4.112 modificări
Modificări
m
Se spune Agheasma mareÎn ziua ajunului Bobotezei, pentru ca apa sfințirea apei se face de la Boboteaza are o putere deosebitaobicei chiar în [[biserică]] (în pronaos), dimineața, după [[Utrenie]], fiind sfintita printr-o dubla epiclezacu mai puțină solemnitate, iar sfintirea are loc in insasi fiindcă, după unii, ea amintește atunci de botezul cu care boteza Sfântul Ioan Botezătorul în pustiul Iordanului; în ziua in care Domnul nostru Iisus Hristos a sfintit Bobotezei, ea se face după [[Sfânta Liturghie|Liturghie]], în biserică sau în fața bisericii, și amintește de însuși [[botez]]ul Mântuitorului în apele, prin botezul Sau in apa Iordanului. De ; de aceea, si slujba Agheasmei mari este mai dezvoltata si se face de obicei în chip mai solemna ca la Agheasma micasolemn, iar cantarile si rugaciunile prin ieșirea afară din cursul ei pomenesc si proslavesc indeosebi Botezul Domnului in apele Iordanuluibiserică.
In ziua ajunului Bobotezei, sfintirea În cadrul acestei slujbe speciale de sfințire a apei se face de obicei chiar in biserica citesc trei paremii, toate din prorocia lui [[Isaia]] (in pronaos)cap. XXV, 1-10; LV, dimineata1-13 și XII, dupa Utrenie3-6), cu mai putina solemnitatedupă care urmează [[Apostolul Pavel|Apostolul]] (din I Cor. X, fiindca1-4) și [[Evanghelia după Marcu|Evanghelia]] (de la Mc. I, dupa unii9-12), ea aminteste atunci în care se istorisește pe scurt evenimentul botezului Domnului. După ectenia mare începe o mare și frumoasă rugăciune de botezul cu care boteza Sfantul Ioan Botezatorul in pustiul Iordanului; in ziua Bobotezeisfințire a apei, ea se face dupa Liturghieadresată [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]: („Treime mai presus de fire...”) și compusă de Sfântul [[Sofronie I al Ierusalimului|Sofronie al Ierusalimului]]. Cuvintele: „Mare ești, in biserica sau in fata bisericiiDoamne, si aminteste și minunate sunt lucrurile Tale...” le rostește preotul de insusi botezul Mantuitorului in apele Iordanului; de aceea se face trei ori la rând, cu glas mai puternic ca de obicei in chip mai solemn, prin iesirea afara din biserica.
In cadrul acestei slujbe speciale La finalul slujbei preotul slujitor afundă de sfintire trei ori [[cruce]]a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (capși busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. XXV, 1„În Iordan botezându-10; LV, 1-13 si XII, 3-6), dupa care urmeaza Apostolul (din I Cor. X, 1-4) si Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), in care se istoriseste pe scurt evenimentul botezului Domnului. Dupa ectenia mare incepe o mare si frumoasa rugaciune de sfintire a apei, adresata Sfintei Treimi: ("Treime mai presus de fire...") si compusa de Sfantul Sofronie al Ierusalimului. Cuvintele: "Mare esti, te Tu Doamne, si minunate sunt lucrurile Tale..." le rosteste preotul de trei ori la rand, cu glas mai puternic ca de obicei.”
La finalul slujbei preotul slujitor afunda De aceea, Agheasma mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot așa de trei ori crucea si busuiocul in apa cantand troparul Praznicului. "In Iordan botezandu-Te Tu Doamne ..proaspătă, de curată și de bună la gust, ca și atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, [[Sfinții Părinți]] și scriitorii bisericești."
Efectele Agheasmei mari asupra credinciosilor care sunt În casele credincioșilor, agheasma se păstrează la loc de fata sau care se vor stropi si vor gusta din ea le arata insasi randuiala slujbeicinste, indeosebi textul ecteniei si al rugaciunii de sfintire în vase (dupa epiclezasticle)curate, unde preotul în care se roaga: "Si-i da ei harul izbavirii si binecuvantarea Iordanuluipune de obicei un fir de busuioc. FaCredincioșii gustă dintr-o însa pe dansa izvor de nestricaciunenemâncate, dar în zile de sfintenie, dezlegare de pacate, vindecare de boli, diavolilor pieire, indepartare a puterilor celor potrivnice, plina de putere ingereascapost și ajunare sau la sărbători mari după biserică. Ca toti cei ce Se obișnuiește (mai ales în Moldova) să se vor stropi si vor gusta guste dintr-insa sa o aiba spre curatirea sufletelor si a trupurilorînsa timp de opt zile în șir, spre vindecarea patimilormai ales de la ajunul Bobotezei până la [[Odovanie|odovania]] [[praznic]]ului, spre sfintirea caselor si spre tot folosul de trebuinta..."adică până la [[13 ianuarie]] inclusiv.
De aceea, Agheasma mare se pastreaza nestricata vreme indelungata, ramanand tot asa de proaspata, de curata si de buna la gust, ca si atunci cand a fost scoasa din izvor, fapt pe care il remarca, din vechime, Sfintii Parinti si scriitorii bisericesti.[[Categorie:Liturgică]]
In casele credinciosilor, agheasma se pastreaza la loc de cinste, in vase (sticle) curate, in care se pune de obicei un fir de busuioc. Credinciosii gusta dintr-insa pe nemancate, in zile de post si ajunare sau la sarbatori mari dupa biserica. Se obisnuieste (mai ales in Moldova) sa se guste dintr-insa timp de opt zile in sir, mai ales de la ajunul Bobotezei pana la odovania praznicului, adica pana la 13 ianuarie inclusiv.[[en:Great Blessing of Water]]
fără descrierea modificării
'''Agheasma mare ''' se savarseste săvârșește la Boboteaza[[Epifania|Bobotează]], in în amintirea botezarii botezării Domnului de catre către [[Ioan in Botezătorul|Ioan]] în Iordan. Ea se savarseste atat in săvârșește atât în ajunul Bobotezei, cand când se sfinteste sfințește apa cu care preotii boteaza [[preot|preoții]] botează apoi casele, cat si in insasi cât și în însăși ziua Bobotezei, cand când se sfinteste sfințește agheasma pe care credinciosii credincioșii o iau pe la casele lor, pentru tot anul.
Se spune Agheasma mare, pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfințită printr-o dublă [[Epicleza|epicleză]], iar sfințirea are loc în însăși ziua în care Domnul nostru [[Iisus Hristos]] a sfințit apele, prin botezul Său în apa Iordanului. De aceea, și slujba Agheasmei mari este mai dezvoltată și mai solemnă ca la Agheasma mică, iar cântările și [[Rugăciunea|rugăciunile]] din cursul ei pomenesc și proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.
Efectele Agheasmei mari asupra credincioșilor care sunt de față sau care se vor stropi și vor gusta din ea le arată însăși rânduiala slujbei, îndeosebi textul ecteniei și al rugăciunii de sfințire (după epicleza), unde preotul se roagă: „Și-i dă ei harul izbăvirii și binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de [[păcat]]e, vindecare de [[boala|boli]], [[diavol]]ilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Că toți cei ce se vor stropi și vor gusta dintr-însa să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință...”.
