Agripina din Roma: Diferență între versiuni
(Pagină nouă: Sfânta '''Agripina din Roma''' (sau '''Agripina Romana''') a fost o fecioară muceniță din secolul al III-lea. Prăznuirea ei în Biserica Ortodoxă se face...) |
m (→Viața, pătimirea și posteritatea) |
||
| Linia 6: | Linia 6: | ||
În felul ei de viață a atras și pe alte fecioare creștine care doreau după [[Hristos]], formând împreună o mică comunitate de fecioare (aceste comunități de fecioare au fost premergătoare [[monahism]]ului feminin). | În felul ei de viață a atras și pe alte fecioare creștine care doreau după [[Hristos]], formând împreună o mică comunitate de fecioare (aceste comunități de fecioare au fost premergătoare [[monahism]]ului feminin). | ||
| − | Dar viața lor virtuoasă a atras pizma păgânilor care au denunțat-o autorităților în timpul [[Persecuții împotriva creștinilor (epoca antică)|persecuției]] lui Valerian (253-259) din anul 257. A fost acuzată de răzvrătire împotriva instituției căsătoriei și de coruperea unor tinere în felul ei de viață, considerat împotriva moravurilor societății. Sfânta a primit cu îndrăznire şi cu vitejie la mucenicia, dându-se pe sine la multe chinuri pentru iubirea şi dragostea lui Hristos, Mirele său. După aceea fiind bătută cu toiege la trup, a zdrobit prin bătăile ei oasele păgânătăţii, şi fiind dezbrăcată de haine, a mustrat şi a defăimat goliciunea vrăjmaşului. Şi legând-o cu legături şi punând-o la | + | Dar viața lor virtuoasă a atras pizma păgânilor care au denunțat-o autorităților în timpul [[Persecuții împotriva creștinilor (epoca antică)|persecuției]] lui Valerian (253-259) din anul 257. A fost acuzată de răzvrătire împotriva instituției căsătoriei și de coruperea unor tinere în felul ei de viață, considerat împotriva moravurilor societății. Sfânta a primit cu îndrăznire şi cu vitejie la mucenicia, dându-se pe sine la multe chinuri pentru iubirea şi dragostea lui Hristos, Mirele său. După aceea fiind bătută cu toiege la trup, a zdrobit prin bătăile ei oasele păgânătăţii, şi fiind dezbrăcată de haine, a mustrat şi a defăimat goliciunea vrăjmaşului. Şi legând-o cu legături şi punând-o la chinuri, şi de înger fiind dezlegată, a dezlegat toată credinţa cea rea. Drept aceea în acele chinuri şi-a dat sufletul la Dumnezeu. |
| − | Prietenele sale duhovnicești, fecioarele Vassa, Paula și Agatonica, care au asistat la judecata și pătimirile sfintei Agripina, cu riscul de a fi ele însele arestate, au luat noaptea trupul sfintei, care fusese lăsat să fie sfâșiat de câini și fiare sălbatice, și l-au dus în Sicilia, și acolo l-au îngropat în locul numit Menes. Aici, peste mormântul sfintei mucenițe Agripina s-a ridicat mai apoi o biserică în cinstea ei, unde dracii erau alungați și toată puterea întunericului, și multe minuni și vindecări s-au făcut de către sfânta muceniță a lui Hristos. | + | Prietenele sale duhovnicești, fecioarele Vassa, Paula și Agatonica, care au asistat la judecata și pătimirile sfintei Agripina, cu riscul de a fi ele însele arestate, au luat noaptea trupul sfintei, care fusese lăsat să fie sfâșiat de câini și fiare sălbatice, și l-au dus în Sicilia, și acolo l-au îngropat în locul numit Menes. Aici, peste mormântul sfintei mucenițe Agripina s-a ridicat mai apoi o biserică în cinstea ei, unde [[Diavol|dracii]] erau alungați și toată puterea întunericului, și multe [[minuni]] și vindecări s-au făcut de către sfânta muceniță a lui Hristos. |
| − | Iar sfintele fecioare Vassa, Paula și Agatonica s-au învrednicit și ele mai târziu de cununile muceniciei. | + | Iar sfintele fecioare Vassa, Paula și Agatonica s-au învrednicit și ele mai târziu de cununile muceniciei. |
==Surse== | ==Surse== | ||
Versiunea curentă din 23 iunie 2017 21:32
Sfânta Agripina din Roma (sau Agripina Romana) a fost o fecioară muceniță din secolul al III-lea. Prăznuirea ei în Biserica Ortodoxă se face la data de 23 iunie.
Viața, pătimirea și posteritatea
Sfânta muceniță Agripina s-a născut și a crescut la Roma într-o familie nobilă. Şi de mică da miros inimilor credincioşilor ca un trandafir într-o gradină, şi gonea stricăciunea patimilor, pentru ca împodobindu-şi sufletul cu fecioria şi cu bărbăţia, făcându-se mireasă lui Dumnezeu.
În felul ei de viață a atras și pe alte fecioare creștine care doreau după Hristos, formând împreună o mică comunitate de fecioare (aceste comunități de fecioare au fost premergătoare monahismului feminin).
Dar viața lor virtuoasă a atras pizma păgânilor care au denunțat-o autorităților în timpul persecuției lui Valerian (253-259) din anul 257. A fost acuzată de răzvrătire împotriva instituției căsătoriei și de coruperea unor tinere în felul ei de viață, considerat împotriva moravurilor societății. Sfânta a primit cu îndrăznire şi cu vitejie la mucenicia, dându-se pe sine la multe chinuri pentru iubirea şi dragostea lui Hristos, Mirele său. După aceea fiind bătută cu toiege la trup, a zdrobit prin bătăile ei oasele păgânătăţii, şi fiind dezbrăcată de haine, a mustrat şi a defăimat goliciunea vrăjmaşului. Şi legând-o cu legături şi punând-o la chinuri, şi de înger fiind dezlegată, a dezlegat toată credinţa cea rea. Drept aceea în acele chinuri şi-a dat sufletul la Dumnezeu.
Prietenele sale duhovnicești, fecioarele Vassa, Paula și Agatonica, care au asistat la judecata și pătimirile sfintei Agripina, cu riscul de a fi ele însele arestate, au luat noaptea trupul sfintei, care fusese lăsat să fie sfâșiat de câini și fiare sălbatice, și l-au dus în Sicilia, și acolo l-au îngropat în locul numit Menes. Aici, peste mormântul sfintei mucenițe Agripina s-a ridicat mai apoi o biserică în cinstea ei, unde dracii erau alungați și toată puterea întunericului, și multe minuni și vindecări s-au făcut de către sfânta muceniță a lui Hristos.
Iar sfintele fecioare Vassa, Paula și Agatonica s-au învrednicit și ele mai târziu de cununile muceniciei.
Surse
- http://calendar-ortodox.ro/luna/iunie/iunie23.htm
- Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos Petras
