{{Şterge|Articol fără legătură cu Ortodoxia}}'''Alexandru Pesamosca''' numit şi ,,îngerul copiilor" şi ((n. 14 martie 1930,,doctorul fără de arginţi" este unul dintre cei mai mari chirurgi pediatri ai RomânieiConstanța – d. Din devotament şi iubire faţă de copii1 septembrie 2011, cu o modestie rarăBucurești), timp numit de jumătate de secolunii și „îngerul copiilor”, el a făcut circa 45 000 de operaţiifost un reputat chirurg pediatru român, salvând de la infirmitate pe viaţă sau de la moarte mii creștin și unul din ctitorii Bisericii „Cuviosul Stelian și Sfântul Nicolae - Brâncoveanu” (Spitalul Clinic de Urgență pentru copii, inclusiv pe cei consideraţi fără speranţă şi inoperabili de către ceilalţi medici„Maria Sklodowska Curie”) și președintele Asociației „Așezământul Social Sfinții Martiri Brâncoveni”.==Biografie=='''Un doctor de ţară'''

În copilărie visa să ajungă ofiţer ==Începuturile==Alexandru Pesamosca s-a născut pe [[14 martie]] 1930 la Constanța, într-o familie cu origini italiene. Bunicul său, meșteșugar dintr-o zonă săracă a Italiei, venise în România în speranța unei vieți mai bune. Micul Alexandru și-a făcut studiile primare la Școala Italiană din Constanța<ref>http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html</ref>, după care a urmat Liceul „Mircea cel Bătrân”. Mama sa, foarte credincioasă, i-a dat fiului său o educație creștină aleasă. Tatăl său era ofițer de marină, ca şi tatăl luiși Alexandru vroia să urmeze și el aceeași carieră<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>. Dumnezeu îi pregătise însă un cu totul alt drum... . În ’48, când toţi anul 1948 comuniștii i-au dat afară pe cei din Marina Regală și au fost aruncaţi în stradă, visul s-a năruitinterzis ca fiii militarilor să aibă acces la școala navală<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref>. S-a hotărât decis să încerce la facă medicină. A învăţat pe rupte, Concurența era crâncenă în vremurile alea concurenţa era acerbă. A acelea, dar ambițiosul tânăr a intrat printre primii pe listă<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>. După facultate, A absolvit Facultatea de Medicină Generală la București în anul 1954, a fiind ucenicul unui reputat chirurg, Dumitru Vereanu<ref>http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html</ref>. A fost repartizat , potrivit uzanțelor vremii, la NiculeştiNiculești-jianuJianu, un sătuc amărât sărac de lângă FeteştiFetești, ridicat unde a profesat timp de sârbii deportaţi din Banat. A stat acolo trei 3 ani. Mai exact, trei ani în care n(1954-a ieşit aproape deloc din spital.Era un doctor sărac. Un costum ponosit, din velur, un pulover şi o şubă groasă, de ceferist. Asta era toată garderoba lui1957).

'''Un cadou greu ==Perioada 1954-2000==În 1957 se transferă la București, unde este chirurg pediatru la Spitalul de refuzatCopii „Grigore Alexandrescu” (1957-1984) și șef de clinică, mare parte din această perioadă<ref>http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html</ref>. Aici muncește fără încetare zi și noapte, fără nici un concediu<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>. Căci atunci când [[Dumnezeu]] turnase duh de pricepere în inima sa, îi dăruise și o mare putere de lucru. Înainte de fiecare operație se [[Rugăciunea|roagă]] lui Dumnezeu, precum mărturisește adăugând „Ca să cred într-un succes al meu, trebuie să cred în El" și, referindu-se la o operație dintre cele mai grele, spune: „Așa a fost voința lui Dumnezeu. Fără El n-aș fi putut face nimic"<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref>.'''

De luat ciubuc Se transferă în 1984 la Spitalul Budimex (actualmente Marie S. Curie) unde locuiește și astăzi, fiind șeful clinicii de la oropsiţii chirurgie și ortopedie pediatrică din sat, nici nu putea fi vorba1984 până în 2000<ref>http://www.mscurie.ro/meniu_content. O singură dată a primit un cadouphp?meniu_nr=3&language=ro&id_meniu_back=1&nume=Istoric&id_pagina=3</ref>. A fost însă ceva mai special, greu Din devotament pentru meserie și iubire față de refuzat.Veniseră la el doi bătrânicopii, soţ şi soţie. Femeia avea cu o ieşire a mitreimodestie rară, adică uterul desprins. Trăia aşa timp de vreo 40 60 de ani, de când născuse ultimul copil<ref>http://www. Multe femei de la ţară aveau beteşugul ăstaa1. Băgat acolo, în pântece, nişte cârpe şi gata, problema era rezolvată. După 40 ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de ani însă, femeia asta ţinea morţiş ca tânărul doctor s-o „repare”. Nspital-a fost tocmai uşor135732. Pentru html</ref>, el, atunci, la nici 25 face un număr uriaș de anioperații (circa 40 000 după unele calcule, operaţia asta era o premierămult peste 50 000 după propriile estimări<ref>http://accesdirect.a1. A pierdut câteva nopţi citind nişte cărţi şi după ce sro/special/Genii-a dumirit deuitate-a binelea, sAlexandru-a apucat de treabăPesamosca_4058. Totul a decurs perfecthtml</ref>, operaţia a fost impecabilăun oraș întreg după cum îi place să spună<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref>, iar în din care câteva ore femeia era complet „reparată”au fost premiere mondiale<ref>http://www. Apoi, după vreo lună, Pesamosca sformula-a pomenit din nou cu bătrânii la uşăas. Moşul lro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-a luat copiilor-11325</ref>, salvând de braţ şi l-a tras la cele mai deopartegrele infirmități sau de la moarte zeci de mii de copii. „ŞtiţiPrecum Iisus a dezlegat femeia stăpânită de un duh de neputință, domnule doctorgârbovă de 18 ani, i-a zis elpe care Satana o ținea legată, pentru noi acuma sunteţi ca tatăl nostru(Luca 13. Vreau să vă spun ceva, numai să n11-audă baba17) așa și ucenicul său de astăzi dezleagă din neputință și suferință pe acești micuți fără vină. EuCioplitor al lui Dumnezeu, el rezidește trupurile și viețile a zeci de mii de copii, schilodiți adesea de păcatele nemărturisite ale părinților și înaintașilor lor, pedepsite de pe Dumnezeu ,,până la 30 de anial treilea și al patrulea neam", precum spune Scriptura (Exod 20, n-am mai avut nici o bucurie bărbătească5). Nu mi-am înşelat niciodată femeiaDumnezeu vrea și inimile părinților, așa că e păcat mareși părinților acestora doctorul Pesamosca le rescrie, iar cu eabisturiul, destinele, prin suferința și vindecarea copiilor lor, ce Doamne iartă-mă era să mai căci acestea îi fac, că sângera tot timpul şi nu ştiam cum să mai procedezse apropie de Cel pe care L-au mâniat și ignorat atâta timp. Acu, domn doctor, dacă aţi reparat-oDe foarte multe ori, ce să mai zic? După atâţia anipărintele ajunge la Dumnezeu prin suferința copilului, am vrut să văd şi eu cum mai e. Nu ştiu dacă am făcut vreun rău, că ea m-a primit. Şi uite, pentru bucuria iar acel părinte care se interesează de boala copilului își pune întrebarea: «De ce ne-aţi făcut-o, v-am adus şi noi cevaDoamne, ce-am pututmie?». Numai Deja primul pas îl face spre biserică și începe să nu ne refuzaţi, c-ar fi mare păcat în faţa lui Dumnezeu”. Apoi moşul a ieşit puţin afară şi s-a întors cu înțeleagă crucea pe care o cutie mare din lemn. A desfăcut-o şi a scos din ea un cocoş uriaşare de dus“, falnic şi alb ca spuma lapteluispune părintele bisericii Daniel Smuc. „Primiţi-lDeși unii copii bolnavi sfârșesc în spital sub povara bolii, că aţi făcut pentru noi lecția pe care viața o mare minune!” A fost primul cadou din cariera lui, iar amintirea asta îl copleşeşte. „Da, ndă părinților rămași să-am mai văzut niciodată un cocoş aşa de frumos. Au fost nişte ani minunaţi. Munceam enorm, ca un nebun, dar tocmai asta era frumuseţea. Oamenii ăia mă iubeau mult şi și plângă durerea devine pildă pentru mine asta era cea mai mare bucurie”toți oamenii.

La Niculeşti-jianu s-Un băiat de 17 ani, internat în secția de Oncologie a născut primul lui băiatSpitalului pentru Copii, fiind bolnav de leucemie, se spovedea și împărtășea foarte des. În ’57 sCu toate că provenea dintr-o familie destrămată, părinții divorțați nefiind creștini practicanți, băiatul a transferat în Bucureştidevenit model pentru ai săi: „Treptat, familia tânărului a început să vină la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” biserică, să se spovedească, să-și ușureze povara sufletească. Băiatul a murit, din nefericire, însă relația familiei sale cu biserica a fost consolidată. S-Mama a despărţit greu ținut legătura cu lăcașul acesta de satul ălacult foarte mult timp“.<ref>http://www.ziarullumina.ro/print. A plecat cu inima strânsă, gândind php?articol=29318</ref>Alteori copiii suferă pentru că vor rămâne bieţii oameni fără ajutorul luiDumnezeu îi vrea mai aproape de el pe copii și părinți laolaltă.Era totuşi o oportunitate pe De-a lungul timpului, părintele Daniel Smuc a cunoscut numeroase cazuri de copii bolnavi care nu voia s-au vindecat după ce părinții au ridicat rugăciuni fierbinți lui Dumnezeu: „Chiar acum câțiva ani, am avut bucuria să vin dimineața la biserică și să văd o ratezefamilie din Ploiești care mă aștepta să-mi arate poze cu fetița lor botezată în urmă cu nouă ani, în secția de ATI, într-un incubator. În plusDupă aproape un deceniu, de când au revenit să se închine la icoana Sfântului Stelian și să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru însănătoșirea fetei. Binefacerea lui Dumnezeu prin însănătoșirea copilului nu se uită“.<ref>http://www.ziarullumina.ro/print.php?articol=29318</ref>Precum odinioară orbul din naștere se născuse băiatul, a răsărit așa pentru ca să se arate în sufletul el lucrările lui o dragoste uriaşă Dumnezeu<ref>Ioan 9.2-3</ref>tot astfel acum unii copii poartă anumite beteșuguri pentru copiica, prin acest ucenic priceput al lui, Dumnezeu să-și facă auzite Numele și puterea atât în inimile copiilor, cât și în inimile surde sau prea împovărate de griji ale părinților și bunicilor lor. A făcut atunci un sfânt legământ că îşi va dedica întreaga lui cariera doar prichindeilor suferinzi--->Așa cum unii coboară în măruntaiele pământului să scoată aur, cărbune și câte și mai câte, doctorul fără de arginți intră și el în măruntaiele copiilor, pe care le meșterește așa precum numai Dumnezeu știe cu adevărat, scoțând astfel din inima lor, după operație, zâmbete și lacrimi de fericire.

A rămas la Grigore Alexandrescu vreme ===Doctorul își face un nume printre străini===De priceperea sa aud și cei străini de 27 neam și doctorul cel fără de ani. Aproape zi şi noaptearginți operează cele mai grele cazuri venite din toate colțurile pământului (China, Franța, fără nici un concediu.Mai târziuItalia, femeia pe care-o iubea i-a născut al doilea băiat. ApoiRepublica Moldova, după câţiva anietc), o altă femeie ifăcându-a dăruit două feteși un vrednic nume și printre străini. „Poveştile astea personale au fost tot timpul deliciul duşmanilor mei<ref>http://www. Da, lumea poate mă judecă, însă eu am avut tot timpul o viaţă dublăformula-as. Nro/2009/876/societate-am ştiut niciodată ce înseamnă o familie, în sensul obişnuit al cuvântului. Familia mea a fost tot timpul aici, în spital. A fost poate un păcat, iar acum plătesc pentru el. Dacă aici m37/tata-pesi-ingerul-am simţit mereu acasă, cu asta mcopiilor-am ales. Cu debaraua asta în care îmi târâi sfârşitul”11325</ref>Pentru toată lumea el este călăul milos și blând al tuturor beteșugurilor.

27 ===Rezerva, casa doctorului===Doctorul Pesamosca locuiește din 1999, de ani când a stat la Grigore Alexandrescurămas văduv, într-o rezervă (formată din două cămăruțe și o baie, în total 10 metri pătrați<ref>http://www. A muncit pe brânci, a operat copii – de la copii de nomenclaturişti la copii de ţiganijurnalul. Pe toţi iro/campaniile-a îngrijit la fel. De la nimeni njurnalul/viata-mea-e-a luat nici un şfanţ, pentru el asta ar fi fost tot una -roman/tata-pesi-calugarul-cu furtul.Fericirea lui supremă era să-i vadă pe copii după operaţie, cum se ridică din pat, îl apucă debisturiu-si-halat-print-un crac şi îi spun „tata Pesi”. Aşa îi ziceau toţi copiii, iar pentru el nu exista o mângâiere mai mare59679.În 1984 s-html</ref>) a mutat la spitalului „Marie Sklodovska Curie” (fostul Budimex. Pesamosca era deja un nume greu în lumea medicală. Veneau la el părinţi ) din toată ţaraBucurești, zilnic era coadă la uşa luietajul I.

'''===Invidii''', șicane===Acestui olar al măruntaielor faima i-a adus, așa cum ne puteam aștepta, și unele neplăceri... invidii, bârfe, șicane, reclamații...iar totul a culminat cu o scrisoare trimisă la Miliție. "Un grup de tovarăși", din care unii învățaseră meserie chiar de la el, reclama faptul că doctorul Pesamosca ținea petreceri cu indivizi necunoscuți, noaptea, după program. De fapt, o dată pe an, pe 14 martie, domnul profesor își sărbătorea ziua de naștere și veneau la el prieteni, foști pacienți, părinți, profesori, doctori, actori, cântăreți, muncitori, țărani, lăutari, cu care petrecea până dimineața. Atâta distracție merita și el, o dată pe an. Reclamația a ajuns probabil, la coșul de gunoi, acompaniată de unele vorbe grele, deloc măgulitoare la adresa celor care au făcut-o. Pesamosca era un nume mult, mult prea greu. Pentru el a fost un moment dificil mai cu seamă că nici cei mai apropiați colegi ai lui nu îi luaseră apărarea.<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>Și de la petrecerile de ziua lui toți musafirii primeau ceva în dar de la domnul profesor…<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref> așa cum primiseră de la el toți copiii...

Faima asta i==Perioada 2002-2009==Din pricina unor probleme locomotorii doctorul a adus însă şi neplăceri. Invidia era mare şi unii colegi au început săstea pe scaun și să opereze<ref>http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-i cam caute pricină20608.html</ref>. BârfeDin anul 2006 „tata Pesi", şicane, reclamaţiicum îi spuneau copiii<ref>http://www. Iar totul a culminat cu o scrisoare trimisă pe adresa Miliţieiformula-as. „Un grup de tovarăşi”, printre care şi unii colegi pe care iro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-a învăţat meserie11325</ref>, reclamă faptul că doctorul Pesamosca încalcă flagrant disciplina spitaluluinu mai operează. Este imobilizat la pat, petrecând cu indivizi necunoscuţi, noaptea, după orele <ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref>suferind de program. De fapt, asta se întâmpla doar o dată pe an, pe 14 martie, când îşi sărbătorea ziua un soi de naşterepareză<ref>http://wikimapia. Sute org/71465/ro/Spitalul-de oameni veneau atunci la el să-l felicitecopii-BUDIMEX</ref>. Prieteni, foşti pacienţi, părinţi, profesori, doctori, actori, cântăreţi, muncitori, ţărani, lăutari, tot felul de oameni îi treceau pragul şi Mâinile îi umpleau cabinetul cu flori şi cadouritremură<ref>http://www. Fireşte, se deschideau sticle de şampanie şi distracţia se întindea până spre dimineaţăa1. Atâta plăcere merita şi el, o dată ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe an. Reclamaţia n-a avut nici un fel -pat-de impact-spital-135732. Şi totuşihtml</ref>, pentru el a fost un moment dificilvorbește și respiră greu și are dureri mari când se mișcă<ref>http://www.formula-as. „Dero/2009/876/societate-atunci mi37/tata-a fost o mare scârbă de oamenii ăştia. Nu ştiam cine sunt, doar bănuiam. Cel mai greu mipesi-a fost să constat că nici cei mai apropiaţi colegi ai mei nu miingerul-au luat apărarea”.Era o mare dezamăgire, crezuse orbeşte în oamenii ăştia de lângă el, ca întrcopiilor-o adevărată familie11325</ref>. A înţeles însă atunci Așa că doar copiii dă instrucțiuni medicilor chirurgi care mai merită încrederea şi dragostea luivin să-i ceară ajutorul.

'''Un moment Prin ordinul Ministerului Sănătății nr.27 din 11 ianuarie 2006, medicii de neputinţă'''peste 70 de ani nu mai au dreptul să profeseze. Pe 19 ianuarie conducerea spitalului îi aduce la cunoștință celui poreclit frumos „îngerul copiilor" că nu mai are voie să profeseze în niciun fel și că trebuie să evacueze rezerva în care locuia. Intervenția presei a făcut ca acest lucru să nu se întâmple<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref>.

În 1993, întrCu o pensie undeva în jurul sumei de 1000 lei<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-o zi ploioasă, o veste îngrozitoare iAlexandru-a secerat sufletulPesamosca_4058. Fiul lui cel mare, html</ref> doctorul și profesorul Pesamosca stă în mica sa rezervă înconjurat de 39 cărți și studii de animedicină, a murit. Ştia că va veni ziua astateze de doctorat, dar se încăpăţâna să nu creadă. Era grav bolnavdiplome, avea o tumoră la creier. Iar elsuveniruri, tatăl luiicoane, salvatorul a mii de copii, tocmai pentru el nfotografii <ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref><ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-a putut face nimicPesamosca_4058.html</ref><ref>http://www. Ca o batjocură a destinului, mâinile lui magice nformula-au putut atunci decât să mângâie trupul lipsit de viaţă al fiului săuas. A fost o lovitură cumplităro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref><ref>http://www.Şi totuşi, dragostea şi osteneala lui pentru copiii bolnavi au rămas neschimbateziarultimpul. La fel şi credinţa. Prin ele şiro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-a regăsit în timp echilibrul, reuşind să rămână acelaşi chirurg genial. De-atunci, singura lui nădejde a rămas Gino, cel de-geniu-al doilea băiat. „El se ocupa de toate, mă vizita, îmi aducea mâncare. Mai târziu, tot el s-a ocupat şi de camera asta, el a amenajatromaniei-uitat-pe-un-o. Singura mea furie era că npat-a ajuns şi el doctor. Am făcut eu doctori din toate nulităţile şi tocmai cu băiatul meu nu mide-areuşit ”spital/</ref>.

'''Oraşul se schimbaDin fotografiile lipite direct pe pereți îi surâd ochii copiilor pe care i-a vindecat<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref> căci domnul doctor își măsoară acum fericirea în zâmbete de copii, cum spunea cineva.<ref>http://www.libertatea.ro/stire/andreea-berecleanu-vine-in-sprijinul-chirurgului-pediatru-alexandru-pesamosca-312985.html</ref>Sacii de scrisori primite de la copii și de la părinții acestora<ref>http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref><ref>http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/</ref> stau răbdători, așteptând ca cel care a a operat pajiști de copii să mai deschidă o scrisoare... Iar peste tot sunt suveniruri, care rostesc istorii de copii și părinți fericiți, semne ale comorilor din cer adunate fără hodină de acest croitor în carne și oase. Maica Domnului, așezată în icoană pe perete<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref> îl privește blând pe cel care a șters lacrimile copiilor și părinților așa cum o face și ea...'''

Au trecut apoi anii şi el uita Scrisorile de mulțumire continuă săsosească și azi <ref>http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-şi caute o casă ori să mai iasă din spital. Iar atunci când ieşea, se minuna ca un om de la ţară. Chipul oraşului se schimba cu o viteză ameţitoare. Dezolat, se întorcea degrabă „acasă”, în spitalul lui, acolo unde se simţea în deplină siguranţă. În cămăruţa asta consulta, mânca şi dormea. Apoi, zi şi noapte, opera încontinuu. „Uneori, n-apucam să aţipesc cei-mai mult de -buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un sfert -pat-de ceas-spital-135732.html</ref>. Doamne, nu ştiu cum rezistam!”

Îşi aminteşte de Domnul profesor nu este pretențios la mâncare: două mere, o cafea (pe care îi place s-o fetiţă de nouă ani. Venise primească la el cu o infirmitate cumplită7 fix<ref>http://accesdirect. Se născuse fără sfinctere, cel anal şi cel ureterala1. Asta înseamnă că biata copilă se scăpa pe ea tot timpulro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058. Pesamosca era deja după două nopţi nedormitehtml</ref><ref>http://www.A reuşit să ia din pulpa fetiţei un mănunchi de fibre musculare, din care a confecţionat două nodurilibertatea. Lero/stire/andreea-berecleanu-vine-in-a prins apoisprijinul-chirurgului-pediatru-alexandru-pesamosca-312985.html</ref>), unul în dreptul anusului, celălalt în dreptul ureteruluio băutură răcoritoare și o supă îi sunt de ajuns.<ref>http://accesdirect. Nodurile erau noile sfinctere, iar fetiţa îşi putea controla nevoile fără nici un eforta1. Operaţia a fost filmată, fiind vorba dero/special/Genii-uitate-Alexandru-o premieră mondialăPesamosca_4058.html</ref><ref>http://www.ziarultimpul.Mai târziu, după vreo ro/articole/2010/12 ani, Pesamosca a primit o invitaţie la /alexandru-pesamosca-un botez. Era vorba -chirurg-de copilul nou născut -geniu-al fetei operate la nouă ani.„Astea împliniri, domnule. Nu vile, maşini sau mai ştiu eu ce rahaturi. Să repari -romaniei-uitat-pe-un copil-păianjen, care merge în patru labe, săpat-i înnădeşti şi săde-i cârpeşti tendoanele şi ligamentele şi să-l faci biped şi sănătos tun, să alerge la tine şi să te strângă în braţe, asta înseamnă fericire!”spital/</ref>

„Am iubit Se uită la televizor, ascultă muzica tinereților sale (Frank Sinatra, etc) și doarme mult copiii. Un singur defect are domnul doctor, acela de a fi fost toată viaţa m-a urmărit zâmbetul lor de dinaintea unei operaţiiviața, așa cum singur mărturisește, fără limite...<ref>http://accesdirect.a1. Zâmbeau întrro/special/Genii-un fel pe care miuitate-e greu săAlexandru-l descriuPesamosca_4058. Cam toţi aveau aceeaşi reacţie. Zâmbeau cu lacrimi în ochi. Spaimăhtml</ref> Prea multele nopți nedormite din pricina lucrului își iau acum, revanșa, dureredar Doctorul Pesamosca este liniștit, resemnareștie că așa a lăsat Dumnezeu firea umană, speranţă. Şi milăîși amintește vorbele Mântuitorului: „Duhul e plin de râvnă, cu zâmbetul ăla îmi cereau toată mila din lume. Cum să nu te tulbure imaginea asta? Şi totuşidar carnea e neputincioasă" (Matei 26, n-aveam voie să greşesc41), eram obligat să ignor orice emoţie”așa că citește mult și scrie pentru niște reviste creștine. – Prof<ref>http://www.Dr. Alexandru Pesamoscaformula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325</ref>

Acum vreo 12 ani, au venit la el părinţii unui copil grav bolnav. Erau de undeva, de prin Ardeal. Au fost la zeci de medici din ţară. Toţi ridicau neputincioşi din umeri şi spuneau sec, fără nici ==Familia==Doctorul Pesamosca a avut o şovăială, că nu mai e nimic de făcut.Doar unul din ei, mai milostiv, şi-a călcat peste orgoliu şi le-soție care a zis că singura încercare ar mai fi la Bucureşti, la profesorul Pesamosca. A doua zi părinţii erau plecat dintre noi în cabinetul renumitului medic1999.Profesorul Pesamosca a rămas uluit văzând despre ce e vorba. Radu avea numai şapte ani, iar esofagul lui era plin de formaţiuni tumorale benigne. Copilul se putea sufoca în orice moment în somn.În 50 de ani de carieră, Profesorul cunoscuse tot felul de drame, însă povestea asta lAceasta i-a tulburat poate cel mai taredăruit doi fii care au murit. TeoreticUnul din ei, verdictul cumplit dat de către ceilalţi medici nu era departe de adevăr. Cazul era deosebit de gravdoctor, doar o minune îl mai putea salva pe bietul copil. Doctorul a înţeles că n-are de ales. În faţa lui, doi oameni îngroziţi aşteptau cu lacrimi murit din pricina unei tumori cerebrale în ochi un răspuns.Profesorul a acceptat să-l opereze. Au urmat ore de zbucium, de căutări, de gânduri răscolitoare. A recitit capitole întregi din cărţi prăfuite1993, celălalt a răsfoit zeci murit tot de reviste medicalecancer, a scotocit prin toate lucrările de cazuistică a afecţiunilor de esofagîn 2010. N-a aflat nimic, nici o soluţie<ref>http://www. Situaţia era mult prea gravă.Sformula-a apropiat de iconiţa din peretele cabinetului, acolo unde îşi regăsea mereu tihna şi nădejdeaas. Şiro/2009/876/societate-a împreunat mâinile, a şoptit o rugăciune numai de el ştiută şi37/tata-apoi spesi-a pregătit de operaţie. A intrat în sală total relaxat, deşi ningerul-avea încă nici cea mai vagă idee despre cecopiilor-avea de făcut ca să salveze bietul copil. „O să zici, poate, că sunt teatral sau patetic, dar în momentul în care l-am deschis am simţit aşa, ceva, ca un fior venit de deasupra mea, ca 11325</ref> De la o mângâiere caldă pe creştet. Ce putea să fie chestia asta dacă nu o influenţă divinăaltă femeie are două fete, o inspiraţie providenţială? Dumnezeu mi-a dat atunci forţa să iau poate cea mai grea hotărâre din viaţa mea. I-am înlăturat tot organul bolnav şi-am început să reconstruiesc altul, dintr-un cadru de colon. Adică, i-am luat un segment de colon din la care i-am făcut un esofag nou-nouţare doi nepoți. Totul într-o singură operaţie<ref>http://www. Aşa ceva nu sformula-a mai făcut niciodatăas. Şi nro/2009/876/societate-o spun deloc cu mândrie, ci dimpotrivă, cu o mare smerenie, pentru că operaţia asta a fost opera lui Dumnezeu. Eu n37/tata-am fost decât instrumentul lui sau, cum spesi-ar zice, mijlocitorul. Astăzi, Radu se apropie de 20 de ani. Duce o viaţă normală, are o iubită, conduce o maşină, totul ca şi cum atunci, cu 12 ani în urmă, singerul-ar fi născut a doua oară. Şi totuşi, deşi a fost vorba decopiilor-o premieră mondială, nimeni nu a catadicsit să recunoască oficial ori să promoveze acest mare succes”.11325</ref>

„Nu mi==Doctorul și Biserica==Ideea de a ridica un lăcaș de rugăciune în cadrul Spitalului "Marie S. Curie" (atunci Budimex) data din 1985-au plăcut niciodată titlurile1986, medaliileea aparținând profesorului Alexandru Pesamosca, diplomele, deşi am primit câtevadar regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu a zădărnicit lupta dusă de marele doctor.<ref>http://www. Aşa că nu prea mbiserica-a afectat faptul că operaţia asta nsfstelian-a fost recunoscutăbrancoveanu. Eu am rămas cu mulţumirea supremă că Radu e un flăcău sănătos şi că părinţii lui sunt fericiţiro/istoric. N-am fost niciodată trufaşhtm</ref>. Trufia e cel mai urât păcat După revoluția din decembrie 1989, pe data de 11 septembrie 1997, au început lucrările de construcție la ridicarea lăcașului care avea să poarte ca hram pe Sfântul ierarh [[Nicolae al Mirelor]] Lichiei, ocrotitor al tinerilor, și pe Cuviosul [[Stelian Paflagonul]], ocrotitor al mediculuicopiilor. Din nenorocireLucrările au durat 5 luni, astăzi cam toate spitalele sunt bântuite de păcătoşi dterminându-ăştia. Doctori care se cred Dumnezeuîn februarie 1998. Pentru ei[[Târnosire]]a bisericii a avut loc pe data de 22 februarie 1998, toţi pacienţii sunt nişte gunoaieîn Duminica Înfricoșătoarei Judecăți<ref>http://www. Întind mâna să le ia plicul cu bani şibiserica-sfstelian-apoi îi tratează în bătaie de jocbrancoveanu.ro/istoric.htm</ref> Profesorul Alexandru Pesamosca este unul din ctitorii acestei biserici.<ref>http://www. Toată viaţa mbiserica-am luptat cu buldogii ăştia îmbuibaţi”sfstelian-brancoveanu.Când ro/ctitori_binefacatori.htm</ref> Era primul lăcaș de cult pe care l-a început să simtă oboseala avut o unitate spitalicească din București<ref>http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html</ref>. Patriarhul României, [[Daniel (Ciobotea) al României|Preafericitul Daniel]], a hotărât fost de acord ca doctorul să se ocupe doar fie îngropat acolo, fiind ctitor de cazurile mai grave, lăsând rutina intervenţiilor curente pe seama ucenicilor luibiserică <ref>http://www. Mai târziu însă, au apărut primele semne ale bolii, iar rolurile s-au inversatlumeacredintei. Nu mai putea risca, mâinile nu prea îl mai ascultaucom/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume. În timp ce el se limita la sfaturi sau operaţii mai uşoare, situaţiile dificile au rămas în grija celor mai buni chirurgi şcoliţi de elhtm</ref>.

'''Un ordin Doctorul Alexandru Pesamosca este președinte al Asociației „Așezământul Social Sfinții Martiri Brâncoveni".<ref>http://www.ziarultimpul.ro/argumente-fara-replici/rotund/2010/10/doctorul-fara-de evacuare'''-argin%C8%9Bi/</ref>În toamna anului 1998 și primăvara anului 1999 lângă biserică s-au construit o cancelarie și un pangar cu un loc de aprins lumânări.<ref>http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm</ref> În 2004 construcția anexă (cancelaria și pangarul) a fost înălțată cu un etaj și acolo își desfășoară activitatea Asociația "Așezământul Social Sfinții Martiri Brâncoveni"(care funcționa ca asociație din 2002). Ea este legată de biserica spitalului și activează cu Înalta Binecuvântare a [[Teoctist (Arăpaşu) al României|Preafericitului Părinte Teoctist]], care era Patriarhul [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] de atunci.<ref>http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm</ref> Pentru a veni în sprijinul familiilor defavorizate social, conducerea spitalului și părintele paroh Daniel Smuc (numit ca preot slujitor al spitalului la 1 marie 1997<ref>http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm</ref>) au pus bazele Asociației „Așezământul Social «Sfinții Martiri Brâncoveni»“. Organizația filantropică are menirea de a proteja persoanele care nu au posibilitatea să participe activ la viața socială.<ref>http://www.ziarullumina.ro/print.php?articol=29318</ref>„Casa de la școală“ este cel mai important proiect desfășurat de Asociația „Așezământul Social «Sfinții Martiri Brâncoveni»“, acesta fiind făcut în colaborare cu Școala Generală nr. 111 „George Bacovia“ din București. Programul educațional include două componente principale:prevenirea abandonului școlar de către copiii proveniți din familii defavorizate și formarea profesională a tinerilor.<ref>http://www.ziarullumina.ro/print.php?articol=29318</ref>

Pe la începutul anului 2006==Pesamosca în istoria chirurgiei plastice==Istoria chirurgiei plastice românești are ca repere nume precum Severeanu, Ion Jianu, Juvara, ministrul sănătăţii a dat ordin scris ca toţi medicii de peste 65 de ani şi profesorii de peste 70 să înceteze activitatea în sistemul public. Pesamosca avea aproape 76 de ani. Pe 13 ianuarieVirgil Racoveanu, printr-o scrisoare oficialăDan Theodorescu, a fost anunţat personal că va trebui să-şi clarifice situaţia cu privire la exercitarea profesiei de medicE. Riga, dar şi cea referitoare la spaţiul pe care V. Stepleanu-l ocupa în spitalHorbatsky.Potrivit Ordinului 27 din 11 ianuarie 2006, emis de Ministerul Sănătăţii, medicii de peste 70 de ani nu mai aveau dreptul să profeseze<ref>http://www. Printre aceştia şi Profesorul Doctor Alexandru Pesamoscaacpr. Profesorul Pesamosca era dat afară din Spitalul Budimex, pentru a fi respectat ordinul ministrului sănătăţiigo. Pe 19 ianuarie 2006, Profro/istoric. htm</ref><ref>Dr. Alexandru Pesamosca St. Popian “Chirurgia estetică și reparatorie a primit vestea feței”, Editura Medicală, 1956</ref> Au practicat chirurgie plastică reparatorie începând din partea conducerii spitalului. Nu mai avea dreptul să profeseze. „Vă facem cunoscut că1949 nume ca Valerian Popescu, începând cu data prezentei Cicerone Mihail, vă încetează contractul individual de muncă. Urmează a vă întocmi nota de lichidare”. Când a rămas văduvMihail Sturza, în 1999Iulia Ghițescu, nea Pesi – cum era alintat de colegii Cornelia Frățilescu-Gall și mai tineri – stârziu, Dan Vasiliu. În anii 1951 -1987, Ștefan Dorobanțu-a mutat Schneider, eminent chirurg plastic, își înscrie și el numele în spitalistoria chirurgiei. Locuia într-o cămăruţă plină cu lucrări de doctorat, cărţi, fotografiiUn rol excepțional în chirurgia plastică pediatrică, desene inclusiv a malformațiilor congenitale ale unor copiicopilului, un pat şi un televizor. Faptul că Profesorul se află mereu în spital însemna un ajutor pentru ceilalţi medici. „Veneau colegi şi la două noaptea din blocul operator şi îmi spuneau: nea Pesiindiferent de tipul malformației, veniţi că n l-am văzut în viaţa mea aşa ceva. Şi eu ziceam: normal că n-ai văzut, că viaţa ta e prea scurtă”. Profesorul a făcut un memoriu către ministrul Nicolaescu în care cerea să i se permită prelungirea activităţii medicaleavut Prof. „Nu am nimic cu reformele lui NicolaescuDr. Dar spitalul ăsta este practic făcut de mineA. Mai toţi Pesamosca, care acum sunt doctori de la mine au învăţat meserie a compensat genial absența unui pediatru în acest domeniu. Atât timp cât sunt încă apt de Tot ce a operat Profesorul Pesamosca a face această meseriefost definitiv rezolvat, fără sechele, “deși nu văd de ce ar trebui să mă retragera chirurg plastic” <ref>http://www.acpr. Realizez că nu mai sunt verdego. Sunt veştedro/istoric. De aceea nu mai fac operaţii complexe care durează 6-7 ore, ci cele mai uşoare sau dau instrucţiuni”htm</ref>.

Scrisoarea era semnată ==Pesamosca între personalitățile premiate==Primarul general Sorin Oprescu a acordat, cu prilejul evenimentului "Zilele Bucureștiului", 30 de unul din foştii lui studenţidiplome de excelență unor personalități ale vieții artistice, ajuns mare directorsocio-culturale și sportive care au participat la dezvoltarea comunității. „Putea măcar să-mi dea un telefonDintre personalitățile medicale au primit diplome profesorul Ion Lascăr, că doar eu l-am învăţat meserieprofesorul Alexandru Pesamosca și profesorul Ionel Sinescu.<ref>http://www. Iar acu, nu mai dădea doi bani pe minemediafax. Niciunul dintre colegi nro/life-inedit/actori-scriitori-regizori-cantareti-a sărit să mpictori-ajute”.„Da, asta voiau săsportivi-mi facă buldogii ăştia! Noroc cu voi, ziariştii, că altfel ajungeam în stradă. Dar povestea asta mpremiati-a chinuit rău, de-atunci boala mea szilele-bucurestiului-a agravat”.3202600</ref>

'''O scrisoare ==Reflectarea în presă==Presa s-a întrecut în acordarea de apelative apreciative. El a fost numit,,unul din cei mai buni chirurgi ai României".<ref>http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html</ref>,, o legendă"<ref>http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html</ref>,,unul dintre cei mai mari doctori pe care i-a avut vreodată România".<ref>http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html</ref>, cel ,,considerat la un bolnav'''moment dat unul din cei mai buni specialiști în chirurgie infantilă din sud-estul Europei"<ref>http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html</ref>, ,,omul despre care s-a spus că e un titan al medicinei românești".<ref>http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Chirurgul-stralucit-Alexandru-Pesamosca_-uitat-de-lume_10234/</ref>,,chirurg de geniu"<ref>http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/</ref><ref>http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html</ref>,,chirurgul despre care s-a spus că este un titan al medicinei românești"<ref>http://www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/</ref><ref>http://www.romania-actualitati.ro/in_ce_conditii_traieste_alexandru_pesamosca-22684</ref> unul din corifeii chirurgiei pediatrice europene.<ref>http://www.romania-actualitati.ro/in_ce_conditii_traieste_alexandru_pesamosca-22684</ref>În zilele astea-spune un jurnalist- în care chirurgii suferă de o reputație de ingineri de lux ai trupurilor, de tehnocrați ai organelor noastre interne, doctorul Pesamosca reprezintă acea excepție care întărește ideea că sfinții n-au o meserie anume. Ei pot fi strungari, aviatori, medici...<ref>http://old.cotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html</ref>Cazul doctorului Pesamosca poate fi, într-un fel, asimilat exemplului primilor doctori creștini, „fără de arginți“, care aveau clară conștiința că ei tratează, dar numai Dumnezeu vindecă.<ref>http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm</ref>El este printre cei care și-au făcut,, statui în sufletul celor pe care i-au salvat de la moarte, așa după cum frumos remarca o jurnalistă.<ref>http://www.ziare.com/social/romani/opinii-ce-fel-de-oameni-suntem-in-ce-tara-traim-1060064</ref>

„Vreau să-ţi citesc ==Pesamosca acum==În cadrul campaniei „Împreună dăm viață poveștilor”, realizată de o scrisoare. E echipă de la tatăl lui IonuţObservatorul postului de televiziune Antena 1, din Oraviţa, un băiat cu arsură de esofag care își propunea să vină în sprijinul unor oameni deosebiți pe care lviața nu i-am operat tocmai acum vreo 40 de ani”.a răsplătit încă pe măsura realizărilor pe care le- Stimate domnule profesorau avut, am citit în presă cu o enormă indignare faptul că nişte oameni de nimic vor să vă alunge din spitala fost mediatizat și cazul doctorului Pesamosca.<ref>http://observator. În momentele cele mai triste ale vieţii mele, dumneavoastră aţi reuşit să faceţi dintrro/andreea-berecleanu-vine-in-sprijinul-chirurgului-pediatru-alexandru-un copil pierdut, pe care nimeni npesamosca-a avut curajul să64095.html</ref>Dintr-l opereze, un copil sănătos tunom singur și uitat cam de toată lumea, care doctorul Alexandru Pesamosca a adus numai bucurii devenit o persoană foarte căutată. Primește mulți vizitatori în familia noastră. Astăzi, el cămăruța sa de la etajul 1 al spitalului și este macaragiu şef aici, la Oraviţaasaltat de mesaje pe Facebook. Mai am două fete, avem Numai într-o casă mare, cu tot ce trebuie, şi noi toţi ne-am gândit, pentru zi pagina sa personală a nu mai suferi atâta umilinţă fost accesată de peste cinci sute de pe urma unor oameni . Mulți sunt foști pacienți care ar trebui sătrăiesc astăzi datorită doctorului Pesamosca și mai mulți sunt cei ce au rămas impresionați de acest maratonist al chirurgiei. Unii chiar s-şi aplece umerii în faţa dumneavoastră, au oferit să vă propunem cu toată sinceritatea, îl găzduiască pe tata Pesi. Alții au lansat o petiție pentru ca de azi înainte, spitalul Marie Curie să veniţi aici, să locuiţi la noi acasăpoarte numele Alexandru Pesamosca.<ref>http://www.antena3. Avem camere multe, nu ducem lipsă ro/romania/chirurgul-alexandru-pesamosca-asaltat-de absolut nimic, iar -mesaje-pe-facebook-114431.html</ref>Pe Facebook și pe alte site-uri s-au deschis discuții pentru noischimbarea numelui spitalului unde a muncit atâția ani și unde locuiește în prezent, dar şi pentru toată Oraviţadin , ar fi cea mai mare cinste să vă avem aici, Spitalul Marie S. Curie" în casa noastră,,Spitalul Doctor Alexandru Pesamosca".<ref>http://www. Vă rog din suflet să acceptaţi invitaţia noastrăfacebook. Nu vă trebuie nimic, veţi avea tot ce vă trebuie, fără absolut nici o obligaţie, nu trebuie decât să veniţi aici şi veţi avea toată grija şi dragostea noastră… com/pages/Sa-schimbam-Spitalul-Marie-Curie-in-Spitalul-Acum câteva luni, Gino, cel deDoctor-al doilea băiat, sPesamosca-a prăpădit. De cancer. E o rană care îi sângerează fără oprire.Alexandru/165003900202355</ref>

De ziua lui nu==Concluzii==Doctorul Pesamosca poate fi considerat ca un model de doctor-fără-de-l mai caută nimeni. Nici un colegarginți de astăzi, nici un prietencare crede nu doar că el doar tratează iar Dumnezeu vindecă, nici un lăutar. Primeşte câteva scrisori şi atât. Stă zi şi noapte în cămăruţa luici și că Dumnezeu îi însoțește atunci când tratează, tânguindu-se de dureri la orice mişcare. Încă se mai teme să nu ajungă după cum singur mărturisește în stradă.Cu greu, abia mai poate face câteva consultaţii pe zi. Doctorii mai tineri vin când şi când sămulte rânduri: „Mi-i ceară sfaturi. Singura mulţumire e și frică să spun câteodată că lasă în urma lui doi chirurgi valoroşi şi poate la fel de dedicaţi ca şi eleu am făcut operația aceea” <ref>http: Niculina Bratu şi Radu Spătaru//www.Sunt singurii oameni care nu l-au dezamăgit niciodatălumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.Nhtm</ref> S-a încetat niciodată să creadă sau să se roagespus că „Tot ce a operat Profesorul Pesamosca a fost definitiv rezolvat, fără sechele.(Cătălin Apostol – Formula AS" Domnul doctor avea și un secret: înainte de a le închide trupurile, fragmente)el lăsa ceva acolo, ceva primit de sus, ceva din inima lui, de fiecare dată.

==Interviu cu doctorul PesamoscaLegături externe==Profesorul Pesamosca, tata Pesi pentru pacienţii săi, sau, mai simplu, doctorul Pesamosca, aşa cum îi place să se recomande, se află, la cei 78 de ani, la graniţa dintre realitate şi mit*http://www. El este în situaţia paradoxală de a fi mai cunoscut în tot ceea ce întreprinde, pe măsură ce atenţia oficialităţilor medicale îl ocoleşte cu insistenţăfacebook.Academicianul, profesorul com/pages/Profesor-Doctor-Alexandru -Pesamosca, beneficiarul unei pensii de 6 milioane de lei vechi, îşi petrece 90% din viaţă într/173571626000466 -o cămăruţă de şase metri pătraţipagina dedicată Prof. Cu baie! Nu se plânge, fiindcă a fost alegerea luiDr. Nişte tineri manageri au încercat să-l evacueze şi de aici. Din spitalul pe care l-a condus şi Alexandru Pesamosca pe care l-a înscris în circuitul mondial al chirurgiei infantile. Facebook

Gelu PopescuDespre Dr Alexandru Pesamosca în publicații creștine: Care e programul zilnic al doctorului Pesamosca*http://www.ziarullumina.ro/print.php? articol=29318*http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_1/yy_2003/art_1034/alexandru_pesamosca_chirurgul_care_a_renunat_la_lume.htm*http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro/istoric.htm

DrAlte legături:*http://www.a1.ro/news/inedit/alexandru-pesamosca-unul-din-cei-mai-buni-chirurgi-ai-romaniei-traieste-izolat-pe-un-pat-de-spital-135732.html*http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html*http://www.paginamedicala. ro/stiri-medicale/Chirurgul-stralucit-Alexandru Pesamosca-Pesamosca_-uitat-de-lume_10234/*http: Acela //www.ziarultimpul.ro/articole/2010/12/alexandru-pesamosca-un-chirurg-de-geniu-al unui doctor pensionar-romaniei-uitat-pe-un-pat-de-spital/*http://www. În fiecare zi, la ora 11romania-actualitati.ro/in_ce_conditii_traieste_alexandru_pesamosca-22684*http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e-un-roman/tata-pesi-calugarul-cu-bisturiu-si-halat-print-59679.html*http://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325*http://felicia.a1.ro/articol_1001402/tata_pesii_doctorul_copiilor.html*http://www.medicinamoderna.ro/site_en/despre_en.htm*http://www.libertatea.00, negresit, ro/stire/andreea-berecleanu-vine Adrian să-mi facă masajin-sprijinul-chirurgului-pediatru-alexandru-pesamosca-312985.html*http://www. Adrian jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/viata-mea-e -un băiat pe care l-am operat roman/tata-pesi-calugarul-cu vreo 30 -bisturiu-si-halat-print-59679.html*http://www.antena3.ro/romania/chirurgul-alexandru-pesamosca-asaltat-de ani în urmă-mesaje-pe-facebook-114431.html<*http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/64351/Profesorul-Alexandru-Pesamosca-a-primit-cheia-oraaaAzului-BucureaaAzti-din-partea-lui-Sorin-Oprescu/*http://old. Era întrcotidianul.ro/omagiu_doctorului_pesamosca-20608.html*http://www.financiarul.com/articol_53950/o situaţie disperată, niciun doctor nu se încumeta să-l opereze, fiindcă avea doar un aniarna-de-poveste-la-antena-1.html*http://www. Avea malformaţii faciale graveadevarul. Întrro/locale/craiova/Craiova-o dimineaţă, m_S-a_deschis_un_site_care_dezbate_schimbarea_numelui_Spitalului_-Prof-_Dr-_Marie_Curie-_in_-Prof-Dr-am sculat hotărât să_Alexandru_Pesamosca-l operez_Ce_parere_aveti_0_398360548.html*http://www.trilulilu.ro/marianasteluta/c229bb095842a3*http://www. Astăzi, e alături ziare.com/social/romani/opinii-ce-fel-de mine în spital, lucrează aici-oameni-suntem-in-ce-tara-traim-1060064*http://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/comment-ca-va/editii-lunare/2008/200802.html*http://www.acpr.go.ro/istoric.htm*http://www.qmagazine. Vine, îmi face masaj, mâncăm împreună, după care mă duc ro/articole/1538/In-cabinet-la consultaţii-doctorul-Pesamosca.html

Dr. Alexandru Pesamosca: Cine poate ştii? În atâţia zeci de ani, cred că sunt vreo 40-50.000 de intervenţii. Le socotesc doar pe cele mai dificile. Operaţiile de rutină, pe care le făceam în tinereţe, pot fi cam tot atâtea. Am operat cazuri grave, trimise din toate colţurile lumii, după cum am operat şi în străinătate, din China până în Statele Unite. Am scăzut numărul operaţiilor, dar nu pe cel al consultaţiilor. Pentru astea nu-ţi trebuie instrumente deosebite, doar mintea, ca să pui un diagnostic. Cine să mai ştie numărul? Gelu Popescu: Înseamnă că sunteţi un om bogat. Cu atâtea operaţii la activ, trebuie să aveţi vile la mare, la munte, la Corbeanca, un garaj cu cinci-şase maşini, obligatoriu câteva 4×4, aşa cum au confraţii dumneavoastră, profesorii şi şefii de clinici.  Dr. Alexandru Pesamosca: Ştiu ce au. Eu n-am, domnule, şi nici nu m-a interesat. N-am vilă, n-am nici măcar o casă, n-am maşină. Unde să mă duc cu ea, din pat la cabinet? Am doar pensia de 6 milioane de lei, asta am. Mai am prieteni şi pacienţi pe care i-am operat în toate colţurile ţării şi care îşi mai aduc aminte de mine. Gelu Popescu: Bani, nu. Mi se pare că nici cu titlurile academice nu staţi mai bine.  Dr. Alexandru Pesamosca: Au tăbărât pe mine la sfârşitul vieţii. Mi-au dat tot felul de titluri, m-au făcut academician, m-au făcut fel de fel. Nu în asta constă valoarea unui chirurg. Niciun titlu profesional sau academic nu-ţi sporeşte sau nu-ţi suplineşte priceperea. Gelu Popescu: Nu v-a tentat intrarea în politică?  Dr. Alexandru Pesamosca: Am eu timp pentru aşa ceva? Dacă făceam politică, cine mai opera? Am fost odată, pe la începutul anilor ’90, pe o listă, alături de Paleologu, Paler, Ascanio Damian, Truţea, Părintele Marchiş. Eu eram al şaselea, ca să fiu sigur că nu ies. Nu auzise nimeni de ei. Cine îl citise pe Paler? Ce ştia şeful de gară din Adjud de Paleologu? Am fost pe lista marilor necunoscuţi. N-am luat niciun vot, niciunul. Gelu Popescu: În ultima vreme, din spitale au răzbătut numai grozăvii: mame neasistate la naştere, nou-născuţi morţi din cauza neglijenţei medicilor. Ştiţi de ele? Dr. Alexandru Pesamosca: Nu mai luaţi de bune toate relatările astea. Şi pe vremea lui Ceauşescu se mai trezea câte unul care făcea un articol bubuitor despre asistenţa medicală. Fondul problemei este acelaşi, şi cel de-acum, şi cel de-atunci. Partea alocată din buget sănătăţii este, comparativ cu America, un fel de bacşiş. Aceasta este esenţa. Gelu Popescu: Numai de bani este vorba? Sănătatea a avut cel mai mare număr de miniştri. Nu s-a văzut nicio modificare în bine de pe urma niciunuia.  Dr. Alexandru Pesamosca: Cu nimic poţi să faci doar nimic. Mai este şi celălalt aspect, cel al omului nepriceput pus în fruntea unei instituţii. Se cheamă manager. Ce-i aia? Sănătatea n-are bani şi oameni competenţi. Gelu Popescu: Sănătatea n-are bani, dar doctorii au. Cum vine asta?  Dr. Alexandru Pesamosca: Doctorii n-au! Gelu Popescu: Au avut, au şi vor avea tot timpul bani mulţi, mai ales cei care au tarif fix de operaţie în spitalul de stat.  Dr. Alexandru Pesamosca: N-au, domnule. Eu, la 40 de ani, nu aveam maşină. Ăia care au nu-s doctori. Nu mai dau nicio consultaţie decât pe „lovele”, asta-i altceva, dar doctorii – doctori n-au! Gelu Popescu: Mai nou, vor să găsească o formulă pentru legalizarea şpăgii. Unul i-a găsit chiar şi o denumire suavă, plată tăcută.  Dr. Alexandru Pesamosca{{DEFAULTSORT: Am avut o discuţie cu unii de la o televiziune pe acest subiect. N-au înţeles nimic şi a ieşit un mare căcat. Le-am spus: Domnilor, aveţi un stil de gândire nu de troglodiţi, ci de super-toglodiţi. Vine unul la doctor, îi aduce o găină, că aşa îl îndeamnă bunul simţ. O taie în curte şi mi-o aduce mie, învelită în jurnal. Ce fac? Îi dau cu ea în cap? O pun la frigider şi o dau unei familii care n-are? Sau o împart cu anestezistul, care e cu ochii pe mine. Nea Pesi, dă-mi şi mie o bucată de târtiţă. Vezi unde au ajuns, la batjocură, la derizoriu. Gelu Popescu: Este vorba de sume mari de bani, nu de orătănii şi de zaibăr.  Dr. Alexandru Pesamosca: Ştii de unde a început totul? De la vecinii noştri unguri, care, în elanul lor de corectitudine, de parcă Austro-Ungaria seamănă cu Ungaria, au ajuns să cuantifice actul medical în produse, una bucată aripă la anestezist, una bucată piept la chirurg. De râsul lumii! Eram odată la Paris, m-am întâlnit cu mai mulţi români. Se vorbea de aceeaşi găină dată doctorului. La cocteil, îmi spune unul că a auzit că doctorul refuză găina natur a ţăranului şi pretinde să i-o aducă băgată în plic. Veşnicele bancuri cu chelneri şi frizeri, care iau bacşiş. Gelu Popescu: Revin, unii doctori vor să legalizeze primirea de bani. Mulţi bani!  Dr. Alexandru Pesamosca: Ăştia n-au fost doctori niciodată, poate au fost manageri. Cum se poate cuantifica actul medical pentru şpaga aferentă? Nu se poate face diviziunea socială a muncii. Nu sunt eu clou-ul actului chirurgical. Ca să pot face o operaţie excepţională, trebuie să am în jurul meu mai mulţi oameni. Fără sora care îi schimbă plosca, pacientul e pierdut, fără cel care sterilizează instrumentele, pacientul e pierdut. Aşadar, cum pot eu, chirurg, să pretind bani? Un act chirurgical final este suma mai multor activităţi, este constituit din bucăţele de îngrijire medicală la care contribuie mai mulţi. Ce vor doctorii, să ia bani? Păi, să ia şi aia care pune plosca, că şi ea are casă şi masă. Doar doctorul e deştept, trebuie să ia el halvaua? Nu se poate face o lege. Ai făcut o operaţie? Bravo! Cine te-a jutat? Partea lui e atât. Cine a măturat salonul? Atât! Noi am crezut că-i păcălim pe ăştia, că-i tragem în piept, că-s tolomaci. Ăştia sunt găinari, nu doctori. În ce hal s-a degradat medicina! Gelu Popescu: Ce l-aţi întreba pe ministrul Sănătăţii?  Dr. Alexandru Pesamosca: L-aş întreba ce s-a făcut pentru stabilirea ierarhiei pentru celelalte categorii de personal? Toţi cei implicaţi vor răspunde: n-am făcut nimic, ce personal? Personalul face pe nebunul, ce vrea? N-am făcut nimic pentru ei, iar ei nu fac nimic pentru noi, mai mult decât strictul necesar. Gelu Popescu: Vă mai întâlniţi cu studenţii? Mai există o şcoală naţională de medicină, în condiţiile în care un veterinar şi un profesor de biologie pot să deschidă o facultate de medicină la Sascut?  Dr. Alexandru Pesamosca: Nu i-am mai întâlnit, au avut grijă să mă scoată şi de la catedră, aşa cum au vrut să mă evacueze şi din spaţiul ăsta minuscul din spital. Toată media protesta, au fost şi intervenţii în Parlament referitoare la nedreptatea care mi se făcea. Eu n-am cerut niciodată nimic, doar să fiu lăsat lângă pacienţii mei. Gelu Popescu: Segmentul privat de asistenţă medicală funcţionează bine?  Dr. Alexandru Pesamosca: Partea particulară are alte valenţe. Rămâi ca la dentist când ţi se prezintă nota de plată. Plăteşti fiecare gest şi se face economie la sânge. Aşa a ajuns ca o operaţie de dificultate medie să coste 100.000 de de euro. Nu-ţi convine, te duci la stat. Diferenţa o fac banii. Sectorul privat încasează foarte mulţi bani şi nu-şi permite să nu-ţi ofere totul, fiindcă altfel nu te mai duci. Medici competenţi sunt peste tot, şi la stat, şi la privat. Vorbesc de cei care merită acest nume. Sunt unii care n-au mai pus mâna pe carte de la absolvire, fiindcă oricum primeau două sticle de ţuică. Gelu Popescu: Doctorii sunt buni, miniştrii au fost buni şi totuşi sistemul e prost. E logic?  Dr. Alexandru Pesamosca: Miniştri de meserie nu avem, cei care sunt nu au puteri depline, iar bani nu sunt deloc, degeaba ni se flutură prin faţă tot felul de procente din buget. Sănătatea naţională suferă de sărăcie, nu de altceva.(Articol semnat Gelu Popescu – Interesul Public, fragmente)}}

==Bibliografie==#http[[Categorie://www.formula-as.ro/2009/876/societate-37/tata-pesi-ingerul-copiilor-11325#http://www.interesulpublic.ro/05-03-2009/Profesorul-Pesamosca-DOCTORII-NU-SUNT-BOGAtI-IAR-CEI-BOGAtI-NU-SUNT-DOCTORI-.htmlCtitori]]