Adormirea Maicii Domnului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (=Slujbele prăznuirii)
(Nu s-au afișat 17 versiuni intermediare efectuate de alți 11 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Îmbunătăţire}}
+
[[Imagine:Dormition.jpg|right|frame|'''Adormirea Maicii Domnului''']]
 
+
'''Adormirea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]''' este unul din [[Praznic Împărătesc|Praznicele Împărătești]] ale [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], [[Prăznuire|sărbătorită]] pe [[15 august]]. Această sărbătoare comemorează adormirea și proslăvirea prin ridicarea cu trupul la cer a Maicii [[Mântuitorul]]ui. Sărbătoarea mărturisește că Maica Domnului „a fost luată” de [[Dumnezeu]] în împărăția cerească a lui [[Iisus Hristos|Hristos]], în deplinătatea vieții ei sufletești și trupești.  
[[Image:Dormition.jpg|right|frame|Adormirea Maicii Domnului]]
 
'''Adormirea a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]''' este unul din [[Praznic Împărătesc|Praznicele Împărăteşti]] ale [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], sărbătorită în [[15 august]]. Această sărbătoare comemorează moartea, învierea şi slăvirea Maicii Mântuitorului. Sărbătoarea mărturiseşte că Maica Domnului "a fost luată" de [[Dumnezeu]] în împărăţia cerească al lui [[Iisus Hristos|Hristos]], în deplinătatea vieţii ei sufleteşti şi trupeşti.  
 
  
 
==Despre sărbătoare==
 
==Despre sărbătoare==
Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolicii]] numesc ''Înălţarea Fecioarei''. În conformitate cu [[Sfânta Tradiţie]], [[Maica Domnului]] a murit ca orice fiinţă omenească, "adormind," aşa cum indică şi numele sărbătorii. Ea a murit aşa cum mor toţi oamenii, nu în mod "voluntar" ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legată de stricăciunea acestei lumi.  
+
Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolicii]] numesc ''Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria''. În conformitate cu [[Sfânta Tradiție]], [[Maica Domnului]] a murit ca orice ființă omenească, „adormind”, așa cum indică și numele sărbătorii. Ea a murit așa cum mor toți oamenii, nu în mod „voluntar” ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legată de stricăciunea acestei lumi.  
  
[[Apostoli]]i au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment şi au fost cu toţii prezenţi, cu excepţia Sfântului [[Apostolul Toma|Toma]], atunci când Maica Domnului a trecut din această viaţă. Apoi, ea a fost înmormântată. [[Apostolul Toma]] a ajuns câteva zile mai târziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalţi să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi pârga (primul rod) al [[Învierea de obşte|Învierii de obşte]], a credincioşilor, care va avea loc după [[A Doua Venire]] a lui Hristos.  
+
[[Apostoli]]i au fost aduși în mod miraculos la acest eveniment și au fost cu toții prezenți, cu excepția Sfântului [[Apostolul Toma|Apostol Toma]], atunci când Maica Domnului a trecut din această viață. Apoi, ea a fost [[Înmormântare|înmormântată]]. [[Apostolul Toma]] a ajuns câteva zile mai târziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalți să deschidă [[mormânt]]ul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi pârga (primul rod) al învierii de obște a credincioșilor, care va avea loc după a doua venire a lui Hristos.  
  
Praznicul poartă numele de ''Adormirea Maicii Domnului'', pomenind trecerea ei din această viaţă, cuvântul "Adormire" traducând grecescul ''Koimisis'', care înseamnă adormirea întru moarte (de aici vine cuvântul ''cimitir''). Biserica Romano-Catolică preferă să se refere la acest eveniment ca ''Înălţarea'' ("asumpţiunea", după o traducere calchiată pe termenul latinesc folosit, ''Assumptio'') întrucât, ţinând seama de dispariţia trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălţată cu trupul la Cer. Totuşi folosirea termenului ''Înălţare'', acelaşi ca pentru [[Înălţarea Domnului]] eludează faptul că ea a murit ca toţi oamenii, având nevoie să fie şi ea mântuită de Fiul ei, ca orice om.  
+
Praznicul poartă numele de ''Adormirea Maicii Domnului'', pomenind trecerea ei din această viață, cuvântul „Adormire” traducând grecescul ''Koimisis'', care înseamnă adormirea întru moarte (de aici vine și cuvântul ''cimitir''). Biserica Romano-Catolică preferă să numească acest eveniment ''ridicare la cer'' (lat. ''assumptio'', literal „primire” [în cer]) întrucât, ținând seama de dispariția trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălțată cu trupul la Cer.
  
La fel ca şi în cazul [[Naşterea Maicii Domnului|naşterii Sfintei Fecioare]], sau în cazul [[Intrarea în Biserică a Maicii Domnului|Intrării în Biserică]], nici pentru Adormirea Maicii Domnului nu există referinţe istorice sau biblice pentru această sărbătoare. Biserica Ortodoxă propovăduieşte că Maica Domnului este fără de păcat {{citare}}, dar şi că Fecioara Maria a avut nevoie cu adevărat să fie mântuită de Hristos - mântuită din încercări, suferinţe şi moarte din lumea aceasta. Ea a murit cu adevărat şi apoi a fost luată la Cer de Fiul ei, ca Maică a Vieţii, şi ia deja parte la viaţa fără de sfârşit din Împărăţia Cerurilor. Această viaţă în rai este pregătită şi promisă tuturor care "ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi îl păstrează" ([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=11#27-28 11,27-28])
+
La fel ca și în cazul [[Nașterea Maicii Domnului|Nașterii Sfintei Fecioare]], sau în cazul [[Intrarea în Biserică a Maicii Domnului|Intrării în Biserică]], nici pentru Adormirea Maicii Domnului nu există referințe istorice sau biblice pentru această sărbătoare. Biserica Ortodoxă propovăduiește că Maica Domnului este fără de păcat, dar și că Fecioara Maria a avut nevoie cu adevărat să fie mântuită de Hristos - mântuită de încercări, suferințe și moarte din lumea aceasta. Ea a murit cu adevărat și apoi a fost luată la Cer de Fiul ei, ca Maică a Vieții, și ia deja parte la viața fără de sfârșit din Împărăția Cerurilor. Această viață în rai este pregătită și promisă tuturor celor care „ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și îl păstrează” ([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=11#27-28 11,27-28])
 
 
Adormirea mamei Sfintei Fecioare, [[Drept|Dreapta]] [[Ana (mama Maicii Domnului)|Ana]], este sărbătorită în [[25 iulie]].
 
  
 
==Prăznuirea==
 
==Prăznuirea==
  
 
===Postul===
 
===Postul===
Sărbătoarea este precedată de 14 zile de [[post]] strict, cu dezlegare la untdelemn şi vin sâmbăta şi duminica şi cu excepţia [[Schimbarea la Faţă|Schimbării la Faţă]] ([[6 august]]), când este dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea. În zilele de peste săptămână din post, se slujeşte ori [[Paraclisul Maicii Domnului I|Paraclisul Mare al Maicii Domnului]] (slujbă de implorare) ori [[Paraclisul Maicii Domnului II|Al doilea paraclis al Maicii Domnului]]. Dacă ziua praznicului cade miercuri sau vineri, se dezleagă la peşte.
+
 
 +
Sărbătoarea este precedată de 14 zile de [[post]] strict, cu dezlegare la untdelemn și vin sâmbăta și [[duminica]], cu excepția [[Schimbarea la Față|Schimbării la Față]] ([[6 august]]), când este dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea. În zilele de peste săptămână din post, se slujește ori [[Paraclis]]ul Mare al Maicii Domnului ori Al doilea paraclis al Maicii Domnului. Dacă ziua praznicului cade miercuri sau vineri, este dezlegare la pește.
  
 
===Slujbele prăznuirii===
 
===Slujbele prăznuirii===
  
În seara sărbătorii se slujeşte o [[Vecernie]] care cuprinde trei citiri din [[Vechiul Testament]] care au înţelesul în [[Noul Testament]]:
+
În seara sărbătorii se slujește o [[Vecernie]] care cuprinde trei citiri din [[Vechiul Testament]] care au înțelesul în [[Noul Testament]]:
*În [[Cartea Facerii|Facerea]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=28#10-17 28,10-17], Scara lui Iacov care uneşte cerul cu pământul, simbolizează unirea lui Dumnezeu cu omul, unire realizată pe deplin şi perfect în Maria Născătoarea (Purtătoarea) de Dumnezeu.  
+
*În [[Cartea Facerii|Facerea]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=28#10-17 28,10-17], Scara lui Iacov care unește cerul cu pământul, simbolizează unirea lui Dumnezeu cu omul, unire realizată pe deplin și perfect în Maria Născătoarea (Purtătoarea) de Dumnezeu.  
*"Ce minunat este acest loc! Aceasta este casa lui Dumnezeu şi poarta raiului!" În [[Cartea lui Ezechiel|Ezechiel]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=33&cap=43#27 43,27-44,4] este descrisă viziunea cu Templul cu uşa spre Răsărit, întotdeauna închisă şi plină de slava lui Dumnezeu, care o simbolizează pe Maica Domnului.   
+
*„Ce minunat este acest loc! Aceasta este casa lui Dumnezeu și poarta raiului!În [[Cartea lui Ezechiel|Ezechiel]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=33&cap=43#27 43,27-44,4] este descrisă viziunea cu Templul cu ușa spre Răsărit, întotdeauna închisă și plină de slava lui Dumnezeu, care o simbolizează pe Maica Domnului.   
* Pentru textul din [[Pildele lui Solomon|Proverbe]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=9 9,1-11], Maria este cu "casa" pe care Înţelepciunea Divină şi-a zidit-o sieşi.
+
* Pentru textul din [[Pildele lui Solomon|Proverbe]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=9 9,1-11], Maria este cu "casa" pe care Înțelepciunea Divină și-a zidit-o sieși.
  
Atunci când se slujeşte [[Utrenia]], în dimineaţa sărbătorii, se citeşte din [[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=1#39 1,39-49, 56]. Acest text este citit la toate sărbătorile Maicii Domnului şi conţine [[Cântarea Maicii Domnului|Spusele Maicii Domnului]]: "Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile..." În unele bisericii există obiceiul de a se binecuvânta flori în ziua acestei sărbători, dar înainte de [[Sfânta Liturghie]].
+
Atunci când se slujește [[Utrenia]], în dimineața sărbătorii, se citește din [[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=1#39 1,39-49, 56]. Acest text este citit la toate sărbătorile Maicii Domnului și conține [[Cântarea Maicii Domnului|Spusele Maicii Domnului]]: "Şi a zis Maria: Mărește sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile..." În unele bisericii există obiceiul de a se binecuvânta flori în ziua acestei sărbători, dar înainte de [[Sfânta Liturghie]].
  
La [[Sfânta Liturghie|Liturghie]], se citeşte din [[Apostol (liturgică)|Apostol]] de la [[Epistola către Filipeni|Filipeni]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=2#5-11 2,5-11], unde se vorbeşte despre "Gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus, care Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce. Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume; ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl."  
+
La [[Sfânta Liturghie|Liturghie]], se citește din [[Apostol (liturgică)|Apostol]] de la [[Epistola către Filipeni|Filipeni]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=2#5-11 2,5-11], unde se vorbește despre "Gândul acesta să fie în voi care era și în Hristos Iisus, care Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o știrbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, și la înfățișare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce. Pentru aceea, și Dumnezeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume; ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cerești și al celor pământești și al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl."  
  
Citirea din [[Evanghelie|Sfânta Evanghelie]] este luată din Luca [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=10#38-42 10,38-42] şi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=11#27-28 11,27-28], citite împreună; Şi aceste texte sunt citite întotdeauna la sărbătorile închinate Maicii Domnului. În acest text, Domnul spune, "binecuvântaţi sunt aceia care aud cuvântul Domnului şi îl păzesc!"
+
Citirea din [[Evanghelie|Sfânta Evanghelie]] este luată din Luca [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=10#38-42 10,38-42] și [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=11#27-28 11,27-28], citite împreună. Și aceste texte sunt citite întotdeauna la sărbătorile închinate Maicii Domnului. În acest text, Domnul spune, "binecuvântați sunt aceia care aud cuvântul Domnului și îl păzesc!"
  
 
==Praznicul Adormirii Maicii Domnului în România==
 
==Praznicul Adormirii Maicii Domnului în România==
  
Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioşii ortodocşi români, mai ales datorită evlaviei deosebite a românilor faţă de Născătoarea de Dumnezeu. Un foarte mare număr de biserici şi de mănăstiri poartă acest [[hram]]. În multe locuri, cu această ocazie se organizează pelerinaje la mănăstirile care îşi sărbătoresc astfel ocrotitoarea. Sate şi comunităţi întregi vin împreună în aceste pelerinaje.  
+
Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioșii ortodocși români, mai ales datorită evlaviei deosebite a românilor față de Născătoarea de Dumnezeu. Un foarte mare număr de biserici și de mănăstiri poartă acest [[hram]]. În multe locuri, cu această ocazie se organizează [[pelerinaj]]e la [[Mănăstire|mănăstirile]] care își sărbătoresc astfel ocrotitoarea. Sate și comunități întregi vin împreună în aceste pelerinaje.  
  
Credincioşii vin încă din preziua Praznicului, în [[14 septembrie]] şi participă la slujbe, care în multe locuri au un fast deosebit. Astfel, slujba Vecerniei se prelungeşte cu o [[Priveghere]] care în unele locuri durează până foarte târziu în noapte sau chiar toată noaptea.  
+
Credincioșii vin încă din preziua Praznicului, în [[14 septembrie]] și participă la [[Slujbă|slujbe]], care în multe locuri au un fast deosebit. Astfel, slujba Vecerniei se prelungește cu o [[Priveghere]] care în unele locuri durează până foarte târziu în noapte sau chiar toată noaptea.  
  
La slujba de înainteprăznuire se mai cântă în multe biserici şi mănăstiri din România şi [[Prohodul Maicii Domnului]], o cântare special alcătuită pentru noaptea dinaintea praznicului, construită după modelul [[Prohodul Domnului|Prohodului Domnului]] şi pusă pe linia melodică a celor trei ''stări'' ale acestuia.
+
La slujba de [[înainteprăznuire]] se mai cântă în multe biserici și mănăstiri din România și [[Prohodul Maicii Domnului]], o cântare special alcătuită pentru noaptea dinaintea [[praznic]]ului, construită după modelul [[Prohodul Domnului|Prohodului Domnului]] și pusă pe linia melodică a celor trei ''stări'' ale acestuia.
  
În pauzele dintre slujbe, credincioşii cântă, în unele locuri, şi alte cântări (extra-liturgice) închinate Maicii Domnului, numite în Ardeal pricesne, care exprimă grija Născătoarei de Dumnezeu pentru oameni, precum şi afecţiunea profundă a credincioşilor faţă de Cea pe care o numesc ''Măicuţa Domnului''. Unele dintre acestea sunt de o surprinzătoare familiaritate: "Am venit, Măicuţă, să te mai vedem / şi să-ţi spunem dorul pe care-l avem..."
+
În pauzele dintre slujbe, credincioșii cântă, în unele locuri, și alte cântări (extra-liturgice) închinate Maicii Domnului, numite în Ardeal [[pricesne]], care exprimă grija Născătoarei de Dumnezeu pentru oameni, precum și afecțiunea profundă a credincioșilor față de Cea pe care o numesc ''Măicuța Domnului''. Unele dintre acestea sunt de o surprinzătoare familiaritate: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem / și să-ți spunem dorul pe care-l avem...
  
Poate cel mai cunoscut pelerinaj de Adormirea Maicii Domnului este, în România, cel de la Mănăstirea Nicula, păstrătoarea unei cunoscute Icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului [http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/icoana7852100.jpg]. Aici credincioşii se adună cu sutele de mii. Foarte mulţi, în semn de evlavie faţă de Maica Domnului, al cărei ajutor îl cer şi îl primesc, fac, la vremea praznicului, înconjurul bisericii (o dată sau de trei ori) în genunchi, aşteptând apoi cu răbdare ore şi chiar zile la rând pentru a ajunge să se închine Icoanei Maicii Domnului.  
+
Poate cel mai cunoscut pelerinaj de Adormirea Maicii Domnului este, în România, cel de la [[Mănăstirea Nicula]], păstrătoarea unei cunoscute Icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului [http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/icoana7852100.jpg]. Aici credincioșii se adună cu sutele de mii. Foarte mulți, în semn de evlavie față de Maica Domnului, al cărei ajutor îl cer și îl primesc, fac, la vremea praznicului, înconjurul bisericii (o dată sau de trei ori) în genunchi, așteptând apoi cu răbdare ore și chiar zile la rând pentru a ajunge să se închine Icoanei Maicii Domnului.  
  
În afara slujbelor, în ziua praznicului se organizează în multe locuri, pe lângă mănăstiri sau şi în oraşe, târguri şi serbări populare.
+
În afara slujbelor, în ziua praznicului se organizează în multe locuri, pe lângă mănăstiri sau și în orașe, târguri și serbări populare.
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
 
[[Tropar]] (Glasul 1)
 
[[Tropar]] (Glasul 1)
:Întru naştere fecioria ai păzit,  
+
:Întru naștere fecioria ai păzit,  
 
:întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare.  
 
:întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare.  
:Sculatu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii,  
+
:Sculatu-te-ai la viață, fiind Maica Vieții,  
:şi cu rugăciunile tale, izbăveşti din moarte sufletele noastre.
+
:și cu rugăciunile tale, izbăvești din moarte sufletele noastre.
  
 
[[Condac]] (Glasul 2)
 
[[Condac]] (Glasul 2)
:Pe Născătoarea de Dumnezeu, cea întru rugăciuni neadormită şi întru folosinţe de nădejde neschimbată
+
:Pe Născătoarea de Dumnezeu, cea întru rugăciuni neadormită și întru folosințe de nădejde neschimbată
:mormântul şi moartea nu au ţinut-o.
+
:mormântul și moartea nu au ținut-o.
:Căci, ca pe Maica Vieţii, la viaţă a mutat-o
+
:Căci, ca pe Maica Vieții, la viață a mutat-o
:Cel ce S-a sălăşluit în pântecele ei cel pururea fecioresc.
+
:Cel ce S-a sălășluit în pântecele ei cel pururea fecioresc.
 +
 
 +
===La [[înainteprăznuire]] (14 august):===
  
===Imnuri de anteprăznuire===
 
 
Tropar (Glasul 4)  
 
Tropar (Glasul 4)  
:Dance with joy, O peoples!
+
 
:Clap your hands with gladness!
+
:Popoare, înainte dănțuiți, din mâini plesnind cu credință, și cu dragoste vă adunați astăzi bucurându-vă, și luminat cântând toți cu veselie. Că Maica lui Dumnezeu urmează să treacă de la cele pământești la cele de sus cu preamărire. Pe aceea cu cântări pururea să o mărim, ca Născătoare de Dumnezeu.
:Gather today with fervor and jubilation;
 
:Sing with exultation.
 
:The Mother of God is about to rise in glory,
 
:Ascending from earth to heaven.
 
:We ceaselessly praise her in song as truly Theotokos.
 
  
 
Condac (Glasul 4)  
 
Condac (Glasul 4)  
:Today the universe dances with joy at your glorious memorial,
+
:Întru slăvită pomenirea ta, lumea împodobită fiind prin gând cu duh fără materie în veselie strigă către tine, Născătoare de Dumnezeu: "Bucură-te, Fecioară, lauda creștinilor!"
:And cries out to you, O Mother of God:
 
:"Rejoice, O Virgin, pride of Christians!"
 
  
 
==Iconografie==
 
==Iconografie==
Linia 79: Linia 70:
 
* A se vedea [[Icoana Adormirii Maicii Domnului]].
 
* A se vedea [[Icoana Adormirii Maicii Domnului]].
  
==A se vedea şi==
+
<!-- ==Note==
*Icoana [[Panagia Ierosolymitissa]] din '''Mormântul Maicii Domnului'''.
 
*[[Maica Domnului]]
 
*[[Icoanele Maicii Domnului]]
 
 
 
<!-- ==Referinţe==
 
 
<references/> --->
 
<references/> --->
  
 
==Surse==
 
==Surse==
 +
*[[:en:Dormition]], după [http://oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=87 Dormition of the Theotokos] ''The Orthodox Faith'' by the V. Rev. [[Thomas Hopko]]
  
*[[:en:Dormition]], după [http://oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=87 Dormition of the Theotokos] ''The Orthodox Faith'' by the V. Rev. [[Thomas Hopko]]
+
==A se vedea și==
 +
*Icoana [[Panagia Ierosolymitissa]] din '''Mormântul Maicii Domnului'''.
 +
*[[Maica Domnului]]
 +
*[[Icoanele Maicii Domnului]]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
*(ro) [http://www.credo.ro/proloage.php?data=1508&i=1 Cinstita mutare a Preaslăvitei Stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria]
+
*(ro) [http://www.credo.ro/Adormirea-Maicii-Domnului.php Adormirea Maicii Domnului]
*(ro) [http://www.crestinortodox.ro/Cuvantare_la_Adormirea_Maicii_Domnului-180-18002.html Popas în veşnicie - Meditaţie la Adormirea Maicii Domnului]
+
*(ro) [http://www.crestinortodox.ro/Cuvantare_la_Adormirea_Maicii_Domnului-180-18002.html Popas în veșnicie - Meditație la Adormirea Maicii Domnului]
 
*(ro) [http://www.icoane-ortodoxe.com/Icoana-Adormirea-Maicii-Domnului.php Icoana Adormirii Maicii Domnului]
 
*(ro) [http://www.icoane-ortodoxe.com/Icoana-Adormirea-Maicii-Domnului.php Icoana Adormirii Maicii Domnului]
*(ro) [http://bastian.freeyellow.com/adormirea.pdf Adormirea Maicii Domnului – de verificat continutul]
+
*(ro) [http://bastian.freeyellow.com/adormirea.pdf Adormirea Maicii Domnului – de verificat conținutul]
 
+
*(ro) [http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/37/Troparul-Adormirii-Maicii-Domnului Troparul Adormirii Maicii Domnului] in interpretarea grupului psaltic al Schitului Lacu de la Sf. Munte Athos
 
*(en) [http://www.theologic.com/oflweb/feasts/08-15.htm The Dormition of the Theotokos] from ''Orthodox Family Life''
 
*(en) [http://www.theologic.com/oflweb/feasts/08-15.htm The Dormition of the Theotokos] from ''Orthodox Family Life''
 
*(en) [http://www.rollins.edu/Foreign_Lang/Russian/assumpt.html The Assumption (Dormition) of the Virgin], a descriptive commentary of festal [[icon]]s
 
*(en) [http://www.rollins.edu/Foreign_Lang/Russian/assumpt.html The Assumption (Dormition) of the Virgin], a descriptive commentary of festal [[icon]]s
 
*(en) [http://www.comeandseeicons.com/festal/festal.htm#phf13 Icons of the Dormition of Mary]
 
*(en) [http://www.comeandseeicons.com/festal/festal.htm#phf13 Icons of the Dormition of Mary]
 
*(en) [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=102302 The Dormition of our Most Holy Lady the Mother of God and Ever-Virgin Mary] ([[OCA]])
 
*(en) [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=102302 The Dormition of our Most Holy Lady the Mother of God and Ever-Virgin Mary] ([[OCA]])
*(en) [http://www.goarch.org/en/special/listen_learn_share/dormition/learn/ August 15: Feast of the Dormition of Our Most Holy Lady, the Theotokos and Ever-Virgin Mary] ([[GOARCH]])
+
*(en) [https://www.goarch.org/archbishop/encyclicals/dormition Dormition of the Theotokos (August 15)] ([[GOARCH]])
 +
 
 +
 
 +
{{Praznice Împărătești}}
  
 
[[Categorie:Sărbători]]
 
[[Categorie:Sărbători]]
[[Categorie:Praznice împărăteşti]]
+
[[Categorie:Praznice împărătești]]
 +
[[Categorie:Maica Domnului]]
  
 
[[en:Dormition]]
 
[[en:Dormition]]
 
[[es:Dormición]]
 
[[es:Dormición]]
 
[[fr:Dormition]]
 
[[fr:Dormition]]
 +
[[pt:Dormição]]

Versiunea de la data 24 martie 2021 19:10

Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului este unul din Praznicele Împărătești ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorită pe 15 august. Această sărbătoare comemorează adormirea și proslăvirea prin ridicarea cu trupul la cer a Maicii Mântuitorului. Sărbătoarea mărturisește că Maica Domnului „a fost luată” de Dumnezeu în împărăția cerească a lui Hristos, în deplinătatea vieții ei sufletești și trupești.

Despre sărbătoare

Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria. În conformitate cu Sfânta Tradiție, Maica Domnului a murit ca orice ființă omenească, „adormind”, așa cum indică și numele sărbătorii. Ea a murit așa cum mor toți oamenii, nu în mod „voluntar” ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legată de stricăciunea acestei lumi.

Apostolii au fost aduși în mod miraculos la acest eveniment și au fost cu toții prezenți, cu excepția Sfântului Apostol Toma, atunci când Maica Domnului a trecut din această viață. Apoi, ea a fost înmormântată. Apostolul Toma a ajuns câteva zile mai târziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalți să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi pârga (primul rod) al învierii de obște a credincioșilor, care va avea loc după a doua venire a lui Hristos.

Praznicul poartă numele de Adormirea Maicii Domnului, pomenind trecerea ei din această viață, cuvântul „Adormire” traducând grecescul Koimisis, care înseamnă adormirea întru moarte (de aici vine și cuvântul cimitir). Biserica Romano-Catolică preferă să numească acest eveniment ridicare la cer (lat. assumptio, literal „primire” [în cer]) întrucât, ținând seama de dispariția trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălțată cu trupul la Cer.

La fel ca și în cazul Nașterii Sfintei Fecioare, sau în cazul Intrării în Biserică, nici pentru Adormirea Maicii Domnului nu există referințe istorice sau biblice pentru această sărbătoare. Biserica Ortodoxă propovăduiește că Maica Domnului este fără de păcat, dar și că Fecioara Maria a avut nevoie cu adevărat să fie mântuită de Hristos - mântuită de încercări, suferințe și moarte din lumea aceasta. Ea a murit cu adevărat și apoi a fost luată la Cer de Fiul ei, ca Maică a Vieții, și ia deja parte la viața fără de sfârșit din Împărăția Cerurilor. Această viață în rai este pregătită și promisă tuturor celor care „ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și îl păstrează” (Luca 11,27-28)

Prăznuirea

Postul

Sărbătoarea este precedată de 14 zile de post strict, cu dezlegare la untdelemn și vin sâmbăta și duminica, cu excepția Schimbării la Față (6 august), când este dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea. În zilele de peste săptămână din post, se slujește ori Paraclisul Mare al Maicii Domnului ori Al doilea paraclis al Maicii Domnului. Dacă ziua praznicului cade miercuri sau vineri, este dezlegare la pește.

Slujbele prăznuirii

În seara sărbătorii se slujește o Vecernie care cuprinde trei citiri din Vechiul Testament care au înțelesul în Noul Testament:

  • În Facerea 28,10-17, Scara lui Iacov care unește cerul cu pământul, simbolizează unirea lui Dumnezeu cu omul, unire realizată pe deplin și perfect în Maria Născătoarea (Purtătoarea) de Dumnezeu.
  • „Ce minunat este acest loc! Aceasta este casa lui Dumnezeu și poarta raiului!” În Ezechiel 43,27-44,4 este descrisă viziunea cu Templul cu ușa spre Răsărit, întotdeauna închisă și plină de slava lui Dumnezeu, care o simbolizează pe Maica Domnului.
  • Pentru textul din Proverbe 9,1-11, Maria este cu "casa" pe care Înțelepciunea Divină și-a zidit-o sieși.

Atunci când se slujește Utrenia, în dimineața sărbătorii, se citește din Luca 1,39-49, 56. Acest text este citit la toate sărbătorile Maicii Domnului și conține Spusele Maicii Domnului: "Şi a zis Maria: Mărește sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile..." În unele bisericii există obiceiul de a se binecuvânta flori în ziua acestei sărbători, dar înainte de Sfânta Liturghie.

La Liturghie, se citește din Apostol de la Filipeni 2,5-11, unde se vorbește despre "Gândul acesta să fie în voi care era și în Hristos Iisus, care Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o știrbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, și la înfățișare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce. Pentru aceea, și Dumnezeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume; ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cerești și al celor pământești și al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl."

Citirea din Sfânta Evanghelie este luată din Luca 10,38-42 și 11,27-28, citite împreună. Și aceste texte sunt citite întotdeauna la sărbătorile închinate Maicii Domnului. În acest text, Domnul spune, "binecuvântați sunt aceia care aud cuvântul Domnului și îl păzesc!"

Praznicul Adormirii Maicii Domnului în România

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioșii ortodocși români, mai ales datorită evlaviei deosebite a românilor față de Născătoarea de Dumnezeu. Un foarte mare număr de biserici și de mănăstiri poartă acest hram. În multe locuri, cu această ocazie se organizează pelerinaje la mănăstirile care își sărbătoresc astfel ocrotitoarea. Sate și comunități întregi vin împreună în aceste pelerinaje.

Credincioșii vin încă din preziua Praznicului, în 14 septembrie și participă la slujbe, care în multe locuri au un fast deosebit. Astfel, slujba Vecerniei se prelungește cu o Priveghere care în unele locuri durează până foarte târziu în noapte sau chiar toată noaptea.

La slujba de înainteprăznuire se mai cântă în multe biserici și mănăstiri din România și Prohodul Maicii Domnului, o cântare special alcătuită pentru noaptea dinaintea praznicului, construită după modelul Prohodului Domnului și pusă pe linia melodică a celor trei stări ale acestuia.

În pauzele dintre slujbe, credincioșii cântă, în unele locuri, și alte cântări (extra-liturgice) închinate Maicii Domnului, numite în Ardeal pricesne, care exprimă grija Născătoarei de Dumnezeu pentru oameni, precum și afecțiunea profundă a credincioșilor față de Cea pe care o numesc Măicuța Domnului. Unele dintre acestea sunt de o surprinzătoare familiaritate: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem / și să-ți spunem dorul pe care-l avem...”

Poate cel mai cunoscut pelerinaj de Adormirea Maicii Domnului este, în România, cel de la Mănăstirea Nicula, păstrătoarea unei cunoscute Icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului [1]. Aici credincioșii se adună cu sutele de mii. Foarte mulți, în semn de evlavie față de Maica Domnului, al cărei ajutor îl cer și îl primesc, fac, la vremea praznicului, înconjurul bisericii (o dată sau de trei ori) în genunchi, așteptând apoi cu răbdare ore și chiar zile la rând pentru a ajunge să se închine Icoanei Maicii Domnului.

În afara slujbelor, în ziua praznicului se organizează în multe locuri, pe lângă mănăstiri sau și în orașe, târguri și serbări populare.

Imnografie

Tropar (Glasul 1)

Întru naștere fecioria ai păzit,
întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare.
Sculatu-te-ai la viață, fiind Maica Vieții,
și cu rugăciunile tale, izbăvești din moarte sufletele noastre.

Condac (Glasul 2)

Pe Născătoarea de Dumnezeu, cea întru rugăciuni neadormită și întru folosințe de nădejde neschimbată
mormântul și moartea nu au ținut-o.
Căci, ca pe Maica Vieții, la viață a mutat-o
Cel ce S-a sălășluit în pântecele ei cel pururea fecioresc.

La înainteprăznuire (14 august):

Tropar (Glasul 4)

Popoare, înainte dănțuiți, din mâini plesnind cu credință, și cu dragoste vă adunați astăzi bucurându-vă, și luminat cântând toți cu veselie. Că Maica lui Dumnezeu urmează să treacă de la cele pământești la cele de sus cu preamărire. Pe aceea cu cântări pururea să o mărim, ca Născătoare de Dumnezeu.

Condac (Glasul 4)

Întru slăvită pomenirea ta, lumea împodobită fiind prin gând cu duh fără materie în veselie strigă către tine, Născătoare de Dumnezeu: "Bucură-te, Fecioară, lauda creștinilor!"

Iconografie


Surse

A se vedea și

Legături externe


Praznice Împărătești
Praznicul Împărătesc
și data
Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) | Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie) | Intrarea Maicii Domnului în Biserică (21 noiembrie) |
Nașterea Domnului (25 decembrie) | Botezul Domnului (6 ianuarie) | Întâmpinarea Domnului (2 februarie) | Bunavestire (25 martie) |
Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) | Înălțarea Domnului (40 de zile după Paști) | Pogorârea Duhului Sfânt (50 de zile după Paști) |
Schimbarea la Față (6 august) | Adormirea Maicii Domnului (15 august)