Alexandru Nevski
| Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!
Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului. |
Sfântul şi binecredinciosul Alexandru Nevski a fost Mare Cneaz al Vladimirului şi Novgorodului în secolul al XIII-lea, într-o perioadă când teritoriile locuite de ruşi erau atacate de duşmani atât din răsărit, cât şi din apus. Victoriile sale militare în apus şi diplomaţia sa iscusită în răsărit au reuşit să apere nordul Rusiei în faţa dominaţiei străine.
Biserica Ortodoxă Rusă l-a proslăvit ca sfânt în 1547. Este prăznuit pe 30 august şi 23 noiembrie. De asemenea, printr-o hotărâre din 10 martie 1964 a Sanctităţii Sale Patriarhul Alexei I şi a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost stabilită celebrarea Soborului Sfinţilor din Rostov şi Iaroslav pe 23 mai.
Viaţa
Alexandru Iaroslavici (Александр Ярославич în l. rusă), al patrulea fiu al lui Iaroslav al II-lea Vsevolodovici, Mare Cneaz al Vladimirului, s-a născut pe 30 mai 1219 la Pereslavl-Zaleski, în regiunea Iaroslav. Fiind al patrulea pe linia de succesiune, se considera că nu avea nicio şansă de a urca vreodată pe tronul Vladimirului.
În 1239, s-a căsătorit cu Alexandra, fiica cneazului din Poloţk.
Prima jumătate a secolului al XIII-lea a fost o perioadă extrem de dificilă pentru formaţiunile statale ruseşti. Invazia mongolă distrusese majoritatea cetăţilor Rusiei Kievene, datorită şi fragmentării acesteia în mai multe cnezate şi mari cnezate. După bătălia de la râul Kalka, în care ruşii au suferit o gravă înfrângere în faţa hoardelor mongole trimise de Genghis Han, Riazanul, Kolomna, Moscova, Vladimirul, Rostovul, Kostroma, Volokolamskul şi Tverul au căzut pe rând pradă invadatorilor. Singurele oraşe mai importante care au scăpat de distrugere au fost Novgorod și Pskov. Ruşii care au fugit să scape de năvălirea mongolilor, s-au îndreptat către nord, în zonele împădurite sau în cele cu terenuri agricole sărace dintre Volga de nord și râul Oka.
Marele cnezat al Vladimirului s-a fărâmițat în 11 cnezate mărunte. Toate aceste mici cnezate recunoșteau suzeranitatea Marelui Cneaz al Vladimirului, acesta din urmă fiind numit de însuși Marele Han al mongolilor, căruia îi era vasal şi îi plătea tribut.
Ca şi cum dezastrele provocate de invazia mongolă nu ar fi fost de ajuns, ordinul cavalerilor teutoni, aliați cu nobilii războinici din Danemarca și Suedia, și-au sporit expansiunea spre teritoriile nordice ale Rusiei. Profitând de invazia mongolilor, cavalerii teutoni şi suedezii au început să cucerească teritorii ale Novgorodului. Cetăţenii Novgorodului (care formal era o republică în acea perioadă) l-au chemat în ajutor pe Alexandru Nevski, care îşi câştigase deja o bună reputaţie de conducător de oşti, oferindu-i în anul 1236 comanda supremă a armatei lor şi titlul de Cneaz al Novgorodului.
La 15 iulie 1240 Alexandru i-a învins pe suedezi în bătălia de pe râul Neva, punând capăt expansiunii acestora în nordul Rusiei. Ca urmare a acestei victorii, tânărul cneaz a primit supranumele Nevski (de la râul Neva).
In the spring of 1241, the Novgorod leaders again called upon Alexander to defend them from the invading and crusading Teutonic Knights. Again he and his army stopped the invasion, this time in the famous battle on the ice during the "Battle on Lake Peipus" near Pskov on April 15, 1242. By defeating, first, the Swedes and then the German Teutonic Knights, Alexander stopped their eastward expansion for several centuries. However, he fought many more battles against the Swedes, including one defeat in 1256 when they tried to block Novgorod’s access to the Baltic Sea. With the defeat of the Teutonic Knights, Alexander took to strengthening the defenses of the Russian lands in the northwest by completing a peace treaty with Norway in 1251.
După ce tatăl său, Iaroslav al II-lea Vsevolodovici a fost otrăvit în timpul unei vizite pe care a făcut-o la curtea Marelui Han mongol Güyük-Khan, Alexandru a devenit şi Mare Cneaz al Vladimirului.
In the meantime, Mongol/Tatar forces had invaded the Russian lands, sweeping through both the northern and southern regions, destroying principal cities such as Yaroslavl, Vladimir, Chernigov, Pereaslavl, and reducing Kiev to a small village. Alexander choose a course of submission and co-operation with the Tatars as he considered that resistance was hopeless. When in 1247, the Tatars came for tribute, he used his reputation as a hero of Novgorod to convince the citizens of Novgorod that submission was best under such hopeless conditions. When in 1263 a few towns refused to pay tribute to Tatar tax-collectors, Alexander made his fourth trip to the Tatar headquarters to beg the khan to stop the Tatar army that was enroute to Novgorod. While he succeeded, this was his last and most difficult of his service for his people; he died on November 14, 1263 during his journey home. Upon receiving the news of his death, Metropolitan Cyril of Vladimir announced in the cathedral: My dear children, know that the sun of Russia has set.
Moştenirea lăsată de Alexandru Nevski
In an age of great turmoil Alexander Nevsky was a man who defended his lands and people with great courage and whose action, while questioned by some, successfully maintained the territorial integrity of his lands for his people. As a consequence of his humble submission to the Tatar khan, Alexander was able to preserve the principality of Novgorod and other Russian lands from ruin. It is for his humble concern for his people that he was recognized as a saint by the Church of Russia in 1547.
Imnografie
Tropar (Tone 4)
- Christ revealed you, O Blessed Alexander
- As a new and glorious worker of wonders;
- A man and a prince well pleasing to God
- And a divine treasure of the Russian Land.
- Today we assemble in faith and love
- To glorify the Lord by joyously remembering you.
- He granted you the grace of healing,
- Therefore entreat Him to strengthen your suffering spiritual children,
- And to save all Orthodox Christians.
Condac (Tone 8)
- We honor you as a most radiant, spiritual star,
- Rising up from the east; going down in the west!
- As you enriched the Russian people with good works and miracles,
- So now enlighten us who remember you in faith, O Blessed Alexander.
- Today as we celebrate your falling asleep, we ask you to beseech the Lord
- That He may strengthen his suffering servants and save all Orthodox Christians!
Surse
- Bernard Pares, A History of Russia, Johathan Cape, Thirty Bedford Square London, 1955, pp. 79-84
- Nicholas V. Riasanovsky, A History of Russia, 3rd ed, Oxford University Press New York, 1977, pp. 84-88
Legături externe
- Wikipedia: Alexander Nevsky
- Alexander Nevsky
- Translation of the relics of St Alexander Nevsky - From OCA Web site.
- Repose of St Alexander Nevsky From OCA Web site.
