Agaton, Dionisie și Iosif din Munții Buzăului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Cuviosul Iosif Sihastrul: +categ)
m
 
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Cuvioşii părinţi Agaton,Dionisie şi Iosif''' au vieţuit în secolul al XIV-lea,fiind sihaştri nevoitori în Munţii Buzăului.
+
'''Cuvioșii părinți Agaton, [[Dionisie]] și Iosif''' au viețuit în secolul al XIV-lea, fiind sihaștri nevoitori în Munții Buzăului.
  
 
== Cuviosul Agaton Sihastrul ==
 
== Cuviosul Agaton Sihastrul ==
  
Acest vestit sihastru s-a nevoit în Munţii Buzăului în prima jumătate a secolului al XIV-lea,mai întâi ostenindu-se într-o peşteră sub '''muntele lui Martirie''', aparţinând de sihăstria Fundătura,apoi, ajungând sihastru iscusit în lupta cea duhovnicească şi dascăl al vieţii pustniceşti, s-a învrednicit de darul preoţiei, adunând mai mulţi ucenici în jurul său, căci cuviosul era povăţuitor de suflete şi părinte duhovnicesc pentru mulţi, hrănindu-i cu alese cuvinte din [[Sfânta Scriptură]]. Cunoştea operele Sfinţilor Părinţi şi biruia cu multă pricepere ispitele vrăjmaşului diavol.  
+
Acest vestit sihastru s-a nevoit în Munții Buzăului în prima jumătate a secolului al XIV-lea, mai întâi ostenindu-se într-o peșteră sub ''muntele lui Martirie'', aparținând de sihăstria Fundătura, apoi, ajungând sihastru iscusit în lupta cea duhovnicească și dascăl al vieții pustnicești, s-a învrednicit de darul preoției, adunând mai mulți ucenici în jurul său, căci cuviosul era povățuitor de suflete și părinte duhovnicesc pentru mulți, hrănindu-i cu alese cuvinte din [[Sfânta Scriptură]]. Cunoștea operele Sfinților Părinți și biruia cu multă pricepere ispitele vrăjmașului diavol.  
  
În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, '''Cuviosul Agaton''' s-a stabilit cu câţiva ucenici pe culmea muntoasă numită '''Crucea Spătarului''', cale de o jumătate de ceas de [[Sihăstria Fundătura]]. Aici şi-a săpat cu mâinile sale o mică biserică în stâncă, cu hramul Sfântul [[Ioan Gură de Aur]], pentru care avea mare evlavie. Alături de biserică, cuviosul şi-a făcut o mică chilie, unde se nevoia ziua şi noaptea în post şi rugăciune. Ucenicii săi, în număr de 12, după tradiţia isihastă din partea locului, şi-au săpat şi ei chilii în piatră pe acelaşi munte, în preajma '''Cuviosului Agaton'''.
+
În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, '''Cuviosul Agaton''' s-a stabilit cu câțiva ucenici pe culmea muntoasă numită ''Crucea Spătarului'', cale de o jumătate de ceas de [[Sihăstria Fundătura]]. Aici și-a săpat cu mâinile sale o mică biserică în stâncă, cu hramul Sfântul [[Ioan Gură de Aur]], pentru care avea mare evlavie. Alături de biserică, cuviosul și-a făcut o mică chilie, unde se nevoia ziua și noaptea în post și rugăciune. Ucenicii săi, în număr de 12, după tradiția isihastă din partea locului, și-au săpat și ei chilii în piatră pe același munte, în preajma Cuviosului Agaton.
  
 
== Cuviosul Dionisie Sihastrul ==
 
== Cuviosul Dionisie Sihastrul ==
  
'''Cuviosul Dionisie Sihastrul''' a fost unul din sihaştrii cei mai renumiţi de la sihăstria Fundătura. El s-a nevoit aici în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Prin tradiţie i se spunea „Torcătorul", deoarece se ocupa cu torsul lânii, din care îşi câştiga existenţa, îndeletnicire obişnuită celor mai mulţi sihaştri din Munţii Buzăului.  
+
'''Cuviosul Dionisie Sihastrul''' a fost unul din sihaștrii cei mai renumiți de la sihăstria Fundătura. El s-a nevoit aici în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Prin tradiție i se spunea „Torcătorul”, deoarece se ocupa cu torsul lânii, din care își câștiga existența, îndeletnicire obișnuită celor mai mulți sihaștri din Munții Buzăului.  
  
Ajungând cu darul lui [[Hristos]] la măsura nepătimirii, şi-a săpat o peşteră într-o stâncă greu accesibilă, la 4 metri deasupra pământului. În peşteră, cuviosul şi-a făcut un mic paraclis de rugăciune, unde neîncetat dădea laudă lui [[Dumnezeu]]. Aici s-a nevoit '''Cuviosul Dionisie Sihastrul''' mai mult de 30 de ani, răbdând cu bărbăţie frigul iernii, umezeala, foamea şi mai ales cumplitele ispite de la diavoli. Şi era aşa de sporit printre sihaştrii din partea locului, că izgonea duhurile necurate din oameni şi cunoştea cele viitoare. Pentru aceea mulţi îl cinsteau şi-i cereau cuvânt de folos.
+
Ajungând cu darul lui [[Hristos]] la măsura nepătimirii, și-a săpat o peșteră într-o stâncă greu accesibilă, la 4 metri deasupra pământului. În peșteră, cuviosul și-a făcut un mic paraclis de rugăciune, unde neîncetat dădea laudă lui [[Dumnezeu]]. Aici s-a nevoit Cuviosul Dionisie Sihastrul mai mult de 30 de ani, răbdând cu bărbăție frigul iernii, umezeala, foamea și mai ales cumplitele ispite de la diavoli. Şi era așa de sporit printre sihaștrii din partea locului, că izgonea duhurile necurate din oameni și cunoștea cele viitoare. Pentru aceea mulți îl cinsteau și-i cereau cuvânt de folos.
  
'''Cuviosul Dionisie Torcătorul''' a crescut mai mulţi ucenici, care au ajuns şi ei sihaştri vestiţi şi i-au urmat întru totul nevoinţa.
+
Cuviosul Dionisie Torcătorul a crescut mai mulți ucenici, care au ajuns și ei sihaștri vestiți și i-au urmat întru totul nevoința.
  
 
== Cuviosul Iosif Sihastrul ==
 
== Cuviosul Iosif Sihastrul ==
  
'''Cuviosul Iosif''' este numărat printre cei mai vestiţi sihaştri nevoitori din partea locului. Mai întâi s-a nevoit în [[Sihăstria Fundătura]], iar la începutul secolului al XV-lea s-a aşezat în peştera care îi poartă numele, aproape de alte peşteri pustniceşti, pe care o măreşte şi-i adaugă două ferestre. În această peşteră s-a nevoit '''Cuviosul Iosif''' zeci de ani, ajungând mare dascăl al liniştii, preot şi povăţuitor de suflete. Numele lui era cunoscut până departe şi mulţi bolnavi se vindecau cu rugăciunile lui.  
+
'''Cuviosul Iosif''' este numărat printre cei mai vestiți sihaștri nevoitori din partea locului. Mai întâi s-a nevoit în [[Sihăstria Fundătura]], iar la începutul secolului al XV-lea s-a așezat în peștera care îi poartă numele, aproape de alte peșteri pustnicești, peșteră pe care a mărit-o și i-a adăugat două ferestre. În această peșteră s-a nevoit Cuviosul Iosif zeci de ani, ajungând mare dascăl al liniștii, preot și povățuitor de suflete. Numele lui era cunoscut până departe și mulți bolnavi se vindecau cu rugăciunile lui.  
  
Adunând mai mulţi sihaştri în jurul lui, '''Cuviosul Iosif''' a făcut din peştera sa o adevărată sihăstrie pe Valea Bordeiului şi pe munţii Martirie, Cecilia şi Crucea Spătarului din apropiere. Mulţi din ucenicii săi se nevoiau în mici bordeie de lemn şi pământ risipite pe toată valea din apropiere.
+
Adunând mai mulți sihaștri în jurul lui, Cuviosul Iosif a făcut din peștera sa o adevărată sihăstrie pe Valea Bordeiului și pe munții Martirie, Cecilia și Crucea Spătarului din apropiere. Mulți din ucenicii săi se nevoiau în mici bordeie de lemn și pământ risipite pe toată valea din apropiere.
  
Aceşti cuvioşi părinţi sihaştri ce s-au nevoit în Munţii Buzăului se numără acum în ceata cuvioşilor părinţi, în Împărăţia cea Cerească, rugându-se neîncetat pentru noi toţi.
+
Acești cuvioși părinți sihaștri ce s-au nevoit în Munții Buzăului se numără acum în ceata cuvioșilor părinți, în Împărăția cea Cerească, rugându-se neîncetat pentru noi toți.
  
 
[[Categorie:Monahi]]
 
[[Categorie:Monahi]]
 
[[Categorie:Patericul românesc]]
 
[[Categorie:Patericul românesc]]

Versiunea curentă din 20 noiembrie 2018 11:07

Cuvioșii părinți Agaton, Dionisie și Iosif au viețuit în secolul al XIV-lea, fiind sihaștri nevoitori în Munții Buzăului.

Cuviosul Agaton Sihastrul

Acest vestit sihastru s-a nevoit în Munții Buzăului în prima jumătate a secolului al XIV-lea, mai întâi ostenindu-se într-o peșteră sub muntele lui Martirie, aparținând de sihăstria Fundătura, apoi, ajungând sihastru iscusit în lupta cea duhovnicească și dascăl al vieții pustnicești, s-a învrednicit de darul preoției, adunând mai mulți ucenici în jurul său, căci cuviosul era povățuitor de suflete și părinte duhovnicesc pentru mulți, hrănindu-i cu alese cuvinte din Sfânta Scriptură. Cunoștea operele Sfinților Părinți și biruia cu multă pricepere ispitele vrăjmașului diavol.

În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, Cuviosul Agaton s-a stabilit cu câțiva ucenici pe culmea muntoasă numită Crucea Spătarului, cale de o jumătate de ceas de Sihăstria Fundătura. Aici și-a săpat cu mâinile sale o mică biserică în stâncă, cu hramul Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru care avea mare evlavie. Alături de biserică, cuviosul și-a făcut o mică chilie, unde se nevoia ziua și noaptea în post și rugăciune. Ucenicii săi, în număr de 12, după tradiția isihastă din partea locului, și-au săpat și ei chilii în piatră pe același munte, în preajma Cuviosului Agaton.

Cuviosul Dionisie Sihastrul

Cuviosul Dionisie Sihastrul a fost unul din sihaștrii cei mai renumiți de la sihăstria Fundătura. El s-a nevoit aici în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Prin tradiție i se spunea „Torcătorul”, deoarece se ocupa cu torsul lânii, din care își câștiga existența, îndeletnicire obișnuită celor mai mulți sihaștri din Munții Buzăului.

Ajungând cu darul lui Hristos la măsura nepătimirii, și-a săpat o peșteră într-o stâncă greu accesibilă, la 4 metri deasupra pământului. În peșteră, cuviosul și-a făcut un mic paraclis de rugăciune, unde neîncetat dădea laudă lui Dumnezeu. Aici s-a nevoit Cuviosul Dionisie Sihastrul mai mult de 30 de ani, răbdând cu bărbăție frigul iernii, umezeala, foamea și mai ales cumplitele ispite de la diavoli. Şi era așa de sporit printre sihaștrii din partea locului, că izgonea duhurile necurate din oameni și cunoștea cele viitoare. Pentru aceea mulți îl cinsteau și-i cereau cuvânt de folos.

Cuviosul Dionisie Torcătorul a crescut mai mulți ucenici, care au ajuns și ei sihaștri vestiți și i-au urmat întru totul nevoința.

Cuviosul Iosif Sihastrul

Cuviosul Iosif este numărat printre cei mai vestiți sihaștri nevoitori din partea locului. Mai întâi s-a nevoit în Sihăstria Fundătura, iar la începutul secolului al XV-lea s-a așezat în peștera care îi poartă numele, aproape de alte peșteri pustnicești, peșteră pe care a mărit-o și i-a adăugat două ferestre. În această peșteră s-a nevoit Cuviosul Iosif zeci de ani, ajungând mare dascăl al liniștii, preot și povățuitor de suflete. Numele lui era cunoscut până departe și mulți bolnavi se vindecau cu rugăciunile lui.

Adunând mai mulți sihaștri în jurul lui, Cuviosul Iosif a făcut din peștera sa o adevărată sihăstrie pe Valea Bordeiului și pe munții Martirie, Cecilia și Crucea Spătarului din apropiere. Mulți din ucenicii săi se nevoiau în mici bordeie de lemn și pământ risipite pe toată valea din apropiere.

Acești cuvioși părinți sihaștri ce s-au nevoit în Munții Buzăului se numără acum în ceata cuvioșilor părinți, în Împărăția cea Cerească, rugându-se neîncetat pentru noi toți.