Aghiasmatar: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(nou)
 
m (tipo)
 
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de un alt utilizator)
Linia 1: Linia 1:
 
[[Image:Aghiasmatar-Dervent-Romania.jpg|thumb|right|200px|Aghiasmatarul Mănăstirii Dervent (Dobrogea, România)]]
 
[[Image:Aghiasmatar-Dervent-Romania.jpg|thumb|right|200px|Aghiasmatarul Mănăstirii Dervent (Dobrogea, România)]]
'''Aghiasmatarul''' (gr. ἁγιάσματα — aghiazmata) sau '''aghiazmatarul''' poate desemna mai multe feluri de vase sau construcţii în care se păstrează şi/sau transportă [[agheasmă|apa sfinţită]].  
+
'''Aghiasmatarul''' (gr. ἁγιάσματα — aghiazmata) sau '''aghiazmatarul''' poate desemna mai multe feluri de vase sau construcții în care se păstrează și/sau transportă [[agheasmă|apa sfințită]].
  
'''''Notă''': Acest articol se referă la aghiazmatar ca obiect liturgic. Pentru cartea de cult cu acelaşi nume, a se vedea articolul: [[Aghiazmatar]].''
+
'''''Notă''': Acest articol se referă la aghiazmatar ca obiect liturgic. Pentru cartea de cult cu același nume, a se vedea articolul: [[Aghiazmatar]].''
 
__NOTOC__
 
__NOTOC__
==Construcţie==
+
==Construcție==
În basilicile paleocreştine, dar şi în bisericile de mai târziu, aghiasma se păstra frecvent într-un mic pavilion aflat lângă clădirea propriu-zisă a bisericii, unde se găsea un bazin sau uneori un izvor. Acolo se oficia şi slujba [[agheasmă|sfinţirii apei]] şi tot acolo se păstra apa sfinţită. Şi acest pavilion a luat numele de aghiasmatare. Astfel de aghiasmatare se găsesc şi pe teritoriul României de astăzi, la mănăstirea Neamţ  sau la mănăstirea Curtea de Argeş.  
+
În basilicile paleocreștine, dar și în bisericile de mai târziu, aghiasma se păstra frecvent într-un mic pavilion aflat lângă clădirea propriu-zisă a bisericii, unde se găsea un bazin sau uneori un izvor. Acolo se oficia și slujba [[agheasmă|sfințirii apei]] și tot acolo se păstra apa sfințită. Și acest pavilion a luat numele de aghiasmatar. Astfel de aghiasmatare se găsesc și pe teritoriul României de astăzi, la [[Mănăstirea Neamț]] sau la [[Mănăstirea Curtea de Argeș]].
  
 
==Vas==
 
==Vas==
Aghiasmatar se numeşte şi vasul în care se păstrează aghiasma în biserici. Acesta poate avea diferite forme şi poate fi confecţionat din diferite materiale, de obicei din metal. Aghiasmatarul este în general dotat cu un mic robinet. Unele aghiasmatare sunt din materiale preţioase şi bogat împodobite, altele foarte simple.
+
Aghiasmatar se numește și vasul în care se păstrează aghiasma în biserici. Acesta poate avea diferite forme și poate fi confecționat din diferite materiale, de obicei din metal. Aghiasmatarul este în general dotat cu un mic robinet. Unele aghiasmatare sunt din materiale prețioase și bogat împodobite, altele foarte simple.
  
==Căldăruşă==
+
==Căldărușă==
În sfârşit, uneori (ex. în Banat sau în Republica Moldova) mai este desemnat cu numele de aghiasmatar căldăruşa de metal (de obicei de aramă)în care [[preot]]ul poartă aghiasma cu care îi stropeşte pe credincioşi după slujbe sau casele acestora.
+
În sfârșit, uneori (ex. în Banat sau în Republica Moldova) mai este desemnat cu numele de aghiasmatar căldărușa de metal (de obicei de aramă)în care [[preot]]ul poartă aghiasma cu care îi stropește pe credincioși după slujbe sau casele acestora.
  
De obicei, pentru a-i stropi pe credincioşi, preotul foloseşte un buchet de busuioc.
+
De obicei, pentru a-i stropi pe credincioși, preotul folosește un buchet de busuioc.
  
==A se vedea şi==
+
==A se vedea și==
 
*[[Agheasmă]]
 
*[[Agheasmă]]
 
*[[Obiecte liturgice]]
 
*[[Obiecte liturgice]]
Linia 21: Linia 21:
 
==Surse==
 
==Surse==
  
*Pr.Prof.Dr. Ene Branişte, Prof. Ecaterina Branişte, ''Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase'', Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2
+
*Pr. Prof. Dr. [[Ene Braniște]], Prof. Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
 
*Lector superior Dr., Ieromonah Petru Pruteanu, ''[http://seminaristortodox.files.wordpress.com/2010/12/arheologie-liturgica.pdf Curs de arheologie bisericească] (Liturgica Generală I, an I, semestrul I)'', editura Paisiana, Zăbriceni, 2006.
 
*Lector superior Dr., Ieromonah Petru Pruteanu, ''[http://seminaristortodox.files.wordpress.com/2010/12/arheologie-liturgica.pdf Curs de arheologie bisericească] (Liturgica Generală I, an I, semestrul I)'', editura Paisiana, Zăbriceni, 2006.
  
 
[[Categorie:Obiecte liturgice]]
 
[[Categorie:Obiecte liturgice]]

Versiunea curentă din 28 iunie 2013 04:34

Aghiasmatarul Mănăstirii Dervent (Dobrogea, România)

Aghiasmatarul (gr. ἁγιάσματα — aghiazmata) sau aghiazmatarul poate desemna mai multe feluri de vase sau construcții în care se păstrează și/sau transportă apa sfințită.

Notă: Acest articol se referă la aghiazmatar ca obiect liturgic. Pentru cartea de cult cu același nume, a se vedea articolul: Aghiazmatar.

Construcție

În basilicile paleocreștine, dar și în bisericile de mai târziu, aghiasma se păstra frecvent într-un mic pavilion aflat lângă clădirea propriu-zisă a bisericii, unde se găsea un bazin sau uneori un izvor. Acolo se oficia și slujba sfințirii apei și tot acolo se păstra apa sfințită. Și acest pavilion a luat numele de aghiasmatar. Astfel de aghiasmatare se găsesc și pe teritoriul României de astăzi, la Mănăstirea Neamț sau la Mănăstirea Curtea de Argeș.

Vas

Aghiasmatar se numește și vasul în care se păstrează aghiasma în biserici. Acesta poate avea diferite forme și poate fi confecționat din diferite materiale, de obicei din metal. Aghiasmatarul este în general dotat cu un mic robinet. Unele aghiasmatare sunt din materiale prețioase și bogat împodobite, altele foarte simple.

Căldărușă

În sfârșit, uneori (ex. în Banat sau în Republica Moldova) mai este desemnat cu numele de aghiasmatar căldărușa de metal (de obicei de aramă)în care preotul poartă aghiasma cu care îi stropește pe credincioși după slujbe sau casele acestora.

De obicei, pentru a-i stropi pe credincioși, preotul folosește un buchet de busuioc.

A se vedea și

Surse

  • Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Prof. Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
  • Lector superior Dr., Ieromonah Petru Pruteanu, Curs de arheologie bisericească (Liturgica Generală I, an I, semestrul I), editura Paisiana, Zăbriceni, 2006.