm</ref>, aflată în curtea spitalului Marie S. Curie (fostul Budimex) şi preşedinte al Asociaţiei ,,Aşezământul social sfinţii Martiri Brâncoveni".<ref>http://www.ziarultimpul.ro/argumente-fara-replici/rotund/2010/10/doctorul-fara-de-argin%C8%9Bi/</ref>.
 
  
Alexandru Pesamosca s-a născut pe 14 martie 1930 la Constanța, unde a urmat școala primară şi Liceul „Mircea cel Bătrân”. A absolvit Facultatea de Medicină Generală la București în anul 1954 şi  a fost repartizat la Niculeşti-Jianu, un sătuc amărât de lângă Feteşti, unde a profesat timp de 3 ani (1954-157). Este apoi chirurg pediatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” (1957-1984) şi Budimex (actualmente Marie s. Curie) (1984-prezent), unde face un număr uriaş de operaţii (circa 45 000 după propriile declaraţii), salvând de cele mai grele infirmităţi mii de copii. Operează inclusiv în străinătate (China, Franța, Italia, Republica Moldova, etc), dobândind un prestigiu internaţional uriaş în domeniul chirurgiei pediatrice  încă dinainte de 1989. Are doi fii legitimi care au murit (unul din ei, doctor, în 1993, a murit din pricina unei tumori cerebrale) şi încă două fete şi doi nepoţi. Locuiește din 1999, de când a rămas văduv, într-o cămăruţă din Spitalul „Marie Sklodovska Curie” (fostul Budimex) din București.<ref>http://www.ziarultimpul.ro/argumente-fara-replici/rotund/2010/10/doctorul-fara-de-argin%C8%9Bi/</ref> Doctorul Alexandru Pesamosca este ctitor al Bisericii Cuviosul Stelian şi Sfântul Nicolae-Brâncoveanu[1], aflată în curtea spitalului Marie S. Curie (fostul Budimex) şi preşedinte al Asociaţiei ,,Aşezământul Social Sfinţii Martiri Brâncoveni".[2]. De ceva ani nu mai operează,  ci doar dă instrucţiuni medicilor chirurgi care vin -i ceară ajutorul. Acum respiră greu şi are dureri când se mişcă. Stă înconjurat de cărţi şi studii de medicină, teze de doctorat, registre, diplome, suveniruri, fotografii, discuri de pick-up şi de sacii de scrisori de la foştii săi pacienţi. Patriahul României a fost de acord ca să fie îngropat acolo, fiind ctitor de bise¬rică.<ref>http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm</ref>
+
==Începuturile==
 +
Alexandru Pesamosca s-a născut pe [[14 martie]] 1930 la Constanța, într-o familie cu origini italiene. Bunicul său, meșteșugar dintr-o zonă săracă a Italiei, venise în România în speranța unei vieți mai bune. Micul Alexandru și-a făcut studiile primare la Școala Italiană din Constanța<ref>http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html</ref>, după care a urmat Liceul „Mircea cel Bătrân”. Mama sa, foarte credincioasă, i-a dat fiului său o educație creștină aleasă. Tatăl său era ofițer de marină și Alexandru vroia să urmeze și el aceeași carieră<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>. Dumnezeu îi pregătise însă un cu totul alt drum... .În anul 1948 comuniștii i-au dat afară pe cei din Marina Regală și au interzis ca fiii militarilor aibă acces la școala navală<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref>. S-a decis să facă medicină. Concurența era crâncenă în vremurile acelea, dar ambițiosul tânăr a intrat printre primii<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>. A absolvit Facultatea de Medicină Generală la București în anul 1954, fiind ucenicul unui reputat chirurg, Dumitru Vereanu<ref>http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html</ref>. A fost repartizat, potrivit uzanțelor vremii, la Niculești-Jianu, un sătuc sărac de lângă Fetești, unde a profesat timp de 3 ani (1954-1957).
  
 +
==Perioada 1954-2000==
 +
În 1957 se transferă la București, unde este chirurg pediatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” (1957-1984) și șef de clinică, mare parte din această perioadă<ref>http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html</ref>. Aici muncește fără încetare zi și noapte, fără nici un concediu<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>. Căci atunci când [[Dumnezeu]] turnase duh de pricepere în inima sa, îi dăruise și o mare putere de lucru. Înainte de fiecare operație se [[Rugăciunea|roagă]] lui Dumnezeu, precum mărturisește adăugând „Ca să cred într-un succes al meu, trebuie să cred în El" și, referindu-se la o operație dintre cele mai grele, spune: „Așa a fost voința lui Dumnezeu. Fără El n-aș fi putut face nimic"<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref>.
  
==Biografie==
+
Se transferă în 1984 la Spitalul Budimex (actualmente Marie S. Curie) unde locuiește și astăzi, fiind șeful clinicii de chirurgie și ortopedie pediatrică din 1984 până în 2000<ref>http://www.mscurie.ro/meniu_content.php?meniu_nr=3&language=ro&id_meniu_back=1&nume=Istoric&id_pagina=3</ref>. Din devotament pentru meserie și iubire față de copii, cu o modestie rară, timp de 60 de ani<ref>http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html</ref>, el face un număr uriaș de operații (circa 40 000 după unele calcule, mult peste 50 000 după propriile estimări<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref>, un oraș întreg după cum îi place să spună<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref>, din care câteva au fost premiere mondiale<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>, salvând de la cele mai grele infirmități sau de la moarte zeci de mii de copii. Precum Iisus a dezlegat femeia stăpânită de un duh de neputință, gârbovă de 18 ani, pe care Satana o ținea legată,(Luca 13.11-17) așa și ucenicul său de astăzi dezleagă din neputință și suferință pe acești micuți fără vină. Cioplitor al lui Dumnezeu, el rezidește trupurile și viețile a zeci de mii de copii, schilodiți adesea de păcatele nemărturisite ale părinților și înaintașilor lor, pedepsite de Dumnezeu ,,până la al  treilea și al patrulea neam", precum spune Scriptura (Exod 20, 5). Dumnezeu vrea și inimile părinților, așa că și părinților acestora doctorul Pesamosca le rescrie, cu bisturiul, destinele, prin suferința și vindecarea copiilor lor, căci acestea îi fac să se apropie de Cel pe care L-au mâniat și ignorat atâta timp.,,De foarte multe ori, părintele ajunge la Dumnezeu prin suferința copilului, iar acel părinte care se interesează de boala copilului își pune întrebarea: «De ce, Doamne, mie?». Deja primul pas îl face spre biserică și începe să înțeleagă crucea pe care o are de dus“, spune părintele bisericii Daniel Smuc. Deși unii copii bolnavi sfârșesc în spital sub povara bolii, lecția pe care viața o dă părinților rămași să-și plângă durerea devine pildă pentru toți oamenii.
'''Un doctor de ţară'''
 
  
În copilărie visa să ajungă ofiţer de marină, ca şi tatăl lui. În ’48, când toţi cei din Marina Regală au fost aruncaţi în stradă, visul s-a năruit. S-a hotărât să încerce la medicină. A învăţat pe rupte, în vremurile alea concurenţa era acerbă. A intrat printre primii pe listă. După facultate, în 1954, a fost repartizat la Niculeşti-jianu, un sătuc amărât de lângă Feteşti, ridicat de sârbii deportaţi din Banat. A stat acolo trei ani. Mai exact, trei ani în care n-a ieşit aproape deloc din spital.
+
<!-- Paragraful acesta si o parte din cel de deasupra ar merge într-un articol despre boală.
Era un doctor sărac. Un costum ponosit, din velur, un pulover şi o şubă groasă, de ceferist. Asta era toată garderoba lui.
 
  
'''Un cadou greu de refuzat...'''
+
Un băiat de 17 ani, internat în secția de Oncologie a Spitalului pentru Copii, fiind bolnav de leucemie, se spovedea și împărtășea foarte des. Cu toate că provenea dintr-o familie destrămată, părinții divorțați nefiind creștini practicanți, băiatul a devenit model pentru ai săi: „Treptat, familia tânărului a început să vină la biserică, să se spovedească, să-și ușureze povara sufletească. Băiatul a murit, din nefericire, însă relația familiei sale cu biserica a fost consolidată. Mama a ținut legătura cu lăcașul acesta de cult foarte mult timp“.<ref>http://www.ziarullumina.ro/print.php?articol=29318</ref>Alteori copiii suferă pentru că Dumnezeu îi vrea mai aproape de el pe copii și părinți laolaltă. De-a lungul timpului, părintele Daniel Smuc a cunoscut numeroase cazuri de copii bolnavi care s-au vindecat după ce părinții au ridicat rugăciuni fierbinți lui Dumnezeu: „Chiar acum câțiva ani, am avut bucuria să vin dimineața la biserică și să văd o familie din Ploiești care mă aștepta să-mi arate poze cu fetița lor botezată în urmă cu nouă ani, în secția de ATI, într-un incubator. După aproape un deceniu, au revenit să se închine la icoana Sfântului Stelian și să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru însănătoșirea fetei. Binefacerea lui Dumnezeu prin însănătoșirea copilului nu se uită“.<ref>http://www.ziarullumina.ro/print.php?articol=29318</ref>Precum odinioară orbul din naștere se născuse așa pentru ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu<ref>Ioan 9.2-3</ref>tot astfel acum unii copii poartă anumite beteșuguri pentru ca, prin acest ucenic priceput al lui, Dumnezeu să-și facă auzite Numele și puterea atât în inimile copiilor, cât și în inimile surde sau prea împovărate de griji ale părinților și bunicilor lor.
 +
--->
 +
Așa cum unii coboară în măruntaiele pământului să scoată aur, cărbune și câte și mai câte, doctorul fără de arginți intră și el în măruntaiele copiilor, pe care le meșterește așa precum numai Dumnezeu știe cu adevărat, scoțând astfel din inima lor, după operație, zâmbete și lacrimi de fericire.  
  
De luat ciubuc de la oropsiţii din sat, nici nu putea fi vorba. O singură dată a primit un cadou. A fost însă ceva mai special, greu de refuzat.
+
===Doctorul își face un nume printre străini===
Veniseră la el doi bătrâni, soţ şi soţie. Femeia avea o ieşire a mitrei, adică uterul desprins. Trăia aşa de vreo 40 de ani, de când născuse ultimul copil. Multe femei de la ţară aveau beteşugul ăsta. Băgat acolo, în pântece, nişte cârpe şi gata, problema era rezolvată. După 40 de ani însă, femeia asta ţinea morţiş ca tânărul doctor s-o „repare”. N-a fost tocmai uşor. Pentru el, atunci, la nici 25 de ani, operaţia asta era o premieră. A pierdut câteva nopţi citind nişte cărţi şi după ce s-a dumirit de-a binelea, s-a apucat de treabă. Totul a decurs perfect, operaţia a fost impecabilă, iar în câteva ore femeia era complet „reparată”. Apoi, după vreo lună, Pesamosca s-a pomenit din nou cu bătrânii la uşă. Moşul l-a luat de braţ şi l-a tras mai deoparte. „Ştiţi, domnule doctor, i-a zis el, pentru noi acuma sunteţi ca tatăl nostru. Vreau să vă spun ceva, numai să n-audă baba. Eu, de pe la 30 de ani, n-am mai avut nici o bucurie bărbătească. Nu mi-am înşelat niciodată femeia, că e păcat mare, iar cu ea, ce Doamne iartă-mă era să mai fac, că sângera tot timpul şi nu ştiam cum să mai procedez. Acu, domn doctor, dacă aţi reparat-o, ce să mai zic? După atâţia ani, am vrut să văd şi eu cum mai e. Nu ştiu dacă am făcut vreun rău, că ea m-a primit. Şi uite, pentru bucuria ce ne-aţi făcut-o, v-am adus şi noi ceva, ce-am putut. Numai să nu ne refuzaţi, c-ar fi mare păcat în faţa lui Dumnezeu”. Apoi moşul a ieşit puţin afară şi s-a întors cu o cutie mare din lemn. A desfăcut-o şi a scos din ea un cocoş uriaş, falnic şi alb ca spuma laptelui. „Primiţi-l, că aţi făcut pentru noi o mare minune!” A fost primul cadou din cariera lui, iar amintirea asta îl copleşeşte. „Da, n-am mai văzut niciodată un cocoş aşa de frumos. Au fost nişte ani minunaţi. Munceam enorm, ca un nebun, dar tocmai asta era frumuseţea. Oamenii ăia mă iubeau mult şi pentru mine asta era cea mai mare bucurie”.
+
De priceperea sa aud și cei străini de neam și doctorul cel fără de arginți operează cele mai grele cazuri venite din toate colțurile pământului (China, Franța, Italia, Republica Moldova, etc), făcându-și un vrednic nume și printre străini.<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>Pentru toată lumea el este călăul milos și blând al tuturor beteșugurilor.
  
'''Copiii'''
+
===Cine dă și cine primește===
 +
O fundație americană numită ,,Operations Smile" a venit în România pentru ca specialiștii ei să opereze gratuit diverse malformații; după operațiile de la spitalul Budimex, realizate împreună cu doctorul Pesamosca, aceștia au declarat că au vrut să dea o lecție și au primit ei una..<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref>
  
La Niculeşti-Jianu s-a născut primul lui băiat. În ’57 s-a transferat în Bucureşti, la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” . S-a despărţit greu de satul ăla. A plecat cu inima strânsă, gândind că vor rămâne bieţii oameni fără ajutorul lui.Era totuşi o oportunitate pe care nu voia s-o rateze. În plus, de când i se născuse băiatul, a răsărit în sufletul lui o dragoste uriaşă pentru copii. A făcut atunci un sfânt legământ că îşi va dedica întreaga lui cariera doar prichindeilor suferinzi.
+
===Rezerva, casa doctorului===
 +
Doctorul Pesamosca locuiește din 1999, de când a rămas văduv, într-o rezervă (formată din două cămăruțe și o baie, în total 10 metri pătrați<ref>http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html</ref>) a spitalului „Marie Sklodovska Curie” (fostul Budimex) din București, la etajul I.
  
A rămas la Grigore Alexandrescu vreme de 27 de ani. Aproape zi şi noapte, fără nici un concediu.
+
===Invidii, șicane===
Mai târziu, femeia pe care-o iubea i-a născut al doilea băiat. Apoi, după câţiva ani, o altă femeie i-a dăruit două fete. „Poveştile astea personale au fost tot timpul deliciul duşmanilor mei. Da, lumea poate mă judecă, însă eu am avut tot timpul o viaţă dublă. N-am ştiut niciodată ce înseamnă o familie, în sensul obişnuit al cuvântului. Familia mea a fost tot timpul aici, în spital. A fost poate un păcat, iar acum plătesc pentru el. Dacă aici m-am simţit mereu acasă, cu asta m-am ales. Cu debaraua asta în care îmi târâi sfârşitul”.
+
Acestui olar al măruntaielor faima i-a adus, așa cum ne puteam aștepta, și unele neplăceri... invidii, bârfe, șicane, reclamații...iar totul a culminat cu o scrisoare trimisă la Miliție. "Un grup de tovarăși", din care unii învățaseră meserie chiar de la el, reclama faptul că doctorul Pesamosca ținea petreceri cu indivizi necunoscuți, noaptea, după program. De fapt,  o dată pe an, pe 14 martie, domnul profesor își sărbătorea ziua de naștere și veneau la el prieteni, foști pacienți, părinți, profesori, doctori, actori, cântăreți, muncitori, țărani, lăutari, cu care petrecea până dimineața. Atâta distracție merita și el, o dată pe an. Reclamația a ajuns probabil, la coșul de gunoi, acompaniată de unele vorbe grele, deloc măgulitoare la adresa celor care au făcut-o. Pesamosca era un nume mult, mult prea greu. Pentru el a fost un moment dificil mai cu seamă că nici cei mai apropiați colegi ai lui nu îi luaseră apărarea.<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>Și de la petrecerile de ziua lui toți musafirii primeau ceva în dar de la domnul profesor…<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref> așa cum primiseră de la el toți copiii...
  
'''Tata Pesi'''
+
==Perioada 2002-2009==
 +
Din pricina unor probleme locomotorii doctorul a început să stea pe scaun și să opereze<ref>http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html</ref>. Din anul 2006 „tata Pesi", cum îi spuneau copiii<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>, nu mai operează. Este imobilizat la pat,<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref>suferind de un soi de pareză<ref>http://wikimapia.org/71465/ro/Spitalul-de-copii-BUDIMEX</ref>. Mâinile îi tremură<ref>http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html</ref>, vorbește și respiră greu și are dureri mari când se mișcă<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>. Așa că doar dă instrucțiuni medicilor chirurgi care mai vin să-i ceară ajutorul.
  
27 de ani a stat la Grigore Alexandrescu. A muncit pe brânci, a operat copii – de la copii de nomenclaturişti la copii de ţigani. Pe toţi i-a îngrijit la fel. De la nimeni n-a luat nici un şfanţ, pentru el asta ar fi fost tot una cu furtul.
+
Prin ordinul Ministerului Sănătății nr.27 din 11 ianuarie 2006, medicii de peste 70 de ani nu mai au dreptul să profeseze. Pe 19 ianuarie conducerea spitalului îi aduce la cunoștință celui poreclit frumos „îngerul copiilor" că nu mai are voie să profeseze în niciun fel și că trebuie să evacueze rezerva în care locuia. Intervenția presei a făcut ca acest lucru nu se întâmple<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref>.
Fericirea lui supremă era -i vadă pe copii după operaţie, cum se ridică din pat, îl apucă de-un crac şi îi spun „tata Pesi”. Aşa îi ziceau toţi copiii, iar pentru el nu exista o mângâiere mai mare.
 
În 1984 s-a mutat la Budimex. Pesamosca era deja un nume greu în lumea medicală. Veneau la el părinţi din toată ţara, zilnic era coadă la uşa lui.
 
  
'''Invidii'''
+
Cu o pensie undeva în jurul sumei de 1000 lei<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref> doctorul și profesorul Pesamosca stă în mica sa rezervă înconjurat de cărți și studii de medicină, teze de doctorat, diplome, suveniruri, icoane, fotografii <ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref><ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref><ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref><ref>http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/</ref>.
  
Faima asta i-a adus însă şi neplăceri. Invidia era mare şi unii colegi au început să-i cam caute pricină. Bârfe, şicane, reclamaţii. Iar totul a culminat cu o scrisoare trimisă pe adresa Miliţiei. „Un grup de tovarăşi”, printre care şi unii colegi pe care i-a învăţat meserie, reclamă faptul că doctorul Pesamosca încalcă flagrant disciplina spitalului, petrecând cu indivizi necunoscuţi, noaptea, după orele de program. De fapt, asta se întâmpla doar o dată pe an, pe 14 martie, când îşi sărbătorea ziua de naştere. Sute de oameni veneau atunci la el să-l felicite. Prieteni, foşti pacienţi, părinţi, profesori, doctori, actori, cântăreţi, muncitori, ţărani, lăutari, tot felul de oameni îi treceau pragul şi îi umpleau cabinetul cu flori şi cadouri. Fireşte, se deschideau sticle de şampanie şi distracţia se întindea până spre dimineaţă. Atâta plăcere merita şi el, o dată pe an. Reclamaţia n-a avut nici un fel de impact. Şi totuşi, pentru el a fost un moment dificil. „De-atunci mi-a fost o mare scârbă de oamenii ăştia. Nu ştiam cine sunt, doar bănuiam. Cel mai greu mi-a fost constat că nici cei mai apropiaţi colegi ai mei nu mi-au luat apărarea”.
+
Din fotografiile lipite direct pe pereți îi surâd ochii copiilor pe care i-a vindecat<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref> căci domnul doctor își măsoară acum fericirea în zâmbete de copii, cum spunea cineva.<ref>http://www.libertatea.ro/stire/andreea-berecleanu-vine-in-sprijinul-chirurgului-pediatru-alexandru-pesamosca-312985.html</ref>Sacii de scrisori primite de la copii și de la părinții acestora<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref><ref>http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/</ref> stau răbdători, așteptând ca cel care a a operat pajiști de copii să mai deschidă o scrisoare... Iar peste tot sunt suveniruri, care rostesc istorii de copii și părinți fericiți, semne ale comorilor din cer adunate fără hodină de acest croitor în carne și oase. Maica Domnului, așezată în icoană pe perete<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref> îl privește blând pe cel care a șters lacrimile copiilor și părinților așa cum o face și ea...
Era o mare dezamăgire, crezuse orbeşte în oamenii ăştia de lângă el, ca într-o adevărată familie. A înţeles însă atunci că doar copiii mai merită încrederea şi dragostea lui.
 
  
'''Un moment de neputinţă'''
+
Scrisorile de mulțumire continuă să sosească și azi <ref>http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html</ref>.
  
În 1993, într-o zi ploioasă, o veste îngrozitoare i-a secerat sufletul. Fiul lui cel mare, de 39 de ani, a murit. Ştia că va veni ziua asta, dar se încăpăţâna să nu creadă. Era grav bolnav, avea o tumoră la creier. Iar el, tatăl lui, salvatorul a mii de copii, tocmai pentru el n-a putut face nimic. Ca o batjocură a destinului, mâinile lui magice n-au putut atunci decât să mângâie trupul lipsit de viaţă al fiului său. A fost o lovitură cumplită.Şi totuşi, dragostea şi osteneala lui pentru copiii bolnavi au rămas neschimbate. La fel şi credinţa. Prin ele şi-a regăsit în timp echilibrul, reuşind să rămână acelaşi chirurg genial. De-atunci, singura lui nădejde a rămas Gino, cel de-al doilea băiat. „El se ocupa de toate, mă vizita, îmi aducea mâncare. Mai târziu, tot el s-a ocupat şi de camera asta, el a amenajat-o. Singura mea furie era că n-a ajuns şi el doctor. Am făcut eu doctori din toate nulităţile şi tocmai cu băiatul meu nu mi-areuşit ”.
+
Doctorul este un om blând<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref><ref>http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html</ref>, cu voce caldă,<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref><ref>http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html</ref> glumeț, cu ochi pătrunzători,<ref>http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html</ref> slobod și spumos la vorbă, dar păstrând seriozitatea și exigența care l-au făcut cine este.  
  
'''Oraşul se schimba...'''
+
Domnul profesor nu este pretențios la mâncare: două mere, o cafea (pe care îi place s-o primească la 7 fix<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref><ref>http://www.libertatea.ro/stire/andreea-berecleanu-vine-in-sprijinul-chirurgului-pediatru-alexandru-pesamosca-312985.html</ref>), o băutură răcoritoare și o supă îi sunt de ajuns.<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref><ref>http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/</ref>
  
Au trecut apoi anii şi el uita să-şi caute o casă ori să mai iasă din spital. Iar atunci când ieşea, se minuna ca un om de la ţară. Chipul oraşului se schimba cu o viteză ameţitoare. Dezolat, se întorcea degrabă „acasă”, în spitalul lui, acolo unde se simţea în deplină siguranţă. În cămăruţa asta consulta, mânca şi dormea. Apoi, zi şi noapte, opera încontinuu. „Uneori, n-apucam să aţipesc mai mult de un sfert de ceas. Doamne, nu ştiu cum rezistam!”
+
Se uită la televizor, ascultă muzica tinereților sale (Frank Sinatra, etc) și doarme mult. Un singur defect are domnul doctor, acela de a fi fost toată viața, așa cum singur mărturisește, fără limite...<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref> Prea multele nopți nedormite din pricina lucrului își iau acum, revanșa, dar Doctorul Pesamosca este liniștit, știe că așa a lăsat Dumnezeu firea umană, își amintește vorbele Mântuitorului: „Duhul e plin de râvnă, dar carnea e neputincioasă" (Matei 26, 41), așa că citește mult și scrie pentru niște reviste creștine. <ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>
  
'''O fetiţă infirmă'''
+
==Despre știință==
 +
Profesorul Pesamosca arată că ,,sunt elemente foarte clare ale evoluției,și cu toate astea sunt multe lucruri care nu se pot explica astfel. Foarte multe dintre teoriile tinereții mele nu mai sunt valabile acum. Structura cibernetică a creierului, spre exemplu...sau clonarea, lucru cu care eu unul nu sunt de acord.<ref>http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_103/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm</ref>
  
Îşi aminteşte de o fetiţă de nouă ani. Venise la el cu o infirmitate cumplită. Se născuse fără sfinctere, cel anal şi cel ureteral. Asta înseamnă că biata copilă se scăpa pe ea tot timpul. Pesamosca era deja după două nopţi nedormite.A reuşit să ia din pulpa fetiţei un mănunchi de fibre musculare, din care a confecţionat două noduri. Le-a prins apoi, unul în dreptul anusului, celălalt în dreptul ureterului. Nodurile erau noile sfinctere, iar fetiţa îşi putea controla nevoile fără nici un efort. Operaţia a fost filmată, fiind vorba de-o premieră mondială.Mai târziu, după vreo 12 ani, Pesamosca a primit o invitaţie la un botez. Era vorba de copilul nou născut al fetei operate la nouă ani.
+
==Familia==
„Astea împliniri, domnule. Nu vile, maşini sau mai ştiu eu ce rahaturi. Să repari un copil-păianjen, care merge în patru labe, să-i înnădeşti şi să-i cârpeşti tendoanele şi ligamentele şi să-l faci biped şi sănătos tun, să alerge la tine şi să te strângă în braţe, asta înseamnă fericire!”
+
Doctorul Pesamosca a avut o soție care a plecat dintre noi în 1999. Aceasta  i-a dăruit doi fii care au murit. Unul din ei, doctor, a murit din pricina unei tumori cerebrale în 1993, celălalt a murit tot de cancer, în 2010.<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref> De la o altă femeie are două fete, de la care are doi nepoți.<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>
  
„Am iubit mult copiii, toată viaţa m-a urmărit zâmbetul lor de dinaintea unei operaţii. Zâmbeau într-un fel pe care mi-e greu să-l descriu. Cam toţi aveau aceeaşi reacţie. Zâmbeau cu lacrimi în ochi. Spaimă, durere, resemnare, speranţă. Şi milă, cu zâmbetul ăla îmi cereau toată mila din lume. Cum să nu te tulbure imaginea asta? Şi totuşi, n-aveam voie greşesc, eram obligat să ignor orice emoţie”. – Prof.Dr. Alexandru Pesamosca.
+
==Doctorul și Biserica==
 +
Ideea de a ridica un lăcaș de rugăciune în cadrul Spitalului "Marie S. Curie" (atunci Budimex) data din 1985-1986, ea aparținând profesorului Alexandru Pesamosca, dar regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu a zădărnicit lupta dusă de marele doctor.<ref>http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm</ref>. După revoluția din decembrie 1989, pe data de 11 septembrie 1997, au început lucrările de construcție la ridicarea lăcașului care avea să poarte ca hram pe Sfântul ierarh [[Nicolae al Mirelor]] Lichiei, ocrotitor al tinerilor, și pe Cuviosul [[Stelian Paflagonul]], ocrotitor al copiilor. Lucrările au durat 5 luni, terminându-se în februarie 1998. [[Târnosire]]a bisericii a avut loc pe data de 22 februarie 1998, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți<ref>http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm</ref> Profesorul Alexandru Pesamosca este unul din ctitorii acestei biserici.<ref>http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/ctitori_binefacatori.htm</ref> Era primul lăcaș de cult pe care l-a avut o unitate spitalicească din București<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref>. Patriarhul României, [[Daniel (Ciobotea) al României|Preafericitul Daniel]], a fost de acord ca  doctorul fie îngropat acolo, fiind ctitor de biserică <ref>http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm</ref>.
  
'''Un copil grav bolnav'''
+
Doctorul Alexandru Pesamosca este președinte al Asociației „Așezământul Social Sfinții Martiri Brâncoveni".<ref>http://www.ziarultimpul.ro/argumente-fara-replici/rotund/2010/10/doctorul-fara-de-argin%C8%9Bi/</ref>În toamna anului 1998 și primăvara anului 1999 lângă biserică s-au construit o cancelarie și un pangar cu un loc de aprins lumânări.<ref>http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm</ref> În 2004 construcția anexă (cancelaria și pangarul) a fost înălțată cu un etaj și acolo își desfășoară activitatea Asociația "Așezământul Social Sfinții Martiri Brâncoveni"(care funcționa ca asociație din 2002). Ea este legată de biserica spitalului și activează cu Înalta Binecuvântare a [[Teoctist (Arăpaşu) al României|Preafericitului Părinte Teoctist]], care era Patriarhul [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] de atunci.<ref>http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm</ref> Pentru a veni în sprijinul familiilor defavorizate social, conducerea spitalului și părintele paroh Daniel Smuc (numit ca preot slujitor al spitalului la 1 marie 1997<ref>http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm</ref>) au pus bazele Asociației „Așezământul Social «Sfinții Martiri Brâncoveni»“. Organizația filantropică are menirea de a proteja persoanele care nu au posibilitatea să participe activ la viața socială.<ref>http://www.ziarullumina.ro/print.php?articol=29318</ref>„Casa de la școală“ este cel mai important proiect desfășurat de Asociația „Așezământul Social «Sfinții Martiri Brâncoveni»“, acesta fiind făcut în colaborare cu Școala Generală nr. 111 „George Bacovia“ din București. Programul educațional include două componente principale:prevenirea abandonului școlar de către copiii proveniți din familii defavorizate și formarea profesională a tinerilor.<ref>http://www.ziarullumina.ro/print.php?articol=29318</ref>
  
Acum vreo 12 ani, au venit la el părinţii unui copil grav bolnav. Erau de undeva, de prin Ardeal. Au fost la zeci de medici din ţară. Toţi ridicau neputincioşi din umeri şi spuneau sec, fără nici o şovăială, că nu mai e nimic de făcut.Doar unul din ei, mai milostiv, şi-a călcat peste orgoliu şi le-a zis că singura încercare ar mai fi la Bucureşti, la profesorul Pesamosca. A doua zi părinţii erau în cabinetul renumitului medic.Profesorul Pesamosca a rămas uluit văzând despre ce e vorba. Radu avea numai şapte ani, iar esofagul lui era plin de formaţiuni tumorale benigne. Copilul se putea sufoca în orice moment în somn.
+
==Pesamosca în istoria chirurgiei plastice==
În 50 de ani de carieră, Profesorul cunoscuse tot felul de drame, însă povestea asta l-a tulburat poate cel mai tare. Teoretic, verdictul cumplit dat de către ceilalţi medici nu era departe de adevăr. Cazul era deosebit de grav, doar o minune îl mai putea salva pe bietul copil. Doctorul a înţeles că n-are de ales. În faţa lui, doi oameni îngroziţi aşteptau cu lacrimi în ochi un răspuns.Profesorul a acceptat să-l opereze. Au urmat ore de zbucium, de căutări, de gânduri răscolitoare. A recitit capitole întregi din cărţi prăfuite, a răsfoit zeci de reviste medicale, a scotocit prin toate lucrările de cazuistică a afecţiunilor de esofag. N-a aflat nimic, nici o soluţie. Situaţia era mult prea gravă.S-a apropiat de iconiţa din peretele cabinetului, acolo unde îşi regăsea mereu tihna şi nădejdea. Şi-a împreunat mâinile, a şoptit o rugăciune numai de el ştiută şi-apoi s-a pregătit de operaţie. A intrat în sală total relaxat, deşi n-avea încă nici cea mai vagă idee despre ce-avea de făcut ca să salveze bietul copil. „O să zici, poate, că sunt teatral sau patetic, dar în momentul în care l-am deschis am simţit aşa, ceva, ca un fior venit de deasupra mea, ca o mângâiere caldă pe creştet. Ce putea să fie chestia asta dacă nu o influenţă divină, o inspiraţie providenţială? Dumnezeu mi-a dat atunci forţa să iau poate cea mai grea hotărâre din viaţa mea. I-am înlăturat tot organul bolnav şi-am început să reconstruiesc altul, dintr-un cadru de colon. Adică, i-am luat un segment de colon din care i-am făcut un esofag nou-nouţ. Totul într-o singură operaţie. Aşa ceva nu s-a mai făcut niciodată.  Şi n-o spun deloc cu mândrie, ci dimpotrivă, cu o mare smerenie, pentru că operaţia asta a fost opera lui Dumnezeu. Eu n-am fost decât instrumentul lui sau, cum s-ar zice, mijlocitorul. Astăzi, Radu se apropie de 20 de ani. Duce o viaţă normală, are o iubită, conduce o maşină, totul ca şi cum atunci, cu 12 ani în urmă, s-ar fi născut a doua oară. Şi totuşi, deşi a fost vorba de-o premieră mondială, nimeni nu a catadicsit să recunoască oficial ori să promoveze acest mare succes”.
+
Istoria chirurgiei plastice românești are ca repere nume precum Severeanu, Ion Jianu, Juvara, Virgil Racoveanu, Dan Theodorescu, E. Riga, V. Stepleanu-Horbatsky.<ref>http://www.acpr.go.ro/istoric.htm</ref><ref>Dr. St. Popian “Chirurgia estetică și reparatorie a feței”, Editura Medicală, 1956</ref> Au practicat chirurgie plastică reparatorie începând din 1949 nume ca Valerian Popescu, Cicerone Mihail, Mihail Sturza, Iulia Ghițescu, Cornelia Frățilescu-Gall și mai târziu, Dan Vasiliu. În anii 1951 -1987, Ștefan Dorobanțu-Schneider, eminent chirurg plastic, își înscrie și el numele în istoria chirurgiei. ,,Un rol excepțional în chirurgia plastică pediatrică, inclusiv a malformațiilor congenitale ale copilului, indiferent de tipul malformației, l-a avut Prof. Dr. A. Pesamosca, care a compensat genial absența unui pediatru în acest domeniu. Tot ce a operat Profesorul Pesamosca a fost definitiv rezolvat, fără sechele, “deși nu era chirurg plastic” <ref>http://www.acpr.go.ro/istoric.htm</ref>.
  
„Nu mi-au plăcut niciodată titlurile, medaliile, diplomele, deşi am primit câteva. Aşa că nu prea m-a afectat faptul că operaţia asta n-a fost recunoscută. Eu am rămas cu mulţumirea supremă că Radu e un flăcău sănătos şi că părinţii lui sunt fericiţi. N-am fost niciodată trufaş. Trufia e cel mai urât păcat al medicului. Din nenorocire, astăzi cam toate spitalele sunt bântuite de păcătoşi d-ăştia. Doctori care se cred Dumnezeu. Pentru ei, toţi pacienţii sunt nişte gunoaie. Întind mâna să le ia plicul cu bani şi-apoi îi tratează în bătaie de joc. Toată viaţa m-am luptat cu buldogii ăştia îmbuibaţi”.
+
==Pesamosca între personalitățile premiate==
Când a început să simtă oboseala a hotărât să se ocupe doar de cazurile mai grave, lăsând rutina intervenţiilor curente pe seama ucenicilor lui. Mai târziu însă, au apărut primele semne ale bolii, iar rolurile s-au inversat. Nu mai putea risca, mâinile nu prea îl mai ascultau. În timp ce el se limita la sfaturi sau operaţii mai uşoare, situaţiile dificile au rămas în grija celor mai buni chirurgi şcoliţi de el.
+
Primarul general Sorin Oprescu a acordat, cu prilejul evenimentului "Zilele Bucureștiului", 30 de diplome de excelență unor personalități ale vieții artistice, socio-culturale și sportive care au participat la dezvoltarea comunității. Dintre personalitățile medicale au primit diplome profesorul Ion Lascăr, profesorul Alexandru Pesamosca și profesorul Ionel Sinescu.<ref>http://www.mediafax.ro/life-inedit/actori-scriitori-regizori-cantareti-pictori-sportivi-premiati-de-zilele-bucurestiului-3202600</ref>
  
'''Un ordin de evacuare'''
+
==Reflectarea în presă==
 +
Presa s-a întrecut în acordarea de apelative apreciative. El a fost numit,,unul din cei mai buni chirurgi ai României".<ref>http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html</ref>,, o legendă"<ref>http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html</ref>,,unul dintre cei mai mari doctori pe care i-a avut vreodată România".<ref>http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html</ref>,  cel ,,considerat la un moment dat unul din cei mai buni specialiști în chirurgie infantilă din sud-estul Europei"<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref>, ,,omul despre care s-a spus că e un titan al medicinei românești".<ref>http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Chirurgul-stralucit-Alexandru-Pesamosca_-uitat-de-lume_10234/</ref>,,chirurg de geniu"<ref>http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/</ref><ref>http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html</ref>
 +
,,chirurgul despre care s-a spus că este un titan al medicinei românești"<ref>http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/</ref><ref>http://www.romania-actualitati.ro/in_ce_conditii_traieste_alexandru_pesamosca-22684</ref> unul din corifeii chirurgiei pediatrice europene.<ref>http://www.romania-actualitati.ro/in_ce_conditii_traieste_alexandru_pesamosca-22684</ref>În zilele astea-spune un jurnalist- în care chirurgii suferă de o reputație de ingineri de lux ai trupurilor, de tehnocrați ai organelor noastre interne, doctorul Pesamosca reprezintă acea excepție care întărește ideea că sfinții n-au o meserie anume. Ei pot fi strungari, aviatori, medici...<ref>http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html</ref>Cazul doctorului Pesamosca poate fi, într-un fel, asimilat exemplului primilor doctori creștini, „fără de arginți“, care aveau clară conștiința că ei tratează, dar numai Dumnezeu vindecă.<ref>http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm</ref>El este printre cei care și-au făcut,, statui în sufletul celor pe care i-au salvat de la moarte, așa după cum frumos remarca o jurnalistă.<ref>http://www.ziare.com/social/romani/opinii-ce-fel-de-oameni-suntem-in-ce-tara-traim-1060064</ref>
  
Pe la începutul anului 2006, ministrul sănătăţii a dat ordin scris ca toţi medicii de peste 65 de ani şi profesorii de peste 70 înceteze activitatea în sistemul public. Pesamosca avea aproape 76 de ani. Pe 13 ianuarie, printr-o scrisoare oficială, a fost anunţat personal că va trebui să-şi clarifice situaţia cu privire la exercitarea profesiei de medic, dar şi cea referitoare la spaţiul pe care-l ocupa în spital.
+
==Pesamosca acum==
Potrivit Ordinului 27 din 11 ianuarie 2006, emis de Ministerul Sănătăţii, medicii de peste 70 de ani nu mai aveau dreptul profeseze. Printre aceştia şi Profesorul Doctor Alexandru Pesamosca. Profesorul Pesamosca era dat afară din Spitalul Budimex, pentru a fi respectat ordinul ministrului sănătăţii. Pe 19 ianuarie 2006, Prof. Dr. Alexandru Pesamosca a primit vestea din partea conducerii spitalului. Nu mai avea dreptul să profeseze. „Vă facem cunoscut că, începând cu data prezentei, vă încetează contractul individual de muncă. Urmează a vă întocmi nota de lichidare”. Când a rămas văduv, în 1999, nea Pesi – cum era alintat de colegii mai tineri – s-a mutat în spital. Locuia într-o cămăruţă plină cu lucrări de doctorat, cărţi, fotografii, desene ale unor copii, un pat şi un televizor. Faptul că Profesorul se află mereu în spital însemna un ajutor pentru ceilalţi medici. „Veneau colegi şi la două noaptea din blocul operator şi îmi spuneau: nea Pesi, veniţi că n-am văzut în viaţa mea aşa ceva. Şi eu ziceam: normal că n-ai văzut, că viaţa ta e prea scurtă”. Profesorul a făcut un memoriu către ministrul Nicolaescu în care cerea să i se permită prelungirea activităţii medicale. „Nu am nimic cu reformele lui Nicolaescu. Dar spitalul ăsta este practic făcut de mine. Mai toţi care acum sunt doctori de la mine au învăţat meserie. Atât timp cât sunt încă apt de a face această meserie, nu văd de ce ar trebui să mă retrag. Realizez că nu mai sunt verde. Sunt veşted. De aceea nu mai fac operaţii complexe care durează 6-7 ore, ci cele mai uşoare sau dau instrucţiuni”.
+
În cadrul campaniei „Împreună dăm viață poveștilor”, realizată de o echipă de la Observatorul postului de televiziune Antena 1, care își propunea vină în sprijinul unor oameni deosebiți pe care viața nu i-a răsplătit încă pe măsura realizărilor pe care le-au avut, a fost mediatizat și cazul doctorului Pesamosca.<ref>http://observator.ro/andreea-berecleanu-vine-in-sprijinul-chirurgului-pediatru-alexandru-pesamosca-64095.html</ref>Dintr-un om singur și uitat cam de toată lumea, doctorul Alexandru Pesamosca a devenit o persoană foarte căutată. Primește mulți vizitatori în cămăruța sa de la etajul 1 al spitalului și este asaltat de mesaje pe Facebook. Numai într-o zi pagina sa personală a fost accesată de peste cinci sute de oameni. Mulți sunt foști pacienți care trăiesc astăzi datorită doctorului Pesamosca și mai mulți sunt cei ce au rămas impresionați de acest maratonist al chirurgiei. Unii chiar s-au oferit îl găzduiască pe tata Pesi. Alții au lansat o petiție pentru ca spitalul Marie Curie să poarte numele Alexandru Pesamosca.<ref>http://www.antena3.ro/romania/chirurgul-alexandru-pesamosca-asaltat-de-mesaje-pe-facebook-114431.html</ref>Pe Facebook și pe alte site-uri s-au deschis discuții pentru schimbarea numelui spitalului unde a muncit atâția ani și unde locuiește în prezent, din ,,Spitalul Marie S. Curie" în ,,Spitalul Doctor Alexandru Pesamosca".<ref>http://www.facebook.com/pages/Sa-schimbam-Spitalul-Marie-Curie-in-Spitalul-Doctor-Pesamosca-Alexandru/165003900202355</ref>
  
Scrisoarea era semnată de unul din foştii lui studenţi, ajuns mare director. „Putea măcar să-mi dea un telefon, că doar eu l-am învăţat meserie. Iar acu, nu mai dădea doi bani pe mine. Niciunul dintre colegi n-a sărit să m-ajute”.„Da, asta voiau să-mi facă buldogii ăştia! Noroc cu voi, ziariştii, că altfel ajungeam în stradă. Dar povestea asta m-a chinuit rău, de-atunci boala mea s-a agravat”.
+
==Concluzii==
 +
Doctorul Pesamosca poate fi considerat ca un model de doctor-fără-de-arginți de astăzi, care crede nu doar el doar tratează iar Dumnezeu vindecă, ci și că Dumnezeu îi însoțește atunci când tratează, după cum singur mărturisește în mai multe rânduri: „Mi-e și frică să spun câteodată că eu am făcut operația aceea” <ref>http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm</ref> S-a spus că „Tot ce a operat  Profesorul Pesamosca a fost definitiv rezolvat, fără sechele." Domnul doctor avea și un secret: înainte de a le închide trupurile, el lăsa ceva acolo, ceva primit de sus, ceva din inima lui, de fiecare dată.
  
'''O scrisoare de la un bolnav'''
+
==Legături externe==
 +
*http://www.facebook.com/pages/Profesor-Doctor-Alexandru-Pesamosca/173571626000466 - pagina dedicată Prof. Dr. Alexandru Pesamosca pe Facebook
  
„Vreau să-ţi citesc o scrisoare. E de la tatăl lui Ionuţ, din Oraviţa, un băiat cu arsură de esofag pe care l-am operat tocmai acum vreo 40 de ani”.
+
Despre Dr Alexandru Pesamosca în publicații creștine:
- Stimate domnule profesor, am citit în presă cu o enormă indignare faptul că nişte oameni de nimic vor să vă alunge din spital. În momentele cele mai triste ale vieţii mele, dumneavoastră aţi reuşit să faceţi dintr-un copil pierdut, pe care nimeni n-a avut curajul să-l opereze, un copil sănătos tun, care a adus numai bucurii în familia noastră. Astăzi, el este macaragiu şef aici, la Oraviţa. Mai am două fete, avem o casă mare, cu tot ce trebuie, şi noi toţi ne-am gândit, pentru a nu mai suferi atâta umilinţă de pe urma unor oameni care ar trebui să-şi aplece umerii în faţa dumneavoastră, să vă propunem cu toată sinceritatea, ca de azi înainte, să veniţi aici, să locuiţi la noi acasă. Avem camere multe, nu ducem lipsă de absolut nimic, iar pentru noi, dar şi pentru toată Oraviţa, ar fi cea mai mare cinste să vă avem aici, în casa noastră. Vă rog din suflet să acceptaţi invitaţia noastră. Nu vă trebuie nimic, veţi avea tot ce vă trebuie, fără absolut nici o obligaţie, nu trebuie decât să veniţi aici şi veţi avea toată grija şi dragostea noastră… -
+
*http://www.ziarullumina.ro/print.php?articol=29318
Acum câteva luni, Gino, cel de-al doilea băiat, s-a prăpădit. De cancer. E o rană care îi sângerează fără oprire.
+
*http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm
 +
*http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm
  
De ziua lui nu-l mai caută nimeni. Nici un coleg, nici un prieten, nici un lăutar. Primeşte câteva scrisori şi atât. Stă zi şi noapte în cămăruţa lui, tânguindu-se de dureri la orice mişcare. Încă se mai teme să nu ajungă în stradă.Cu greu, abia mai poate face câteva consultaţii pe zi. Doctorii mai tineri vin când şi când să-i ceară sfaturi. Singura mulţumire e că lasă în urma lui doi chirurgi valoroşi şi poate la fel de dedicaţi ca şi el: Niculina Bratu şi Radu Spătaru.
+
Alte legături:
Sunt singurii oameni care nu l-au dezamăgit niciodată.
+
*http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html
N-a încetat niciodată să creadă sau să se roage.(Cătălin Apostol – Formula AS, fragmente)
+
*http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
 
+
*http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Chirurgul-stralucit-Alexandru-Pesamosca_-uitat-de-lume_10234/
==Interviu cu doctorul Pesamosca==
+
*http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/
Profesorul Pesamosca, tata Pesi pentru pacienţii săi, sau, mai simplu, doctorul Pesamosca, aşa cum îi place să se recomande, se află, la cei 78 de ani, la graniţa dintre realitate şi mit. El este în situaţia paradoxală de a fi mai cunoscut în tot ceea ce întreprinde, pe măsură ce atenţia oficialităţilor medicale îl ocoleşte cu insistenţă.
+
*http://www.romania-actualitati.ro/in_ce_conditii_traieste_alexandru_pesamosca-22684
Academicianul, profesorul Alexandru Pesamosca, beneficiarul unei pensii de 6 milioane de lei vechi, îşi petrece 90% din viaţă într-o cămăruţă de şase metri pătraţi. Cu baie! Nu se plânge, fiindcă a fost alegerea lui. Nişte tineri manageri au încercat să-l evacueze şi de aici. Din spitalul pe care l-a condus şi pe care l-a înscris în circuitul mondial al chirurgiei infantile.
+
*http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html
 
+
*http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
Gelu Popescu: Care e programul zilnic al doctorului Pesamosca?
+
*http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html
 
+
*http://www.medicinamoderna.ro/site_en/despre_en.htm
Dr. Alexandru Pesamosca: Acela al unui doctor pensionar. În fiecare zi, la ora 11.00, negresit, vine Adrian să-mi facă masaj. Adrian e un băiat pe care l-am operat cu vreo 30 de ani în urmă. Era într-o situaţie disperată, niciun doctor nu se încumeta să-l opereze, fiindcă avea doar un an. Avea malformaţii faciale grave. Într-o dimineaţă, m-am sculat hotărât să-l operez. Astăzi, e alături de mine în spital, lucrează aici. Vine, îmi face masaj, mâncăm împreună, după care mă duc la consultaţii.
+
*http://www.libertatea.ro/stire/andreea-berecleanu-vine-in-sprijinul-chirurgului-pediatru-alexandru-pesamosca-312985.html
 
+
*http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html
Gelu Popescu: Câte operaţii aţi făcut?
+
*http://www.antena3.ro/romania/chirurgul-alexandru-pesamosca-asaltat-de-mesaje-pe-facebook-114431.html<
 
+
*http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/64351/Profesorul-Alexandru-Pesamosca-a-primit-cheia-oraaaAzului-BucureaaAzti-din-partea-lui-Sorin-Oprescu/
Dr. Alexandru Pesamosca: Cine poate ştii? În atâţia zeci de ani, cred că sunt vreo 40-50.000 de intervenţii. Le socotesc doar pe cele mai dificile. Operaţiile de rutină, pe care le făceam în tinereţe, pot fi cam tot atâtea. Am operat cazuri grave, trimise din toate colţurile lumii, după cum am operat şi în străinătate, din China până în Statele Unite. Am scăzut numărul operaţiilor, dar nu pe cel al consultaţiilor. Pentru astea nu-ţi trebuie instrumente deosebite, doar mintea, ca să pui un diagnostic. Cine să mai ştie numărul?
+
*http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html
 
+
*http://www.financiarul.com/articol_53950/o-iarna-de-poveste-la-antena-1.html
Gelu Popescu: Înseamnă că sunteţi un om bogat. Cu atâtea operaţii la activ, trebuie să aveţi vile la mare, la munte, la Corbeanca, un garaj cu cinci-şase maşini, obligatoriu câteva 4×4, aşa cum au confraţii dumneavoastră, profesorii şi şefii de clinici.  
+
*http://www.adevarul.ro/locale/craiova/Craiova-_S-a_deschis_un_site_care_dezbate_schimbarea_numelui_Spitalului_-Prof-_Dr-_Marie_Curie-_in_-Prof-Dr-_Alexandru_Pesamosca-_Ce_parere_aveti_0_398360548.html
 
+
*http://www.trilulilu.ro/marianasteluta/c229bb095842a3
Dr. Alexandru Pesamosca: Ştiu ce au. Eu n-am, domnule, şi nici nu m-a interesat. N-am vilă, n-am nici măcar o casă, n-am maşină. Unde să mă duc cu ea, din pat la cabinet? Am doar pensia de 6 milioane de lei, asta am. Mai am prieteni şi pacienţi pe care i-am operat în toate colţurile ţării şi care îşi mai aduc aminte de mine.
+
*http://www.ziare.com/social/romani/opinii-ce-fel-de-oameni-suntem-in-ce-tara-traim-1060064
 
+
*http://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/comment-ca-va/editii-lunare/2008/200802.html
Gelu Popescu: Bani, nu. Mi se pare că nici cu titlurile academice nu staţi mai bine.  
+
*http://www.acpr.go.ro/istoric.htm
 
+
*http://www.qmagazine.ro/articole/1538/In-cabinet-la-doctorul-Pesamosca.html
Dr. Alexandru Pesamosca: Au tăbărât pe mine la sfârşitul vieţii. Mi-au dat tot felul de titluri, m-au făcut academician, m-au făcut fel de fel. Nu în asta constă valoarea unui chirurg. Niciun titlu profesional sau academic nu-ţi sporeşte sau nu-ţi suplineşte priceperea.
 
 
 
Gelu Popescu: Nu v-a tentat intrarea în politică?
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: Am eu timp pentru aşa ceva? Dacă făceam politică, cine mai opera? Am fost odată, pe la începutul anilor ’90, pe o listă, alături de Paleologu, Paler, Ascanio Damian, Truţea, Părintele Marchiş. Eu eram al şaselea, ca să fiu sigur că nu ies. Nu auzise nimeni de ei. Cine îl citise pe Paler? Ce ştia şeful de gară din Adjud de Paleologu? Am fost pe lista marilor necunoscuţi. N-am luat niciun vot, niciunul.
 
 
 
Gelu Popescu: În ultima vreme, din spitale au răzbătut numai grozăvii: mame neasistate la naştere, nou-născuţi morţi din cauza neglijenţei medicilor. Ştiţi de ele?
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: Nu mai luaţi de bune toate relatările astea. Şi pe vremea lui Ceauşescu se mai trezea câte unul care făcea un articol bubuitor despre asistenţa medicală. Fondul problemei este acelaşi, şi cel de-acum, şi cel de-atunci. Partea alocată din buget sănătăţii este, comparativ cu America, un fel de bacşiş. Aceasta este esenţa.
 
 
 
Gelu Popescu: Numai de bani este vorba? Sănătatea a avut cel mai mare număr de miniştri. Nu s-a văzut nicio modificare în bine de pe urma niciunuia.
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: Cu nimic poţi să faci doar nimic. Mai este şi celălalt aspect, cel al omului nepriceput pus în fruntea unei instituţii. Se cheamă manager. Ce-i aia? Sănătatea n-are bani şi oameni competenţi.
 
 
 
Gelu Popescu: Sănătatea n-are bani, dar doctorii au. Cum vine asta?
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: Doctorii n-au!
 
 
 
Gelu Popescu: Au avut, au şi vor avea tot timpul bani mulţi, mai ales cei care au tarif fix de operaţie în spitalul de stat.
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: N-au, domnule. Eu, la 40 de ani, nu aveam maşină. Ăia care au nu-s doctori. Nu mai dau nicio consultaţie decât pe „lovele”, asta-i altceva, dar doctorii – doctori n-au!
 
 
 
Gelu Popescu: Mai nou, vor să găsească o formulă pentru legalizarea şpăgii. Unul i-a găsit chiar şi o denumire suavă, plată tăcută.  
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: Am avut o discuţie cu unii de la o televiziune pe acest subiect. N-au înţeles nimic şi a ieşit un mare căcat. Le-am spus: Domnilor, aveţi un stil de gândire nu de troglodiţi, ci de super-toglodiţi. Vine unul la doctor, îi aduce o găină, că aşa îl îndeamnă bunul simţ. O taie în curte şi mi-o aduce mie, învelită în jurnal. Ce fac? Îi dau cu ea în cap? O pun la frigider şi o dau unei familii care n-are? Sau o împart cu anestezistul, care e cu ochii pe mine. Nea Pesi, dă-mi şi mie o bucată de târtiţă. Vezi unde au ajuns, la batjocură, la derizoriu.
 
 
 
Gelu Popescu: Este vorba de sume mari de bani, nu de orătănii şi de zaibăr.  
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: Ştii de unde a început totul? De la vecinii noştri unguri, care, în elanul lor de corectitudine, de parcă Austro-Ungaria seamănă cu Ungaria, au ajuns să cuantifice actul medical în produse, una bucată aripă la anestezist, una bucată piept la chirurg. De râsul lumii! Eram odată la Paris, m-am întâlnit cu mai mulţi români. Se vorbea de aceeaşi găină dată doctorului. La cocteil, îmi spune unul că a auzit că doctorul refuză găina natur a ţăranului şi pretinde să i-o aducă băgată în plic. Veşnicele bancuri cu chelneri şi frizeri, care iau bacşiş.
 
 
 
Gelu Popescu: Revin, unii doctori vor să legalizeze primirea de bani. Mulţi bani!
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: Ăştia n-au fost doctori niciodată, poate au fost manageri. Cum se poate cuantifica actul medical pentru şpaga aferentă? Nu se poate face diviziunea socială a muncii. Nu sunt eu clou-ul actului chirurgical. Ca să pot face o operaţie excepţională, trebuie să am în jurul meu mai mulţi oameni. Fără sora care îi schimbă plosca, pacientul e pierdut, fără cel care sterilizează instrumentele, pacientul e pierdut. Aşadar, cum pot eu, chirurg, să pretind bani? Un act chirurgical final este suma mai multor activităţi, este constituit din bucăţele de îngrijire medicală la care contribuie mai mulţi. Ce vor doctorii, să ia bani? Păi, să ia şi aia care pune plosca, că şi ea are casă şi masă. Doar doctorul e deştept, trebuie să ia el halvaua? Nu se poate face o lege. Ai făcut o operaţie? Bravo! Cine te-a jutat? Partea lui e atât. Cine a măturat salonul? Atât! Noi am crezut că-i păcălim pe ăştia, că-i tragem în piept, că-s tolomaci. Ăştia sunt găinari, nu doctori. În ce hal s-a degradat medicina!
 
 
 
Gelu Popescu: Ce l-aţi întreba pe ministrul Sănătăţii?
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: L-aş întreba ce s-a făcut pentru stabilirea ierarhiei pentru celelalte categorii de personal? Toţi cei implicaţi vor răspunde: n-am făcut nimic, ce personal? Personalul face pe nebunul, ce vrea? N-am făcut nimic pentru ei, iar ei nu fac nimic pentru noi, mai mult decât strictul necesar.
 
 
 
Gelu Popescu: Vă mai întâlniţi cu studenţii? Mai există o şcoală naţională de medicină, în condiţiile în care un veterinar şi un profesor de biologie pot să deschidă o facultate de medicină la Sascut?
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: Nu i-am mai întâlnit, au avut grijă să mă scoată şi de la catedră, aşa cum au vrut să mă evacueze şi din spaţiul ăsta minuscul din spital. Toată media protesta, au fost şi intervenţii în Parlament referitoare la nedreptatea care mi se făcea. Eu n-am cerut niciodată nimic, doar să fiu lăsat lângă pacienţii mei.
 
 
 
Gelu Popescu: Segmentul privat de asistenţă medicală funcţionează bine?
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: Partea particulară are alte valenţe. Rămâi ca la dentist când ţi se prezintă nota de plată. Plăteşti fiecare gest şi se face economie la sânge. Aşa a ajuns ca o operaţie de dificultate medie să coste 100.000 de de euro. Nu-ţi convine, te duci la stat. Diferenţa o fac banii. Sectorul privat încasează foarte mulţi bani şi nu-şi permite să nu-ţi ofere totul, fiindcă altfel nu te mai duci. Medici competenţi sunt peste tot, şi la stat, şi la privat. Vorbesc de cei care merită acest nume. Sunt unii care n-au mai pus mâna pe carte de la absolvire, fiindcă oricum primeau două sticle de ţuică.
 
 
 
Gelu Popescu: Doctorii sunt buni, miniştrii au fost buni şi totuşi sistemul e prost. E logic?
 
 
 
Dr. Alexandru Pesamosca: Miniştri de meserie nu avem, cei care sunt nu au puteri depline, iar bani nu sunt deloc, degeaba ni se flutură prin faţă tot felul de procente din buget. Sănătatea naţională suferă de sărăcie, nu de altceva.
 
 
 
 
 
(Articol semnat Gelu Popescu – Interesul Public, fragmente)
 
  
 
==Note==
 
==Note==
<references/>
+
<small>{{reflist|2}}</small>
 
 
==Bibliografie==
 
#http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
 
#http://www.interesulpublic.ro/05-03-2009/Profesorul-Pesamosca-DOCTORII-NU-SUNT-BOGAtI-IAR-CEI-BOGAtI-NU-SUNT-DOCTORI-.html
 
#http://www.ziarullumina.ro/articole;1475;1;29318;0;Biserica-ingerasilor-bolnavi.html
 
#http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm
 
  
 +
{{DEFAULTSORT:Pesamosca, Alexandru}}
 
[[Categorie:Oameni]]
 
[[Categorie:Oameni]]
 +
[[Categorie:Ctitori]]

Versiunea de la data 20 septembrie 2017 04:45

Alexandru Pesamosca ((n. 14 martie 1930, Constanța – d. 1 septembrie 2011, București), numit de unii și „îngerul copiilor”, a fost un reputat chirurg pediatru român, creștin și unul din ctitorii Bisericii „Cuviosul Stelian și Sfântul Nicolae - Brâncoveanu” (Spitalul Clinic de Urgență pentru copii „Maria Sklodowska Curie”) și președintele Asociației „Așezământul Social Sfinții Martiri Brâncoveni”.

Începuturile

Alexandru Pesamosca s-a născut pe 14 martie 1930 la Constanța, într-o familie cu origini italiene. Bunicul său, meșteșugar dintr-o zonă săracă a Italiei, venise în România în speranța unei vieți mai bune. Micul Alexandru și-a făcut studiile primare la Școala Italiană din Constanța[1], după care a urmat Liceul „Mircea cel Bătrân”. Mama sa, foarte credincioasă, i-a dat fiului său o educație creștină aleasă. Tatăl său era ofițer de marină și Alexandru vroia să urmeze și el aceeași carieră[2]. Dumnezeu îi pregătise însă un cu totul alt drum... .În anul 1948 comuniștii i-au dat afară pe cei din Marina Regală și au interzis ca fiii militarilor să aibă acces la școala navală[3]. S-a decis să facă medicină. Concurența era crâncenă în vremurile acelea, dar ambițiosul tânăr a intrat printre primii[4]. A absolvit Facultatea de Medicină Generală la București în anul 1954, fiind ucenicul unui reputat chirurg, Dumitru Vereanu[5]. A fost repartizat, potrivit uzanțelor vremii, la Niculești-Jianu, un sătuc sărac de lângă Fetești, unde a profesat timp de 3 ani (1954-1957).

Perioada 1954-2000

În 1957 se transferă la București, unde este chirurg pediatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” (1957-1984) și șef de clinică, mare parte din această perioadă[6]. Aici muncește fără încetare zi și noapte, fără nici un concediu[7]. Căci atunci când Dumnezeu turnase duh de pricepere în inima sa, îi dăruise și o mare putere de lucru. Înainte de fiecare operație se roagă lui Dumnezeu, precum mărturisește adăugând „Ca să cred într-un succes al meu, trebuie să cred în El" și, referindu-se la o operație dintre cele mai grele, spune: „Așa a fost voința lui Dumnezeu. Fără El n-aș fi putut face nimic"[8].

Se transferă în 1984 la Spitalul Budimex (actualmente Marie S. Curie) unde locuiește și astăzi, fiind șeful clinicii de chirurgie și ortopedie pediatrică din 1984 până în 2000[9]. Din devotament pentru meserie și iubire față de copii, cu o modestie rară, timp de 60 de ani[10], el face un număr uriaș de operații (circa 40 000 după unele calcule, mult peste 50 000 după propriile estimări[11], un oraș întreg după cum îi place să spună[12], din care câteva au fost premiere mondiale[13], salvând de la cele mai grele infirmități sau de la moarte zeci de mii de copii. Precum Iisus a dezlegat femeia stăpânită de un duh de neputință, gârbovă de 18 ani, pe care Satana o ținea legată,(Luca 13.11-17) așa și ucenicul său de astăzi dezleagă din neputință și suferință pe acești micuți fără vină. Cioplitor al lui Dumnezeu, el rezidește trupurile și viețile a zeci de mii de copii, schilodiți adesea de păcatele nemărturisite ale părinților și înaintașilor lor, pedepsite de Dumnezeu ,,până la al treilea și al patrulea neam", precum spune Scriptura (Exod 20, 5). Dumnezeu vrea și inimile părinților, așa că și părinților acestora doctorul Pesamosca le rescrie, cu bisturiul, destinele, prin suferința și vindecarea copiilor lor, căci acestea îi fac să se apropie de Cel pe care L-au mâniat și ignorat atâta timp.,,De foarte multe ori, părintele ajunge la Dumnezeu prin suferința copilului, iar acel părinte care se interesează de boala copilului își pune întrebarea: «De ce, Doamne, mie?». Deja primul pas îl face spre biserică și începe să înțeleagă crucea pe care o are de dus“, spune părintele bisericii Daniel Smuc. Deși unii copii bolnavi sfârșesc în spital sub povara bolii, lecția pe care viața o dă părinților rămași să-și plângă durerea devine pildă pentru toți oamenii.

Așa cum unii coboară în măruntaiele pământului să scoată aur, cărbune și câte și mai câte, doctorul fără de arginți intră și el în măruntaiele copiilor, pe care le meșterește așa precum numai Dumnezeu știe cu adevărat, scoțând astfel din inima lor, după operație, zâmbete și lacrimi de fericire.

Doctorul își face un nume printre străini

De priceperea sa aud și cei străini de neam și doctorul cel fără de arginți operează cele mai grele cazuri venite din toate colțurile pământului (China, Franța, Italia, Republica Moldova, etc), făcându-și un vrednic nume și printre străini.[14]Pentru toată lumea el este călăul milos și blând al tuturor beteșugurilor.

Cine dă și cine primește

O fundație americană numită ,,Operations Smile" a venit în România pentru ca specialiștii ei să opereze gratuit diverse malformații; după operațiile de la spitalul Budimex, realizate împreună cu doctorul Pesamosca, aceștia au declarat că au vrut să dea o lecție și au primit ei una..[15]

Rezerva, casa doctorului

Doctorul Pesamosca locuiește din 1999, de când a rămas văduv, într-o rezervă (formată din două cămăruțe și o baie, în total 10 metri pătrați[16]) a spitalului „Marie Sklodovska Curie” (fostul Budimex) din București, la etajul I.

Invidii, șicane

Acestui olar al măruntaielor faima i-a adus, așa cum ne puteam aștepta, și unele neplăceri... invidii, bârfe, șicane, reclamații...iar totul a culminat cu o scrisoare trimisă la Miliție. "Un grup de tovarăși", din care unii învățaseră meserie chiar de la el, reclama faptul că doctorul Pesamosca ținea petreceri cu indivizi necunoscuți, noaptea, după program. De fapt, o dată pe an, pe 14 martie, domnul profesor își sărbătorea ziua de naștere și veneau la el prieteni, foști pacienți, părinți, profesori, doctori, actori, cântăreți, muncitori, țărani, lăutari, cu care petrecea până dimineața. Atâta distracție merita și el, o dată pe an. Reclamația a ajuns probabil, la coșul de gunoi, acompaniată de unele vorbe grele, deloc măgulitoare la adresa celor care au făcut-o. Pesamosca era un nume mult, mult prea greu. Pentru el a fost un moment dificil mai cu seamă că nici cei mai apropiați colegi ai lui nu îi luaseră apărarea.[17]Și de la petrecerile de ziua lui toți musafirii primeau ceva în dar de la domnul profesor…[18] așa cum primiseră de la el toți copiii...

Perioada 2002-2009

Din pricina unor probleme locomotorii doctorul a început să stea pe scaun și să opereze[19]. Din anul 2006 „tata Pesi", cum îi spuneau copiii[20], nu mai operează. Este imobilizat la pat,[21]suferind de un soi de pareză[22]. Mâinile îi tremură[23], vorbește și respiră greu și are dureri mari când se mișcă[24]. Așa că doar dă instrucțiuni medicilor chirurgi care mai vin să-i ceară ajutorul.

Prin ordinul Ministerului Sănătății nr.27 din 11 ianuarie 2006, medicii de peste 70 de ani nu mai au dreptul să profeseze. Pe 19 ianuarie conducerea spitalului îi aduce la cunoștință celui poreclit frumos „îngerul copiilor" că nu mai are voie să profeseze în niciun fel și că trebuie să evacueze rezerva în care locuia. Intervenția presei a făcut ca acest lucru să nu se întâmple[25].

Cu o pensie undeva în jurul sumei de 1000 lei[26] doctorul și profesorul Pesamosca stă în mica sa rezervă înconjurat de cărți și studii de medicină, teze de doctorat, diplome, suveniruri, icoane, fotografii [27][28][29][30].

Din fotografiile lipite direct pe pereți îi surâd ochii copiilor pe care i-a vindecat[31] căci domnul doctor își măsoară acum fericirea în zâmbete de copii, cum spunea cineva.[32]Sacii de scrisori primite de la copii și de la părinții acestora[33][34] stau răbdători, așteptând ca cel care a a operat pajiști de copii să mai deschidă o scrisoare... Iar peste tot sunt suveniruri, care rostesc istorii de copii și părinți fericiți, semne ale comorilor din cer adunate fără hodină de acest croitor în carne și oase. Maica Domnului, așezată în icoană pe perete[35] îl privește blând pe cel care a șters lacrimile copiilor și părinților așa cum o face și ea...

Scrisorile de mulțumire continuă să sosească și azi [36].

Doctorul este un om blând[37][38], cu voce caldă,[39][40] glumeț, cu ochi pătrunzători,[41] slobod și spumos la vorbă, dar păstrând seriozitatea și exigența care l-au făcut cine este.

Domnul profesor nu este pretențios la mâncare: două mere, o cafea (pe care îi place s-o primească la 7 fix[42][43]), o băutură răcoritoare și o supă îi sunt de ajuns.[44][45]

Se uită la televizor, ascultă muzica tinereților sale (Frank Sinatra, etc) și doarme mult. Un singur defect are domnul doctor, acela de a fi fost toată viața, așa cum singur mărturisește, fără limite...[46] Prea multele nopți nedormite din pricina lucrului își iau acum, revanșa, dar Doctorul Pesamosca este liniștit, știe că așa a lăsat Dumnezeu firea umană, își amintește vorbele Mântuitorului: „Duhul e plin de râvnă, dar carnea e neputincioasă" (Matei 26, 41), așa că citește mult și scrie pentru niște reviste creștine. [47]

Despre știință

Profesorul Pesamosca arată că ,,sunt elemente foarte clare ale evoluției,și cu toate astea sunt multe lucruri care nu se pot explica astfel. Foarte multe dintre teoriile tinereții mele nu mai sunt valabile acum. Structura cibernetică a creierului, spre exemplu...sau clonarea, lucru cu care eu unul nu sunt de acord.[48]

Familia

Doctorul Pesamosca a avut o soție care a plecat dintre noi în 1999. Aceasta i-a dăruit doi fii care au murit. Unul din ei, doctor, a murit din pricina unei tumori cerebrale în 1993, celălalt a murit tot de cancer, în 2010.[49] De la o altă femeie are două fete, de la care are doi nepoți.[50]

Doctorul și Biserica

Ideea de a ridica un lăcaș de rugăciune în cadrul Spitalului "Marie S. Curie" (atunci Budimex) data din 1985-1986, ea aparținând profesorului Alexandru Pesamosca, dar regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu a zădărnicit lupta dusă de marele doctor.[51]. După revoluția din decembrie 1989, pe data de 11 septembrie 1997, au început lucrările de construcție la ridicarea lăcașului care avea să poarte ca hram pe Sfântul ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, ocrotitor al tinerilor, și pe Cuviosul Stelian Paflagonul, ocrotitor al copiilor. Lucrările au durat 5 luni, terminându-se în februarie 1998. Târnosirea bisericii a avut loc pe data de 22 februarie 1998, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți[52] Profesorul Alexandru Pesamosca este unul din ctitorii acestei biserici.[53] Era primul lăcaș de cult pe care l-a avut o unitate spitalicească din București[54]. Patriarhul României, Preafericitul Daniel, a fost de acord ca doctorul să fie îngropat acolo, fiind ctitor de biserică [55].

Doctorul Alexandru Pesamosca este președinte al Asociației „Așezământul Social Sfinții Martiri Brâncoveni".[56]În toamna anului 1998 și primăvara anului 1999 lângă biserică s-au construit o cancelarie și un pangar cu un loc de aprins lumânări.[57] În 2004 construcția anexă (cancelaria și pangarul) a fost înălțată cu un etaj și acolo își desfășoară activitatea Asociația "Așezământul Social Sfinții Martiri Brâncoveni"(care funcționa ca asociație din 2002). Ea este legată de biserica spitalului și activează cu Înalta Binecuvântare a Preafericitului Părinte Teoctist, care era Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române de atunci.[58] Pentru a veni în sprijinul familiilor defavorizate social, conducerea spitalului și părintele paroh Daniel Smuc (numit ca preot slujitor al spitalului la 1 marie 1997[59]) au pus bazele Asociației „Așezământul Social «Sfinții Martiri Brâncoveni»“. Organizația filantropică are menirea de a proteja persoanele care nu au posibilitatea să participe activ la viața socială.[60]„Casa de la școală“ este cel mai important proiect desfășurat de Asociația „Așezământul Social «Sfinții Martiri Brâncoveni»“, acesta fiind făcut în colaborare cu Școala Generală nr. 111 „George Bacovia“ din București. Programul educațional include două componente principale:prevenirea abandonului școlar de către copiii proveniți din familii defavorizate și formarea profesională a tinerilor.[61]

Pesamosca în istoria chirurgiei plastice

Istoria chirurgiei plastice românești are ca repere nume precum Severeanu, Ion Jianu, Juvara, Virgil Racoveanu, Dan Theodorescu, E. Riga, V. Stepleanu-Horbatsky.[62][63] Au practicat chirurgie plastică reparatorie începând din 1949 nume ca Valerian Popescu, Cicerone Mihail, Mihail Sturza, Iulia Ghițescu, Cornelia Frățilescu-Gall și mai târziu, Dan Vasiliu. În anii 1951 -1987, Ștefan Dorobanțu-Schneider, eminent chirurg plastic, își înscrie și el numele în istoria chirurgiei. ,,Un rol excepțional în chirurgia plastică pediatrică, inclusiv a malformațiilor congenitale ale copilului, indiferent de tipul malformației, l-a avut Prof. Dr. A. Pesamosca, care a compensat genial absența unui pediatru în acest domeniu. Tot ce a operat Profesorul Pesamosca a fost definitiv rezolvat, fără sechele, “deși nu era chirurg plastic” [64].

Pesamosca între personalitățile premiate

Primarul general Sorin Oprescu a acordat, cu prilejul evenimentului "Zilele Bucureștiului", 30 de diplome de excelență unor personalități ale vieții artistice, socio-culturale și sportive care au participat la dezvoltarea comunității. Dintre personalitățile medicale au primit diplome profesorul Ion Lascăr, profesorul Alexandru Pesamosca și profesorul Ionel Sinescu.[65]

Reflectarea în presă

Presa s-a întrecut în acordarea de apelative apreciative. El a fost numit,,unul din cei mai buni chirurgi ai României".[66],, o legendă"[67],,unul dintre cei mai mari doctori pe care i-a avut vreodată România".[68], cel ,,considerat la un moment dat unul din cei mai buni specialiști în chirurgie infantilă din sud-estul Europei"[69], ,,omul despre care s-a spus că e un titan al medicinei românești".[70],,chirurg de geniu"[71][72] ,,chirurgul despre care s-a spus că este un titan al medicinei românești"[73][74] unul din corifeii chirurgiei pediatrice europene.[75]În zilele astea-spune un jurnalist- în care chirurgii suferă de o reputație de ingineri de lux ai trupurilor, de tehnocrați ai organelor noastre interne, doctorul Pesamosca reprezintă acea excepție care întărește ideea că sfinții n-au o meserie anume. Ei pot fi strungari, aviatori, medici...[76]Cazul doctorului Pesamosca poate fi, într-un fel, asimilat exemplului primilor doctori creștini, „fără de arginți“, care aveau clară conștiința că ei tratează, dar numai Dumnezeu vindecă.[77]El este printre cei care și-au făcut,, statui în sufletul celor pe care i-au salvat de la moarte, așa după cum frumos remarca o jurnalistă.[78]

Pesamosca acum

În cadrul campaniei „Împreună dăm viață poveștilor”, realizată de o echipă de la Observatorul postului de televiziune Antena 1, care își propunea să vină în sprijinul unor oameni deosebiți pe care viața nu i-a răsplătit încă pe măsura realizărilor pe care le-au avut, a fost mediatizat și cazul doctorului Pesamosca.[79]Dintr-un om singur și uitat cam de toată lumea, doctorul Alexandru Pesamosca a devenit o persoană foarte căutată. Primește mulți vizitatori în cămăruța sa de la etajul 1 al spitalului și este asaltat de mesaje pe Facebook. Numai într-o zi pagina sa personală a fost accesată de peste cinci sute de oameni. Mulți sunt foști pacienți care trăiesc astăzi datorită doctorului Pesamosca și mai mulți sunt cei ce au rămas impresionați de acest maratonist al chirurgiei. Unii chiar s-au oferit să îl găzduiască pe tata Pesi. Alții au lansat o petiție pentru ca spitalul Marie Curie să poarte numele Alexandru Pesamosca.[80]Pe Facebook și pe alte site-uri s-au deschis discuții pentru schimbarea numelui spitalului unde a muncit atâția ani și unde locuiește în prezent, din ,,Spitalul Marie S. Curie" în ,,Spitalul Doctor Alexandru Pesamosca".[81]

Concluzii

Doctorul Pesamosca poate fi considerat ca un model de doctor-fără-de-arginți de astăzi, care crede nu doar că el doar tratează iar Dumnezeu vindecă, ci și că Dumnezeu îi însoțește atunci când tratează, după cum singur mărturisește în mai multe rânduri: „Mi-e și frică să spun câteodată că eu am făcut operația aceea” [82] S-a spus că „Tot ce a operat Profesorul Pesamosca a fost definitiv rezolvat, fără sechele." Domnul doctor avea și un secret: înainte de a le închide trupurile, el lăsa ceva acolo, ceva primit de sus, ceva din inima lui, de fiecare dată.

Legături externe

Despre Dr Alexandru Pesamosca în publicații creștine:

Alte legături:

Note

  1. http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html
  2. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  3. http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html
  4. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  5. http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html
  6. http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html
  7. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  8. http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html
  9. http://www.mscurie.ro/meniu_content.php?meniu_nr=3&language=ro&id_meniu_back=1&nume=Istoric&id_pagina=3
  10. http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html
  11. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  12. http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html
  13. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  14. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  15. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  16. http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html
  17. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  18. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  19. http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html
  20. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  21. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  22. http://wikimapia.org/71465/ro/Spitalul-de-copii-BUDIMEX
  23. http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html
  24. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  25. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  26. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  27. http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html
  28. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  29. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  30. http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/
  31. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  32. http://www.libertatea.ro/stire/andreea-berecleanu-vine-in-sprijinul-chirurgului-pediatru-alexandru-pesamosca-312985.html
  33. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  34. http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/
  35. http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html
  36. http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html
  37. http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html
  38. http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html
  39. http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html
  40. http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html
  41. http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html
  42. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  43. http://www.libertatea.ro/stire/andreea-berecleanu-vine-in-sprijinul-chirurgului-pediatru-alexandru-pesamosca-312985.html
  44. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  45. http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/
  46. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  47. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  48. http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_103/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm
  49. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  50. http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325
  51. http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm
  52. http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm
  53. http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/ctitori_binefacatori.htm
  54. http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html
  55. http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm
  56. http://www.ziarultimpul.ro/argumente-fara-replici/rotund/2010/10/doctorul-fara-de-argin%C8%9Bi/
  57. http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm
  58. http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm
  59. http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm
  60. http://www.ziarullumina.ro/print.php?articol=29318
  61. http://www.ziarullumina.ro/print.php?articol=29318
  62. http://www.acpr.go.ro/istoric.htm
  63. Dr. St. Popian “Chirurgia estetică și reparatorie a feței”, Editura Medicală, 1956
  64. http://www.acpr.go.ro/istoric.htm
  65. http://www.mediafax.ro/life-inedit/actori-scriitori-regizori-cantareti-pictori-sportivi-premiati-de-zilele-bucurestiului-3202600
  66. http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html
  67. http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html
  68. http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html
  69. http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html
  70. http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Chirurgul-stralucit-Alexandru-Pesamosca_-uitat-de-lume_10234/
  71. http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/
  72. http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html
  73. http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/
  74. http://www.romania-actualitati.ro/in_ce_conditii_traieste_alexandru_pesamosca-22684
  75. http://www.romania-actualitati.ro/in_ce_conditii_traieste_alexandru_pesamosca-22684
  76. http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html
  77. http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm
  78. http://www.ziare.com/social/romani/opinii-ce-fel-de-oameni-suntem-in-ce-tara-traim-1060064
  79. http://observator.ro/andreea-berecleanu-vine-in-sprijinul-chirurgului-pediatru-alexandru-pesamosca-64095.html
  80. http://www.antena3.ro/romania/chirurgul-alexandru-pesamosca-asaltat-de-mesaje-pe-facebook-114431.html
  81. http://www.facebook.com/pages/Sa-schimbam-Spitalul-Marie-Curie-in-Spitalul-Doctor-Pesamosca-Alexandru/165003900202355
  82. http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm