Adrian al Moscovei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(finalizat traducere)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{Îmbunătăţire}}
  
'''Adrian al Moscovei''' was the [[List of primates of Russia|Patriarch of Moscow]] and All Russia during the early part of the reign of Tsar Peter I. After his death the position of [[patriarh]] was abolished by Peter and replaced by the [[Apostolic Governing Synod]], better known as the [[Holy Synod]].
+
'''Adrian al Moscovei''' a fost [[Listă a întâistătătorilor Rusiei|Patriarh al Moscovei]] şi întregii Rusii în prima parte a domniei Ţarului Petru I. După moartea sa, poziţia de [[patriarh]] a fost desfinţată şi înlocuită cu un [[Sinod guvernant apostolic]], cunoscut mai ales sub numele de [[Sfântul Sinod]].
  
 
==Viaţa==
 
==Viaţa==
Little is known of Adrian’s early life. He was born on [[2 octombrie]], 1627 and [[baptism|baptized]] with name Andrei (Russian: Андрей). He entered a [[monasticism|monastic]] life and was given the name Adrian during his [[tonsure]] as a [[călugăr]]. In time, he became an [[archimandrite]] at [[Chudov Monastery]] in Moscow. At the monastery, he came to the attention of Patriarch Joachim. who, in 1686, appointed him to govern the [[Diocese of Kazan]] as the Metropolitan of Kazan. On [[24 august]], 1690, Adrian was chosen Patriarch of Moscow and All Russia after the repose of Joachim in 1690.
+
Se cunosc puţine lucruri despre copilăria şi tinereţea lui  Adrian. El s-a născut în [[2 octombrie]] 1627 şi a fost [[botez]]at cu numele Andrei (în rusă: Андрей). După ce a intrat în viaţa [[monahism|monahală]] a primit numele de Adrian, la [[tundere]]a sa. După o vreme este ridicat la rangul de [[arhimandrit]] la [[Mănăstirea Chudov]] din Moscova. La această mănăstire, a intrat în atenţia Patriarhului Ioachim, care, în 1686, la trimis să păstorească [[Eparhia de Kazan]], ca mitropolit de Kazan. În [[24 august]] 1690, Adrian este ales Patriarh al Moscovei şi Întregii Rusii, după decesul lui Ioachim din acelaşi an.
  
Patr. Adrian was patriarch early in the reign of Peter I, as Peter began various reforms to modernize Russia both culturally and religiously. Patr. Adrian resisted Peter’s reforms as they applied to Church traditions and particularly criticized the Peter’s order of mandatory shaving of beards. While he accepted Peter’s criticisms of deficiencies in the governance of the Russian Church, his relations with Peter became very intense. These tensions were heightened by Patr. Adrian advocating a milder form of Patr. [[Nikon of Moscow|Nikon’s]] claim that the Church had supervision over secular matters, a well as spiritual, and that the patriarch, as the figure of Christ, was another ruler of Russia as well as the tsar.<ref>Francis Dvornik, ''The Slavs in European History and Civilization'', Rutgers University Press, Brunswick, New Jersey, 1962, p539</ref>
+
Patriarhul Adrian a păstorit la începutul domniei lui Petru I, pe când Petru începea diversele reforme care urmau să modernizeze Rusia, atât cultural cât şi religios. Patriarhul Adrian s-a opus reformelor lui Petru care se adresau tradiţiilor Bisericii şi, în mod special, el a criticat ordinul lui Petru care obliga la tunderea bărbilor. Deşi a acceptat criticile lui Petru referitor la deficienţele în guvernarea [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ruse]], relaţiile lui cu Petru a devenit foarte aprinse. Aceste tensiuni au fost aprinse şi mai tare de către Patriarhul Adrian care era adeptul unei forme mai uşoare a revendicării Patriarhului [[Nikon al Moscovei|Nikon]] cum că Biserica trebuie să supervizeze peste problemele seculare, ca şi peste cele spirituale, şi astfel patriarhul, ca imagine a lui Hristos, era un alt guvernator al Rusiei, la fel ca şi ţarul.<ref>Francis Dvornik, ''The Slavs in European History and Civilization'', Rutgers University Press, Brunswick, New Jersey, 1962, p539</ref>
  
After Patr. Adrian’s repose on [[October 16]], 1700, Peter delayed the appointment of a new patriarch for over twenty years while the Church was administered by a friendly Metr. Stephen (Iavorsky), as ''[[locum tenens]]'', before abolishing the position of patriarch and forming the Apostolic Governing Synod, under the supervision of a layman [[Ober-Procurator]].<ref>Nicholas V. Riasanovsky, ''A History of Russia'', 3rd ed., Oxford University Press, New York, 1977, p257.</ref>
+
După ce Patriarhul Adrian a decedat în [[16 octombrie]] 1700, Petru a amânat numirea unui patriarh mai mult de douăzeci de ani, în timp ce Biserica Rusă era administrată de mai prietenosul Mitropolit Ştefan (Iavorschi), care avea titlul de ''[[locum tenens]]'', după care a definţat poziţia de patriarh şi a format un [[Sinod guvernant apostolic]], aflat sub superbizarea unui [[Ober-Procurator]] laic.<ref>Nicholas V. Riasanovsky, ''A History of Russia'', 3rd ed., Oxford University Press, New York, 1977, p257.</ref>
  
 
{{start box}}
 
{{start box}}
 
{{succesiune|
 
{{succesiune|
înainte=Ioasaph|
+
înainte=Ioasaf|
 
titlu=Mitropolit de Kazan|
 
titlu=Mitropolit de Kazan|
 
ani= 1686-1690 |
 
ani= 1686-1690 |
 
după=Markell}}
 
după=Markell}}
 
{{succesiune|
 
{{succesiune|
înainte=Joachim|
+
înainte=Ioachim|
titlu=[[List of primates of Russia|Patriarch of Moscow and All Russia]]|
+
titlu=[[Listă a întâistătătorilor Rusiei|Patriarh al Moscovei şi întregii Rusii]]|
 
ani=1690-1700|
 
ani=1690-1700|
după=Stephen (Iavorsky) as locum tenens<br>[[Tikhon of Moscow|Tikhon]] (1917) as Patriarch}}
+
după=Ştefan (Iavorsky) ca locum tenens<br>[[Tihon al Moscovei|Tihon]] (1917) ca Patriarh}}
{{end box}}  
+
{{end box}}
  
 
==Note==
 
==Note==

Versiunea de la data 18 noiembrie 2010 17:05

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Adrian al Moscovei a fost Patriarh al Moscovei şi întregii Rusii în prima parte a domniei Ţarului Petru I. După moartea sa, poziţia de patriarh a fost desfinţată şi înlocuită cu un Sinod guvernant apostolic, cunoscut mai ales sub numele de Sfântul Sinod.

Viaţa

Se cunosc puţine lucruri despre copilăria şi tinereţea lui Adrian. El s-a născut în 2 octombrie 1627 şi a fost botezat cu numele Andrei (în rusă: Андрей). După ce a intrat în viaţa monahală a primit numele de Adrian, la tunderea sa. După o vreme este ridicat la rangul de arhimandrit la Mănăstirea Chudov din Moscova. La această mănăstire, a intrat în atenţia Patriarhului Ioachim, care, în 1686, la trimis să păstorească Eparhia de Kazan, ca mitropolit de Kazan. În 24 august 1690, Adrian este ales Patriarh al Moscovei şi Întregii Rusii, după decesul lui Ioachim din acelaşi an.

Patriarhul Adrian a păstorit la începutul domniei lui Petru I, pe când Petru începea diversele reforme care urmau să modernizeze Rusia, atât cultural cât şi religios. Patriarhul Adrian s-a opus reformelor lui Petru care se adresau tradiţiilor Bisericii şi, în mod special, el a criticat ordinul lui Petru care obliga la tunderea bărbilor. Deşi a acceptat criticile lui Petru referitor la deficienţele în guvernarea Bisericii Ruse, relaţiile lui cu Petru a devenit foarte aprinse. Aceste tensiuni au fost aprinse şi mai tare de către Patriarhul Adrian care era adeptul unei forme mai uşoare a revendicării Patriarhului Nikon cum că Biserica trebuie să supervizeze peste problemele seculare, ca şi peste cele spirituale, şi astfel patriarhul, ca imagine a lui Hristos, era un alt guvernator al Rusiei, la fel ca şi ţarul.[1]

După ce Patriarhul Adrian a decedat în 16 octombrie 1700, Petru a amânat numirea unui patriarh mai mult de douăzeci de ani, în timp ce Biserica Rusă era administrată de mai prietenosul Mitropolit Ştefan (Iavorschi), care avea titlul de locum tenens, după care a definţat poziţia de patriarh şi a format un Sinod guvernant apostolic, aflat sub superbizarea unui Ober-Procurator laic.[2]

Casetă de succesiune:
Adrian al Moscovei
Precedat de:
Ioasaf
Mitropolit de Kazan
1686-1690
Urmat de:
Markell
Precedat de:
Ioachim
Patriarh al Moscovei şi întregii Rusii
1690-1700
Urmat de:
Ştefan (Iavorsky) ca locum tenens
Tihon (1917) ca Patriarh



Note

  1. Francis Dvornik, The Slavs in European History and Civilization, Rutgers University Press, Brunswick, New Jersey, 1962, p539
  2. Nicholas V. Riasanovsky, A History of Russia, 3rd ed., Oxford University Press, New York, 1977, p257.

Sursa