Adormirea Maicii Domnului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Legături externe: actualizare link)
 
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
[[Imagine:Dormition.jpg|right|frame|'''Adormirea Maicii Domnului''']]
 
[[Imagine:Dormition.jpg|right|frame|'''Adormirea Maicii Domnului''']]
'''Adormirea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]''' este unul din [[Praznic Împărătesc|Praznicele Împărătești]] ale [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], [[Prăznuire|sărbătorită]] pe [[15 august]]. Această sărbătoare comemorează moartea, învierea și slăvirea Maicii [[Mântuitorul]]ui. Sărbătoarea mărturisește că Maica Domnului „a fost luată” de [[Dumnezeu]] în împărăția cerească a lui [[Iisus Hristos|Hristos]], în deplinătatea vieții ei sufletești și trupești.  
+
'''Adormirea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]''' este unul din [[Praznic Împărătesc|Praznicele Împărătești]] ale [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], [[Prăznuire|sărbătorită]] pe [[15 august]]. Această sărbătoare comemorează adormirea și proslăvirea prin ridicarea cu trupul la cer a Maicii [[Mântuitorul]]ui. Sărbătoarea mărturisește că Maica Domnului „a fost luată” de [[Dumnezeu]] în împărăția cerească a lui [[Iisus Hristos|Hristos]], în deplinătatea vieții ei sufletești și trupești.  
  
 
==Despre sărbătoare==
 
==Despre sărbătoare==
 
Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolicii]] numesc ''Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria''. În conformitate cu [[Sfânta Tradiție]], [[Maica Domnului]] a murit ca orice ființă omenească, „adormind”, așa cum indică și numele sărbătorii. Ea a murit așa cum mor toți oamenii, nu în mod „voluntar” ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legată de stricăciunea acestei lumi.  
 
Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolicii]] numesc ''Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria''. În conformitate cu [[Sfânta Tradiție]], [[Maica Domnului]] a murit ca orice ființă omenească, „adormind”, așa cum indică și numele sărbătorii. Ea a murit așa cum mor toți oamenii, nu în mod „voluntar” ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legată de stricăciunea acestei lumi.  
  
[[Apostoli]]i au fost aduși în mod miraculos la acest eveniment și au fost cu toții prezenți, cu excepția Sfântului [[Apostolul Toma|Apostol Toma]], atunci când Maica Domnului a trecut din această viață. Apoi, ea a fost înmormântată. [[Apostolul Toma]] a ajuns câteva zile mai târziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalți să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi pârga (primul rod) al învierii de obște a credincioșilor, care va avea loc după a doua venire a lui Hristos.  
+
[[Apostoli]]i au fost aduși în mod miraculos la acest eveniment și au fost cu toții prezenți, cu excepția Sfântului [[Apostolul Toma|Apostol Toma]], atunci când Maica Domnului a trecut din această viață. Apoi, ea a fost [[Înmormântare|înmormântată]]. [[Apostolul Toma]] a ajuns câteva zile mai târziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalți să deschidă [[mormânt]]ul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi pârga (primul rod) al învierii de obște a credincioșilor, care va avea loc după a doua venire a lui Hristos.  
  
 
Praznicul poartă numele de ''Adormirea Maicii Domnului'', pomenind trecerea ei din această viață, cuvântul „Adormire” traducând grecescul ''Koimisis'', care înseamnă adormirea întru moarte (de aici vine și cuvântul ''cimitir''). Biserica Romano-Catolică preferă să numească acest eveniment ''ridicare la cer'' (lat. ''assumptio'', literal „primire” [în cer]) întrucât, ținând seama de dispariția trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălțată cu trupul la Cer.
 
Praznicul poartă numele de ''Adormirea Maicii Domnului'', pomenind trecerea ei din această viață, cuvântul „Adormire” traducând grecescul ''Koimisis'', care înseamnă adormirea întru moarte (de aici vine și cuvântul ''cimitir''). Biserica Romano-Catolică preferă să numească acest eveniment ''ridicare la cer'' (lat. ''assumptio'', literal „primire” [în cer]) întrucât, ținând seama de dispariția trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălțată cu trupul la Cer.
Linia 15: Linia 15:
 
===Postul===
 
===Postul===
  
Sărbătoarea este precedată de 14 zile de [[post]] strict, cu dezlegare la untdelemn și vin sâmbăta și duminica, cu excepția [[Schimbarea la Față|Schimbării la Față]] ([[6 august]]), când este dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea. În zilele de peste săptămână din post, se slujește ori [[Paraclisul Maicii Domnului I|Paraclisul Mare al Maicii Domnului]] (slujbă de implorare) ori [[Paraclisul Maicii Domnului II|Al doilea paraclis al Maicii Domnului]]. Dacă ziua praznicului cade miercuri sau vineri, este dezlegare la pește.
+
Sărbătoarea este precedată de 14 zile de [[post]] strict, cu dezlegare la untdelemn și vin sâmbăta și [[duminica]], cu excepția [[Schimbarea la Față|Schimbării la Față]] ([[6 august]]), când este dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea. În zilele de peste săptămână din post, se slujește ori [[Paraclis]]ul Mare al Maicii Domnului ori Al doilea paraclis al Maicii Domnului. Dacă ziua praznicului cade miercuri sau vineri, este dezlegare la pește.
  
 
===Slujbele prăznuirii===
 
===Slujbele prăznuirii===
Linia 32: Linia 32:
 
==Praznicul Adormirii Maicii Domnului în România==
 
==Praznicul Adormirii Maicii Domnului în România==
  
Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioșii ortodocși români, mai ales datorită evlaviei deosebite a românilor față de Născătoarea de Dumnezeu. Un foarte mare număr de biserici și de mănăstiri poartă acest [[hram]]. În multe locuri, cu această ocazie se organizează pelerinaje la mănăstirile care își sărbătoresc astfel ocrotitoarea. Sate și comunități întregi vin împreună în aceste pelerinaje.  
+
Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioșii ortodocși români, mai ales datorită evlaviei deosebite a românilor față de Născătoarea de Dumnezeu. Un foarte mare număr de biserici și de mănăstiri poartă acest [[hram]]. În multe locuri, cu această ocazie se organizează [[pelerinaj]]e la [[Mănăstire|mănăstirile]] care își sărbătoresc astfel ocrotitoarea. Sate și comunități întregi vin împreună în aceste pelerinaje.  
  
Credincioșii vin încă din preziua Praznicului, în [[14 septembrie]] și participă la slujbe, care în multe locuri au un fast deosebit. Astfel, slujba Vecerniei se prelungește cu o [[Priveghere]] care în unele locuri durează până foarte târziu în noapte sau chiar toată noaptea.  
+
Credincioșii vin încă din preziua Praznicului, în [[14 septembrie]] și participă la [[Slujbă|slujbe]], care în multe locuri au un fast deosebit. Astfel, slujba Vecerniei se prelungește cu o [[Priveghere]] care în unele locuri durează până foarte târziu în noapte sau chiar toată noaptea.  
  
La slujba de înainteprăznuire se mai cântă în multe biserici și mănăstiri din România și [[Prohodul Maicii Domnului]], o cântare special alcătuită pentru noaptea dinaintea praznicului, construită după modelul [[Prohodul Domnului|Prohodului Domnului]] și pusă pe linia melodică a celor trei ''stări'' ale acestuia.
+
La slujba de [[înainteprăznuire]] se mai cântă în multe biserici și mănăstiri din România și [[Prohodul Maicii Domnului]], o cântare special alcătuită pentru noaptea dinaintea [[praznic]]ului, construită după modelul [[Prohodul Domnului|Prohodului Domnului]] și pusă pe linia melodică a celor trei ''stări'' ale acestuia.
  
În pauzele dintre slujbe, credincioșii cântă, în unele locuri, și alte cântări (extra-liturgice) închinate Maicii Domnului, numite în Ardeal pricesne, care exprimă grija Născătoarei de Dumnezeu pentru oameni, precum și afecțiunea profundă a credincioșilor față de Cea pe care o numesc ''Măicuța Domnului''. Unele dintre acestea sunt de o surprinzătoare familiaritate: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem / și să-ți spunem dorul pe care-l avem...”
+
În pauzele dintre slujbe, credincioșii cântă, în unele locuri, și alte cântări (extra-liturgice) închinate Maicii Domnului, numite în Ardeal [[pricesne]], care exprimă grija Născătoarei de Dumnezeu pentru oameni, precum și afecțiunea profundă a credincioșilor față de Cea pe care o numesc ''Măicuța Domnului''. Unele dintre acestea sunt de o surprinzătoare familiaritate: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem / și să-ți spunem dorul pe care-l avem...”
  
Poate cel mai cunoscut pelerinaj de Adormirea Maicii Domnului este, în România, cel de la Mănăstirea Nicula, păstrătoarea unei cunoscute Icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului [http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/icoana7852100.jpg]. Aici credincioșii se adună cu sutele de mii. Foarte mulți, în semn de evlavie față de Maica Domnului, al cărei ajutor îl cer și îl primesc, fac, la vremea praznicului, înconjurul bisericii (o dată sau de trei ori) în genunchi, așteptând apoi cu răbdare ore și chiar zile la rând pentru a ajunge să se închine Icoanei Maicii Domnului.  
+
Poate cel mai cunoscut pelerinaj de Adormirea Maicii Domnului este, în România, cel de la [[Mănăstirea Nicula]], păstrătoarea unei cunoscute Icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului [http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/icoana7852100.jpg]. Aici credincioșii se adună cu sutele de mii. Foarte mulți, în semn de evlavie față de Maica Domnului, al cărei ajutor îl cer și îl primesc, fac, la vremea praznicului, înconjurul bisericii (o dată sau de trei ori) în genunchi, așteptând apoi cu răbdare ore și chiar zile la rând pentru a ajunge să se închine Icoanei Maicii Domnului.  
  
 
În afara slujbelor, în ziua praznicului se organizează în multe locuri, pe lângă mănăstiri sau și în orașe, târguri și serbări populare.
 
În afara slujbelor, în ziua praznicului se organizează în multe locuri, pe lângă mănăstiri sau și în orașe, târguri și serbări populare.
Linia 69: Linia 69:
  
 
* A se vedea [[Icoana Adormirii Maicii Domnului]].
 
* A se vedea [[Icoana Adormirii Maicii Domnului]].
 +
 +
<!-- ==Note==
 +
<references/> --->
 +
 +
==Surse==
 +
*[[:en:Dormition]], după [http://oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=87 Dormition of the Theotokos] ''The Orthodox Faith'' by the V. Rev. [[Thomas Hopko]]
  
 
==A se vedea și==
 
==A se vedea și==
Linia 74: Linia 80:
 
*[[Maica Domnului]]
 
*[[Maica Domnului]]
 
*[[Icoanele Maicii Domnului]]
 
*[[Icoanele Maicii Domnului]]
 
<!-- ==Referințe==
 
<references/> --->
 
==Surse==
 
 
*[[:en:Dormition]], după [http://oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=87 Dormition of the Theotokos] ''The Orthodox Faith'' by the V. Rev. [[Thomas Hopko]]
 
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
Linia 92: Linia 92:
 
*(en) [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=102302 The Dormition of our Most Holy Lady the Mother of God and Ever-Virgin Mary] ([[OCA]])
 
*(en) [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=102302 The Dormition of our Most Holy Lady the Mother of God and Ever-Virgin Mary] ([[OCA]])
 
*(en) [https://www.goarch.org/archbishop/encyclicals/dormition Dormition of the Theotokos (August 15)] ([[GOARCH]])
 
*(en) [https://www.goarch.org/archbishop/encyclicals/dormition Dormition of the Theotokos (August 15)] ([[GOARCH]])
 +
 +
 +
{{Praznice Împărătești}}
  
 
[[Categorie:Sărbători]]
 
[[Categorie:Sărbători]]
Linia 100: Linia 103:
 
[[es:Dormición]]
 
[[es:Dormición]]
 
[[fr:Dormition]]
 
[[fr:Dormition]]
 +
[[pt:Dormição]]

Versiunea curentă din 24 martie 2021 19:10

Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului este unul din Praznicele Împărătești ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorită pe 15 august. Această sărbătoare comemorează adormirea și proslăvirea prin ridicarea cu trupul la cer a Maicii Mântuitorului. Sărbătoarea mărturisește că Maica Domnului „a fost luată” de Dumnezeu în împărăția cerească a lui Hristos, în deplinătatea vieții ei sufletești și trupești.

Despre sărbătoare

Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria. În conformitate cu Sfânta Tradiție, Maica Domnului a murit ca orice ființă omenească, „adormind”, așa cum indică și numele sărbătorii. Ea a murit așa cum mor toți oamenii, nu în mod „voluntar” ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legată de stricăciunea acestei lumi.

Apostolii au fost aduși în mod miraculos la acest eveniment și au fost cu toții prezenți, cu excepția Sfântului Apostol Toma, atunci când Maica Domnului a trecut din această viață. Apoi, ea a fost înmormântată. Apostolul Toma a ajuns câteva zile mai târziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalți să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi pârga (primul rod) al învierii de obște a credincioșilor, care va avea loc după a doua venire a lui Hristos.

Praznicul poartă numele de Adormirea Maicii Domnului, pomenind trecerea ei din această viață, cuvântul „Adormire” traducând grecescul Koimisis, care înseamnă adormirea întru moarte (de aici vine și cuvântul cimitir). Biserica Romano-Catolică preferă să numească acest eveniment ridicare la cer (lat. assumptio, literal „primire” [în cer]) întrucât, ținând seama de dispariția trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălțată cu trupul la Cer.

La fel ca și în cazul Nașterii Sfintei Fecioare, sau în cazul Intrării în Biserică, nici pentru Adormirea Maicii Domnului nu există referințe istorice sau biblice pentru această sărbătoare. Biserica Ortodoxă propovăduiește că Maica Domnului este fără de păcat, dar și că Fecioara Maria a avut nevoie cu adevărat să fie mântuită de Hristos - mântuită de încercări, suferințe și moarte din lumea aceasta. Ea a murit cu adevărat și apoi a fost luată la Cer de Fiul ei, ca Maică a Vieții, și ia deja parte la viața fără de sfârșit din Împărăția Cerurilor. Această viață în rai este pregătită și promisă tuturor celor care „ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și îl păstrează” (Luca 11,27-28)

Prăznuirea

Postul

Sărbătoarea este precedată de 14 zile de post strict, cu dezlegare la untdelemn și vin sâmbăta și duminica, cu excepția Schimbării la Față (6 august), când este dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea. În zilele de peste săptămână din post, se slujește ori Paraclisul Mare al Maicii Domnului ori Al doilea paraclis al Maicii Domnului. Dacă ziua praznicului cade miercuri sau vineri, este dezlegare la pește.

Slujbele prăznuirii

În seara sărbătorii se slujește o Vecernie care cuprinde trei citiri din Vechiul Testament care au înțelesul în Noul Testament:

  • În Facerea 28,10-17, Scara lui Iacov care unește cerul cu pământul, simbolizează unirea lui Dumnezeu cu omul, unire realizată pe deplin și perfect în Maria Născătoarea (Purtătoarea) de Dumnezeu.
  • „Ce minunat este acest loc! Aceasta este casa lui Dumnezeu și poarta raiului!” În Ezechiel 43,27-44,4 este descrisă viziunea cu Templul cu ușa spre Răsărit, întotdeauna închisă și plină de slava lui Dumnezeu, care o simbolizează pe Maica Domnului.
  • Pentru textul din Proverbe 9,1-11, Maria este cu "casa" pe care Înțelepciunea Divină și-a zidit-o sieși.

Atunci când se slujește Utrenia, în dimineața sărbătorii, se citește din Luca 1,39-49, 56. Acest text este citit la toate sărbătorile Maicii Domnului și conține Spusele Maicii Domnului: "Şi a zis Maria: Mărește sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile..." În unele bisericii există obiceiul de a se binecuvânta flori în ziua acestei sărbători, dar înainte de Sfânta Liturghie.

La Liturghie, se citește din Apostol de la Filipeni 2,5-11, unde se vorbește despre "Gândul acesta să fie în voi care era și în Hristos Iisus, care Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o știrbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, și la înfățișare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce. Pentru aceea, și Dumnezeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume; ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cerești și al celor pământești și al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl."

Citirea din Sfânta Evanghelie este luată din Luca 10,38-42 și 11,27-28, citite împreună. Și aceste texte sunt citite întotdeauna la sărbătorile închinate Maicii Domnului. În acest text, Domnul spune, "binecuvântați sunt aceia care aud cuvântul Domnului și îl păzesc!"

Praznicul Adormirii Maicii Domnului în România

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioșii ortodocși români, mai ales datorită evlaviei deosebite a românilor față de Născătoarea de Dumnezeu. Un foarte mare număr de biserici și de mănăstiri poartă acest hram. În multe locuri, cu această ocazie se organizează pelerinaje la mănăstirile care își sărbătoresc astfel ocrotitoarea. Sate și comunități întregi vin împreună în aceste pelerinaje.

Credincioșii vin încă din preziua Praznicului, în 14 septembrie și participă la slujbe, care în multe locuri au un fast deosebit. Astfel, slujba Vecerniei se prelungește cu o Priveghere care în unele locuri durează până foarte târziu în noapte sau chiar toată noaptea.

La slujba de înainteprăznuire se mai cântă în multe biserici și mănăstiri din România și Prohodul Maicii Domnului, o cântare special alcătuită pentru noaptea dinaintea praznicului, construită după modelul Prohodului Domnului și pusă pe linia melodică a celor trei stări ale acestuia.

În pauzele dintre slujbe, credincioșii cântă, în unele locuri, și alte cântări (extra-liturgice) închinate Maicii Domnului, numite în Ardeal pricesne, care exprimă grija Născătoarei de Dumnezeu pentru oameni, precum și afecțiunea profundă a credincioșilor față de Cea pe care o numesc Măicuța Domnului. Unele dintre acestea sunt de o surprinzătoare familiaritate: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem / și să-ți spunem dorul pe care-l avem...”

Poate cel mai cunoscut pelerinaj de Adormirea Maicii Domnului este, în România, cel de la Mănăstirea Nicula, păstrătoarea unei cunoscute Icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului [1]. Aici credincioșii se adună cu sutele de mii. Foarte mulți, în semn de evlavie față de Maica Domnului, al cărei ajutor îl cer și îl primesc, fac, la vremea praznicului, înconjurul bisericii (o dată sau de trei ori) în genunchi, așteptând apoi cu răbdare ore și chiar zile la rând pentru a ajunge să se închine Icoanei Maicii Domnului.

În afara slujbelor, în ziua praznicului se organizează în multe locuri, pe lângă mănăstiri sau și în orașe, târguri și serbări populare.

Imnografie

Tropar (Glasul 1)

Întru naștere fecioria ai păzit,
întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare.
Sculatu-te-ai la viață, fiind Maica Vieții,
și cu rugăciunile tale, izbăvești din moarte sufletele noastre.

Condac (Glasul 2)

Pe Născătoarea de Dumnezeu, cea întru rugăciuni neadormită și întru folosințe de nădejde neschimbată
mormântul și moartea nu au ținut-o.
Căci, ca pe Maica Vieții, la viață a mutat-o
Cel ce S-a sălășluit în pântecele ei cel pururea fecioresc.

La înainteprăznuire (14 august):

Tropar (Glasul 4)

Popoare, înainte dănțuiți, din mâini plesnind cu credință, și cu dragoste vă adunați astăzi bucurându-vă, și luminat cântând toți cu veselie. Că Maica lui Dumnezeu urmează să treacă de la cele pământești la cele de sus cu preamărire. Pe aceea cu cântări pururea să o mărim, ca Născătoare de Dumnezeu.

Condac (Glasul 4)

Întru slăvită pomenirea ta, lumea împodobită fiind prin gând cu duh fără materie în veselie strigă către tine, Născătoare de Dumnezeu: "Bucură-te, Fecioară, lauda creștinilor!"

Iconografie


Surse

A se vedea și

Legături externe


Praznice Împărătești
Praznicul Împărătesc
și data
Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) | Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie) | Intrarea Maicii Domnului în Biserică (21 noiembrie) |
Nașterea Domnului (25 decembrie) | Botezul Domnului (6 ianuarie) | Întâmpinarea Domnului (2 februarie) | Bunavestire (25 martie) |
Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) | Înălțarea Domnului (40 de zile după Paști) | Pogorârea Duhului Sfânt (50 de zile după Paști) |
Schimbarea la Față (6 august) | Adormirea Maicii Domnului (15 august)