Alexandru Nevski: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(traducere parţială)
m (Viața: 13 mai)
 
(Nu s-au afișat 19 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
[[Fișier:Alexander_Newski.jpg|right|thumb|'''Sf. Alexandru Nevski''']]
[[image:Nevsky.jpg|right|thumb|'''Alexandru Nevski''']]
+
Sfântul și binecredinciosul '''Alexandru Nevski''' a fost Mare Cneaz al Vladimirului și [[Novgorod]]ului în secolul al XIII-lea, într-o perioadă când teritoriile locuite de ruși erau atacate de dușmani atât din răsărit, cât și din apus. Victoriile sale militare în apus și diplomația sa iscusită în răsărit au reușit să apere nordul Rusiei în fața dominației străine.
Sfântul şi binecredinciosul '''Alexandru Nevski''' a fost Mare Cneaz al Vladimirului şi Novgorodului în secolul al XIII-lea, într-o perioadă când teritoriile locuite de ruşi erau atacate de duşmani atât din răsărit, cât şi din apus. Victoriile sale militare în apus şi diplomaţia sa iscusită în răsărit au reuşit să apere nordul Rusiei în faţa dominaţiei străine.
 
  
[[Biserica Ortodoxă Rusă]] l-a [[proslăvire|proslăvit]] ca [[sfânt]] în 1547. Este [[Prăznuire|prăznuit]] pe [[30 august]] şi [[23 noiembrie]]. De asemenea, printr-o hotărâre din 10 martie 1964 a Sanctităţii Sale Patriarhul Alexei I şi a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost stabilită celebrarea Soborului Sfinţilor din Rostov şi Iaroslav pe [[23 mai]].  
+
[[Biserica Ortodoxă Rusă]] l-a [[proslăvire|proslăvit]] ca [[sfânt]] în 1547. Este [[Prăznuire|prăznuit]] pe [[30 august]] și [[23 noiembrie]]. De asemenea, printr-o hotărâre din 10 martie 1964 a Sanctității Sale Patriarhul Alexei I și a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost stabilită celebrarea Soborului Sfinților din Rostov și Iaroslav pe [[23 mai]].  
  
==Viaţa==
+
==Viața==
Alexander Yaroslavich (Александр Ярославич in Russian), the fourth son of Grand Prince Yaroslav II Vsevolodovich of Vladimir, was born in Pereslavl-Zalessky on [[May 30]], 1219. He was the grandson of Vsevolod III (Big Nest, for his numerous family). Being fourth in line, he was considered to have no chance of succeeding his father to the throne of Vladimir. In 1239, he married Alexandra, the daughter of the Prince of Polotsk. After his father was poisoned during a visit to see Uzhedei, the Mongol/Tatar Grand Khan in 1246, Alexander succeeded as the Grand Prince of Vladimir.
+
[[Fișier:Nevsky.jpg|left|thumb|Alexandru Nevski, Mare Cneaz al Vladimirului și [[Novgorod]]ului]]
 +
Alexandru Iaroslavici (Александр Ярославич în l. rusă), al patrulea fiu al lui Iaroslav al II-lea Vsevolodovici, Mare Cneaz al Vladimirului, s-a născut pe [[13 mai]] 1219 la Pereslavl-Zaleski, în regiunea Iaroslav. Fiind al patrulea pe linia de succesiune, se considera că nu avea nicio șansă de a urca vreodată pe tronul Vladimirului.
  
In 1236, he was called by the leaders of Novgorod (formally, ''Lord Novgorod the Great'') as their military leader in defense against Swedish and German invaders. He was named the Prince of [[Novgorod]]. At the time Novgorod was a major trading center and was associated with the Hanseatic League. On [[July 15]], 1240, Alexander and his army surprised the Swedish army in a battle at the confluence of the river Izhora with the Neva. With his victory over the Swedes, Alexander put an end to a further invasion from the north and increased his political influence in Russia. However, the victory did not help his relations with the boyars and he soon had to leave Novgorod. In recognition of his victory the nineteen year old Alexander was given the name "Nevsky" (of the Neva).  
+
În 1239, s-a căsătorit cu Alexandra, fiica cneazului din Poloțk.
  
In the spring of 1241, the Novgorod leaders again called upon Alexander to defend them from the invading and crusading Teutonic Knights. Again he and his army stopped the invasion, this time in the famous battle on the ice during the "Battle on Lake Peipus" near [[Pskov]] on [[April 15]], 1242. By defeating, first, the Swedes and then the German Teutonic Knights, Alexander stopped their eastward expansion for several centuries. However, he fought many more battles against the Swedes, including one defeat in 1256 when they tried to block Novgorod’s access to the Baltic Sea. With the defeat of the Teutonic Knights, Alexander took to strengthening the defenses of the Russian lands in the northwest by completing a peace treaty with Norway in 1251.  
+
Prima jumătate a secolului al XIII-lea a fost o perioadă extrem de dificilă pentru formațiunile statale rusești. Invazia mongolă distrusese majoritatea cetăților Rusiei Kievene, datorită și fragmentării acesteia în mai multe cnezate și mari cnezate. După ''bătălia de la râul Kalka'', în care rușii au suferit o gravă înfrângere în fața hoardelor mongole trimise de Genghis Han, Riazanul, Kolomna, Moscova, Vladimirul, Rostovul, Kostroma, Volokolamskul și Tverul au căzut pe rând pradă invadatorilor. Singurele orașe mai importante care au scăpat de distrugere au fost [[Novgorod]] și Pskov. Rușii care au fugit să scape de năvălirea mongolilor, s-au îndreptat către nord, în zonele împădurite sau în cele cu terenuri agricole sărace dintre Volga de nord și râul Oka.
  
In the meantime, Mongol/Tatar forces had invaded the Russian lands, sweeping through both the northern and southern regions, destroying principal cities such as Yaroslavl, Vladimir, Chernigov, Pereaslavl, and reducing Kiev to a small village. Alexander choose a course of submission and co-operation with the Tatars as he considered that resistance was hopeless. When in 1247, the Tatars came for tribute, he used his reputation as a hero of Novgorod to convince the citizens of Novgorod that submission was best under such hopeless conditions. When in 1263 a few towns refused to pay tribute to Tatar tax-collectors, Alexander made his fourth trip to the Tatar headquarters to beg the khan to stop the Tatar army that was enroute to Novgorod. While he succeeded, this was his last and most difficult of his service for his people; he died on [[November 14]], 1263 during his journey home. Upon receiving the news of his death, [[Metropolitan]] Cyril of Vladimir announced in the [[cathedral]]: ''My dear children, know that the sun of Russia has set''.
+
Marele cnezat al Vladimirului s-a fărâmițat în 11 cnezate mărunte. Toate aceste mici cnezate recunoșteau suzeranitatea Marelui Cneaz al Vladimirului, acesta din urmă fiind numit de însuși Marele Han al mongolilor, căruia îi era vasal și îi plătea tribut.
  
==Moştenirea lăsată de Alexandru Nevski==
+
Ca și cum dezastrele provocate de invazia mongolă nu ar fi fost de ajuns, ordinul cavalerilor teutoni, aliați cu nobilii războinici din Danemarca și Suedia, și-au sporit expansiunea spre teritoriile nordice ale Rusiei. Profitând de invazia mongolilor, cavalerii teutoni și suedezii au început să cucerească teritorii ale Novgorodului. Cetățenii Novgorodului (care formal era o republică în acea perioadă) l-au chemat în ajutor pe Alexandru Nevski, care își câștigase deja o bună reputație de conducător de oști, oferindu-i în anul 1236 comanda supremă a armatei lor și titlul de Cneaz al Novgorodului.
In an age of great turmoil Alexander Nevsky was a man who defended his lands and people with great courage and whose action, while questioned by some, successfully maintained the territorial integrity of his lands for his people. As a consequence of his humble submission to the Tatar khan, Alexander was able to preserve the principality of Novgorod and other Russian lands from ruin. It is for his humble concern for his people that he was recognized as a saint by the Church of Russia in 1547.
+
 
 +
[[Fișier:Chorikov.jpg|right|thumb|320px|Alexandru Nevski în bătălia de pe râul Neva]]
 +
La [[15 iulie]] 1240 Alexandru i-a învins pe suedezi în ''bătălia de pe râul Neva'', punând capăt expansiunii acestora în nordul Rusiei. Ca urmare a acestei victorii, tânărul cneaz a primit supranumele ''Nevski'' (de la râul Neva).
 +
 
 +
În primăvara anului 1241, cetățenii Novgorodului l-au chemat din nou în ajutor pe Alexandru Nevski, de data aceasta pentru a-i apăra de atacul  cavalerilor teutoni. Alexandru i-a învins și pe aceștia, în faimoasa ''bătălie de pe lacul Ciudskoe'' (în l. rusă Чудское озеро), cunoscută în istorie și sub numele de „bătălia de pe gheață” sau „bătălia de pe lacul Peipus”, la [[15 aprilie]] 1242. Prin victoriile lui Alexandru Nevski de la Neva și de la lacul Ciudskoe, expansiunea suedezilor și a cavalerilor teutoni spre răsărit a fost oprită pentru o perioadă de câteva sute de ani.
 +
 
 +
După ce tatăl său, Iaroslav al II-lea Vsevolodovici a fost otrăvit în timpul unei vizite pe care a făcut-o în 1246 la curtea Marelui Han mongol Güyük-Khan, Alexandru a devenit și Mare Cneaz al Vladimirului.
 +
 
 +
Dându-și seama că rezistența armată în fața mongolilor (care în acea perioadă stăpâneau aproape toată Asia) ar fi fost lipsită de speranță, Alexandru Nevski a ales calea diplomației, încercând să ducă o politică de înțelegere cu aceștia. Când trimișii Marelui Han au venit în 1247 la Novgorod să ceară tribut, el și-a folosit reputația sa de erou al Novgorodului pentru a-și convinge concetățenii de Novgorod că supunerea ar fi cel mai bun lucru, în astfel de condiții fără speranță.
 +
 
 +
În 1263, când câteva orașe rusești au refuzat să plătească tributul datorat mongolilor, Alexandru s-a dus el însuși la curtea Marelui Han pentru a cere iertare în numele orașelor rebele și pentru a opri astfel oștile mongole care erau deja în drum spre Novgorod.
 +
Deși a reușit în acest demers, acesta a fost ultimul și cel mai dificil serviciu pe care l-a făcut pentru poporul său, Alexandru Nevski murind la data de [[14 noiembrie]] 1263 în timpul călătoriei de întoarcere la Novgorod.
 +
 
 +
==Moștenirea lăsată de Alexandru Nevski==
 +
Într-o epocă de mari tulburări, Alexandru Nevski a fost un om care a apărat pământurile și poporul său cu mare curaj și ale cărui acțiuni, deși puse sub semnul întrebării de unii istorici, au menținut cu succes integritatea teritorială a țării sale. Ca o consecință a actului său de supunere în fața Marelui Han mongol, Alexandru a fost în măsură să salveze atât cnezatele sale (Novgorod și Vladimir), dar și alte meleaguri rusești, de la dezastru.
 +
 
 +
Se înțeleg astfel mai bine cuvintele rostite de [[mitropolit]]ul Chiril al Vladimirului la primirea veștii morții lui Alexandru Nevski, care i-a anunțat pe enoriașii adunați în catedrală: „''Copiii mei dragi, aflați că soarele Rusiei a apus!''”
 +
 
 +
Pentru toate faptele sale eroice făcute în slujba poporului său și pentru apărarea credinței creștine ortodoxe, încă din 1547 [[Biserica Ortodoxă Rusă]] l-a [[proslăvire|proslăvit]] ca [[sfânt]].
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
[[Tropar]] (Tone 4)
+
 
:Christ revealed you, O Blessed Alexander
+
[[Tropar]] ([[Glas]] 4)
:As a new and glorious worker of wonders;
+
:Hristos te-a arătat pe tine, o binecuvântate Alexandru
:A man and a prince well pleasing to God
+
:Ca pe un nou și slăvit  făcător de minuni ;
:And a divine treasure of the Russian Land.
+
:Bărbat neînfricat și conducător ce bine ai plăcut lui Dumnezeu
:Today we assemble in faith and love
+
:Comoara dumnezeiască a pământului Rusiei.
:To glorify the Lord by joyously remembering you.
+
:Astăzi cu credință și cu dragoste ne-am adunat
:He granted you the grace of healing,
+
:Ca prin pomenirea ta cea întru bucurie să slăvim pe Dumnezeu.
:Therefore entreat Him to strengthen your suffering spiritual children,
+
:Darul tămăduirii primit-ai de la El
:And to save all Orthodox Christians.
+
:Deci cu stăruință către Dânsul roagă-te pentru fii tăi duhovnicești cei aflați întru nevoi
[[Condac]] (Tone 8)
+
:Și să mântuiască pe toți creștinii ortodocși.
:We honor you as a most radiant, spiritual star,
+
 
:Rising up from the east; going down in the west!
+
[[Condac]] (Glas 8)
:As you enriched the Russian people with good works and miracles,
+
:Te cinstim ca pe o stea a călăuzirii noastre duhovnicești mult strălucitoare
:So now enlighten us who remember you in faith, O Blessed Alexander.
+
:Ce de la răsărit se ridică; și spre apus se îndreaptă
:Today as we celebrate your falling asleep, we ask you to beseech the Lord
+
:Ca cel ce ai îmbogățit poporul rus cu lucrări și cu minuni
:That He may strengthen his suffering servants and save all Orthodox Christians!
+
:Așa ne luminează și pe noi cei ce te pomenim cu credință, o, binecuvântate Alexandru.
 +
:Astăzi când sărbătorim adormirea ta, te rugăm către Domnul cu osârdie să mijlocești
 +
:Ca pe slujitorii săi cei aflați întru nevoi să-i întărească și să mântuiască pe toți creștinii ortodocși.
  
 
==Surse==
 
==Surse==
*Bernard Pares, A History of Russia, Johathan Cape, Thirty Bedford Square London, 1955, pp. 79-84
+
*Bernard Pares, ''A History of Russia'', Johathan Cape, Thirty Bedford Square London, 1955, pp. 79-84
*Nicholas V. Riasanovsky, A History of Russia, 3rd ed, Oxford University Press New York, 1977, pp. 84-88
+
*Nicholas V. Riasanovsky, ''A History of Russia'', 3-rd ed., Oxford University Press New York, 1977, pp. 84-88
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
*[http://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_Nevsky Wikipedia: Alexander Nevsky]  
+
*[http://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_Nevsky Wikipedia: Alexander Nevsky].
*[http://historymedren.about.com/library/who/blwwnevsky.htm Alexander Nevsky]
+
*[http://historymedren.about.com/library/who/blwwnevsky.htm Alexander Nevsky].
*[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=102424 Translation of the relics of St Alexander Nevsky] - From [[OCA]] Web site.
+
*[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=102424 Translation of the relics of St Alexander Nevsky], from [[OCA]] web site.
*[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=103377 Repose of St Alexander Nevsky] From OCA Web site.
+
*[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=103377 Repose of St Alexander Nevsky], from OCA web site.
  
[[Categorie:Sfinţi]]
+
[[Categorie:Sfinți ruși]]
[[Categorie:Sfinţi ruşi]]
+
[[Categorie:Împărați și regi]]
  
 
[[en:Alexander Nevsky]]
 
[[en:Alexander Nevsky]]

Versiunea curentă din 10 martie 2018 09:41

Sf. Alexandru Nevski

Sfântul și binecredinciosul Alexandru Nevski a fost Mare Cneaz al Vladimirului și Novgorodului în secolul al XIII-lea, într-o perioadă când teritoriile locuite de ruși erau atacate de dușmani atât din răsărit, cât și din apus. Victoriile sale militare în apus și diplomația sa iscusită în răsărit au reușit să apere nordul Rusiei în fața dominației străine.

Biserica Ortodoxă Rusă l-a proslăvit ca sfânt în 1547. Este prăznuit pe 30 august și 23 noiembrie. De asemenea, printr-o hotărâre din 10 martie 1964 a Sanctității Sale Patriarhul Alexei I și a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost stabilită celebrarea Soborului Sfinților din Rostov și Iaroslav pe 23 mai.

Viața

Alexandru Nevski, Mare Cneaz al Vladimirului și Novgorodului

Alexandru Iaroslavici (Александр Ярославич în l. rusă), al patrulea fiu al lui Iaroslav al II-lea Vsevolodovici, Mare Cneaz al Vladimirului, s-a născut pe 13 mai 1219 la Pereslavl-Zaleski, în regiunea Iaroslav. Fiind al patrulea pe linia de succesiune, se considera că nu avea nicio șansă de a urca vreodată pe tronul Vladimirului.

În 1239, s-a căsătorit cu Alexandra, fiica cneazului din Poloțk.

Prima jumătate a secolului al XIII-lea a fost o perioadă extrem de dificilă pentru formațiunile statale rusești. Invazia mongolă distrusese majoritatea cetăților Rusiei Kievene, datorită și fragmentării acesteia în mai multe cnezate și mari cnezate. După bătălia de la râul Kalka, în care rușii au suferit o gravă înfrângere în fața hoardelor mongole trimise de Genghis Han, Riazanul, Kolomna, Moscova, Vladimirul, Rostovul, Kostroma, Volokolamskul și Tverul au căzut pe rând pradă invadatorilor. Singurele orașe mai importante care au scăpat de distrugere au fost Novgorod și Pskov. Rușii care au fugit să scape de năvălirea mongolilor, s-au îndreptat către nord, în zonele împădurite sau în cele cu terenuri agricole sărace dintre Volga de nord și râul Oka.

Marele cnezat al Vladimirului s-a fărâmițat în 11 cnezate mărunte. Toate aceste mici cnezate recunoșteau suzeranitatea Marelui Cneaz al Vladimirului, acesta din urmă fiind numit de însuși Marele Han al mongolilor, căruia îi era vasal și îi plătea tribut.

Ca și cum dezastrele provocate de invazia mongolă nu ar fi fost de ajuns, ordinul cavalerilor teutoni, aliați cu nobilii războinici din Danemarca și Suedia, și-au sporit expansiunea spre teritoriile nordice ale Rusiei. Profitând de invazia mongolilor, cavalerii teutoni și suedezii au început să cucerească teritorii ale Novgorodului. Cetățenii Novgorodului (care formal era o republică în acea perioadă) l-au chemat în ajutor pe Alexandru Nevski, care își câștigase deja o bună reputație de conducător de oști, oferindu-i în anul 1236 comanda supremă a armatei lor și titlul de Cneaz al Novgorodului.

Alexandru Nevski în bătălia de pe râul Neva

La 15 iulie 1240 Alexandru i-a învins pe suedezi în bătălia de pe râul Neva, punând capăt expansiunii acestora în nordul Rusiei. Ca urmare a acestei victorii, tânărul cneaz a primit supranumele Nevski (de la râul Neva).

În primăvara anului 1241, cetățenii Novgorodului l-au chemat din nou în ajutor pe Alexandru Nevski, de data aceasta pentru a-i apăra de atacul cavalerilor teutoni. Alexandru i-a învins și pe aceștia, în faimoasa bătălie de pe lacul Ciudskoe (în l. rusă Чудское озеро), cunoscută în istorie și sub numele de „bătălia de pe gheață” sau „bătălia de pe lacul Peipus”, la 15 aprilie 1242. Prin victoriile lui Alexandru Nevski de la Neva și de la lacul Ciudskoe, expansiunea suedezilor și a cavalerilor teutoni spre răsărit a fost oprită pentru o perioadă de câteva sute de ani.

După ce tatăl său, Iaroslav al II-lea Vsevolodovici a fost otrăvit în timpul unei vizite pe care a făcut-o în 1246 la curtea Marelui Han mongol Güyük-Khan, Alexandru a devenit și Mare Cneaz al Vladimirului.

Dându-și seama că rezistența armată în fața mongolilor (care în acea perioadă stăpâneau aproape toată Asia) ar fi fost lipsită de speranță, Alexandru Nevski a ales calea diplomației, încercând să ducă o politică de înțelegere cu aceștia. Când trimișii Marelui Han au venit în 1247 la Novgorod să ceară tribut, el și-a folosit reputația sa de erou al Novgorodului pentru a-și convinge concetățenii de Novgorod că supunerea ar fi cel mai bun lucru, în astfel de condiții fără speranță.

În 1263, când câteva orașe rusești au refuzat să plătească tributul datorat mongolilor, Alexandru s-a dus el însuși la curtea Marelui Han pentru a cere iertare în numele orașelor rebele și pentru a opri astfel oștile mongole care erau deja în drum spre Novgorod. Deși a reușit în acest demers, acesta a fost ultimul și cel mai dificil serviciu pe care l-a făcut pentru poporul său, Alexandru Nevski murind la data de 14 noiembrie 1263 în timpul călătoriei de întoarcere la Novgorod.

Moștenirea lăsată de Alexandru Nevski

Într-o epocă de mari tulburări, Alexandru Nevski a fost un om care a apărat pământurile și poporul său cu mare curaj și ale cărui acțiuni, deși puse sub semnul întrebării de unii istorici, au menținut cu succes integritatea teritorială a țării sale. Ca o consecință a actului său de supunere în fața Marelui Han mongol, Alexandru a fost în măsură să salveze atât cnezatele sale (Novgorod și Vladimir), dar și alte meleaguri rusești, de la dezastru.

Se înțeleg astfel mai bine cuvintele rostite de mitropolitul Chiril al Vladimirului la primirea veștii morții lui Alexandru Nevski, care i-a anunțat pe enoriașii adunați în catedrală: „Copiii mei dragi, aflați că soarele Rusiei a apus!

Pentru toate faptele sale eroice făcute în slujba poporului său și pentru apărarea credinței creștine ortodoxe, încă din 1547 Biserica Ortodoxă Rusă l-a proslăvit ca sfânt.

Imnografie

Tropar (Glas 4)

Hristos te-a arătat pe tine, o binecuvântate Alexandru
Ca pe un nou și slăvit făcător de minuni ;
Bărbat neînfricat și conducător ce bine ai plăcut lui Dumnezeu
Comoara dumnezeiască a pământului Rusiei.
Astăzi cu credință și cu dragoste ne-am adunat
Ca prin pomenirea ta cea întru bucurie să slăvim pe Dumnezeu.
Darul tămăduirii primit-ai de la El
Deci cu stăruință către Dânsul roagă-te pentru fii tăi duhovnicești cei aflați întru nevoi
Și să mântuiască pe toți creștinii ortodocși.

Condac (Glas 8)

Te cinstim ca pe o stea a călăuzirii noastre duhovnicești mult strălucitoare
Ce de la răsărit se ridică; și spre apus se îndreaptă
Ca cel ce ai îmbogățit poporul rus cu lucrări și cu minuni
Așa ne luminează și pe noi cei ce te pomenim cu credință, o, binecuvântate Alexandru.
Astăzi când sărbătorim adormirea ta, te rugăm către Domnul cu osârdie să mijlocești
Ca pe slujitorii săi cei aflați întru nevoi să-i întărească și să mântuiască pe toți creștinii ortodocși.

Surse

  • Bernard Pares, A History of Russia, Johathan Cape, Thirty Bedford Square London, 1955, pp. 79-84
  • Nicholas V. Riasanovsky, A History of Russia, 3-rd ed., Oxford University Press New York, 1977, pp. 84-88

Legături externe