Adormirea Maicii Domnului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(condac (după Ceaslov))
(verificare, completări etc)
Linia 2: Linia 2:
  
 
[[Image:Dormition.jpg|right|frame|Adormirea Maicii Domnului]]
 
[[Image:Dormition.jpg|right|frame|Adormirea Maicii Domnului]]
'''Adormirea (Căderea în somn) a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]''' este unul din [[Praznic Împărătesc|Praznicele Împărăteşti]] ale [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], sărbătorită în [[15 august]].  Această sărbătoare comemorează moartea, învierea şi slăvirea Maicii Mântuitorului. Sărbătoarea declară că Maica Domnului "a fost luată" de [[Dumnezeu]] în regatul ceresc al lui [[Hristos]] în deplinătatea existenţei ei spirituale şi trupeşti.  
+
'''Adormirea a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]''' este unul din [[Praznic Împărătesc|Praznicele Împărăteşti]] ale [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], sărbătorită în [[15 august]].  Această sărbătoare comemorează moartea, învierea şi slăvirea Maicii Mântuitorului. Sărbătoarea mărturiseşte că Maica Domnului "a fost luată" de [[Dumnezeu]] în împărăţia cerească al lui [[Iisus Hristos|Hristos]], în deplinătatea vieţii ei sufleteşti şi trupeşti.  
  
 
==Despre sărbătoare==
 
==Despre sărbătoare==
Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolicii]] numesc ''Presupunerea Mariei''. În conformitate cu [[Sfânta Tradiţie]], [[Maica Domnului]] a murit ca orice fiinţă omenească, "adormind," aşa cum indică şi numele sărbătorii. Ea a murit aşa cum mor toţi oamenii, nu în mod "voluntar" ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legată de stricăciunea acestei lumi.  
+
Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolicii]] numesc ''Înălţarea Fecioarei''. În conformitate cu [[Sfânta Tradiţie]], [[Maica Domnului]] a murit ca orice fiinţă omenească, "adormind," aşa cum indică şi numele sărbătorii. Ea a murit aşa cum mor toţi oamenii, nu în mod "voluntar" ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legată de stricăciunea acestei lumi.  
  
[[Apostoli]]i au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment, şi au fost cu toţii prezenţi cu excepţia Sfântului [[Apostolul Toma|Toma]], atunci când Maria a trecut din această viaţă. Apoi, ea a fost înmormântată.  
+
[[Apostoli]]i au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment şi au fost cu toţii prezenţi, cu excepţia Sfântului [[Apostolul Toma|Toma]], atunci când Maica Domnului a trecut din această viaţă. Apoi, ea a fost înmormântată. [[Apostolul Toma]] a ajuns câteva zile mai târziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalţi să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi pârga (primul rod) al [[Învierea de obşte|Învierii de obşte]], a credincioşilor, care va avea loc după [[A Doua Venire]] a lui Hristos.  
  
Toma a ajuns câteva zile mai târziu, şi dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalţi să deschidă mormântul Mariei. Upon doing so, the Apostles discovered that her body was no longer present.  This event is seen as a firstfruits of the [[General Resurrection|resurrection of the faithful]] that will occur at the [[Second Coming]] of Christ.  The event is normally called the ''Dormition'', though there are many Orthodox parishes in English-speaking countries with the name ''Assumption''. In Greek, ''Dormition'' is ''Koimisis''—falling asleep in death—from which the word ''cemetery'' derives.
+
Praznicul poartă numele de ''Adormirea Maicii Domnului'', pomenind trecerea ei din această viaţă, cuvântul "Adormire" traducând grecescul ''Koimisis'', care înseamnă adormirea întru moarte (de aici vine cuvântul ''cimitir''). Biserica Romano-Catolică preferă să se refere la acest eveniment ca ''Înălţarea'' ("asumpţiunea", după o traducere calchiată pe termenul latinesc folosit, ''Assumptio'') întrucât, ţinând seama de dispariţia trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălţată cu trupul la Cer. Totuşi folosirea termenului ''Înălţare'', acelaşi ca pentru [[Înălţarea Domnului]] eludează faptul că ea a murit ca toţi oamenii, având nevoie să fie şi ea mântuită de Fiul ei, ca orice om.  
  
La fel ca şi în cazul [[Naşterea Maicii Domnului|naşterii Sfintei Fecioare]], sau în cazul [[Intrarea în Biserică a Maicii Domnului|Intrării în Biserică]], nici pentru Adormirea Maicii Domnului nu există referinţe istorice sau biblice pentru această sărbătoare. Biserica Ortodoxă propovăduieşte că Maica Domnului este fără de păcat {{citare}}, dar şi că Fecioara Maria are nevoie cu adevărat să fie mântuită de Hristos ca orice om, mântuită din încercări, suferinţe şi moarte din lumea aceasta. Ea a murit cu adevărat şi a fost luată la Cer de Fiul ei ca Maică a Vieţii şi deja ia parte la viaţa fără de sfârşit din Regatul Ceresc. Această viaţă în rai este pregătită şi promisă tuturor care "ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi îl păstrează." ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 11:27-28)
+
La fel ca şi în cazul [[Naşterea Maicii Domnului|naşterii Sfintei Fecioare]], sau în cazul [[Intrarea în Biserică a Maicii Domnului|Intrării în Biserică]], nici pentru Adormirea Maicii Domnului nu există referinţe istorice sau biblice pentru această sărbătoare. Biserica Ortodoxă propovăduieşte că Maica Domnului este fără de păcat {{citare}}, dar şi că Fecioara Maria a avut nevoie cu adevărat să fie mântuită de Hristos - mântuită din încercări, suferinţe şi moarte din lumea aceasta. Ea a murit cu adevărat şi apoi a fost luată la Cer de Fiul ei, ca Maică a Vieţii, şi ia deja parte la viaţa fără de sfârşit din Împărăţia Cerurilor. Această viaţă în rai este pregătită şi promisă tuturor care "ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi îl păstrează" ([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=11#27-28 11,27-28])
  
Adormireea mamei Sfintei Fecioare, [[Dreapta]] [[Ana]], este sărbătorită în [[25 iulie]].
+
Adormireea mamei Sfintei Fecioare, [[Dreapta]] [[Ana (mama Maicii Domnului)|Ana]], este sărbătorită în [[25 iulie]].
  
==Prăznuirea sărbătorii==
+
==Prăznuirea==
Sărbătoarea este precedată de 14 zile de [[post]] strict, cu excepţia peştelui care este permis la sărbătoarea [[Schimbarea la Faţă|Schimbării la Faţă]] ([[6 august]]). În zilele de peste săptămână din post, se slujeşte ori [[Paraclisul Mare]] (slujbă de implorare) ori [[Paraclisul Mic]].
+
Sărbătoarea este precedată de 14 zile de [[post]] strict, cu dezlegare la untdelemn şi vin sâmbăta şi duminica şi cu excepţia [[Schimbarea la Faţă|Schimbării la Faţă]] ([[6 august]]), când este dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea. În zilele de peste săptămână din post, se slujeşte ori [[Paraclisul Maicii Domnului I|Paraclisul Mare al Maicii Domnului]] (slujbă de implorare) ori [[Paraclisul Maicii Domnului II|Al doilea paraclis al Maicii Domnului]].
  
În seara sărbătorii se slujeşte o [[Vecernie]] care conţine trei citiri din [[Vechiul Testament]] care au înţelesul în [[Noul Testament]]:
+
În seara sărbătorii se slujeşte o [[Vecernie]] care cuprinde trei citiri din [[Vechiul Testament]] care au înţelesul în [[Noul Testament]]:
*În [[Geneza]] 28:10-17, Scara lui Iacob care uneşte Cerul cu Pământul simbolizând unirea lui Dumnezeu cu omul, unire realizată pe deplin şi perfect în Maria Născătoarea (Purtătoarea) de Dumnezeu.  
+
*În [[Cartea Facerii|Facerea]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=28#10-17 28,10-17], Scara lui Iacov care uneşte cerul cu pământul, simbolizează unirea lui Dumnezeu cu omul, unire realizată pe deplin şi perfect în Maria Născătoarea (Purtătoarea) de Dumnezeu.  
*"Ce minunat este acest loc! Aceasta este casa lui Dumnezeu şi poarta raiului!" În [[Cartea lui Ezechiel|Ezechiel]] 43:27-44:4, viziunea cu Templul cu uşa spre Răsărit, întotdeauna închisă şi plină de slava lui Dumnezeu, care o simbolizează pe Maica Domnului.   
+
*"Ce minunat este acest loc! Aceasta este casa lui Dumnezeu şi poarta raiului!" În [[Cartea lui Ezechiel|Ezechiel]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=33&cap=43#27 43,27-44,4] este descrisă viziunea cu Templul cu uşa spre Răsărit, întotdeauna închisă şi plină de slava lui Dumnezeu, care o simbolizează pe Maica Domnului.   
* [[Proverbe]] 9:1-11, Maria este identificată cu "casa" pe care Înţelepciunea Divină şi-a zidit-o sieşi.
+
* [[Pildele lui Solomon|Proverbe]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=9 9,1-11], Maria este identificată cu "casa" pe care Înţelepciunea Divină şi-a zidit-o sieşi.
  
Atunci când se slujeşte [[Utrenia]], în dimineaţa sărbătorii, se citeşte din [[Evanghelia după Luca|Luca]] 1:39-49, 56. Acest text este citit la toate sărbătorile Maicii Domnului şi conţine [[Cântarea Maicii Domnului|Spusele Maicii Domnului]]: "Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile." În unele bisericii există obiceiul de a se binecuvânta flori în ziua acestei sărbători, dar înainte de [[Sfânta Liturghie]].
+
Atunci când se slujeşte [[Utrenia]], în dimineaţa sărbătorii, se citeşte din [[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=1#39 1,39-49, 56]. Acest text este citit la toate sărbătorile Maicii Domnului şi conţine [[Cântarea Maicii Domnului|Spusele Maicii Domnului]]: "Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile..." În unele bisericii există obiceiul de a se binecuvânta flori în ziua acestei sărbători, dar înainte de [[Sfânta Liturghie]].
  
La Sfânta Liturghie, se citeşte din [[Apostol (liturgică)|Apostol]] de la [[Filipeni]] 2:5-11, unde se vorbeşte despre "Gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus, care Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce. Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume; ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl." Citire din [[Evanghelie]] este luată din Luca 10:38-42 şi 11:27-28 citite împreună; Şi aceste texte sunt citite întotdeauna la sărbătorile închinate Maicii Domnului. În acest text, Domnul spune, "binecuvântaţi sunt aceia care aud cuvântul Domnului şi îl păstrează!"
+
La Sfânta Liturghie, se citeşte din [[Apostol (liturgică)|Apostol]] de la [[Epistola către Filipeni|Filipeni]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=2#5-11 2,5-11], unde se vorbeşte despre "Gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus, care Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce. Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume; ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl."  
 +
 
 +
Citirea din [[Evanghelie|Sfânta Evanghelie]] este luată din Luca [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=10#38-42 10,38-42] şi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=11#27-28 11,27-28], citite împreună; Şi aceste texte sunt citite întotdeauna la sărbătorile închinate Maicii Domnului. În acest text, Domnul spune, "binecuvântaţi sunt aceia care aud cuvântul Domnului şi îl păzesc!"
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
Linia 55: Linia 57:
 
:"Rejoice, O Virgin, pride of Christians!"
 
:"Rejoice, O Virgin, pride of Christians!"
  
==Vezi şi==
+
==A se vedea şi==
 
*Icoana [[Panagia Ierosolymitissa]] din '''Mormântul Maicii Domnului'''.
 
*Icoana [[Panagia Ierosolymitissa]] din '''Mormântul Maicii Domnului'''.
 +
*[[Maica Domnului]]
 +
*[[Icoanele Maicii Domnului]]
  
 
<!-- ==Referinţe==
 
<!-- ==Referinţe==

Versiunea de la data 13 august 2008 23:23

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Adormirea Maicii Domnului

Adormirea a Maicii Domnului este unul din Praznicele Împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorită în 15 august. Această sărbătoare comemorează moartea, învierea şi slăvirea Maicii Mântuitorului. Sărbătoarea mărturiseşte că Maica Domnului "a fost luată" de Dumnezeu în împărăţia cerească al lui Hristos, în deplinătatea vieţii ei sufleteşti şi trupeşti.

Despre sărbătoare

Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Înălţarea Fecioarei. În conformitate cu Sfânta Tradiţie, Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, "adormind," aşa cum indică şi numele sărbătorii. Ea a murit aşa cum mor toţi oamenii, nu în mod "voluntar" ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legată de stricăciunea acestei lumi.

Apostolii au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment şi au fost cu toţii prezenţi, cu excepţia Sfântului Toma, atunci când Maica Domnului a trecut din această viaţă. Apoi, ea a fost înmormântată. Apostolul Toma a ajuns câteva zile mai târziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalţi să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi pârga (primul rod) al Învierii de obşte, a credincioşilor, care va avea loc după A Doua Venire a lui Hristos.

Praznicul poartă numele de Adormirea Maicii Domnului, pomenind trecerea ei din această viaţă, cuvântul "Adormire" traducând grecescul Koimisis, care înseamnă adormirea întru moarte (de aici vine cuvântul cimitir). Biserica Romano-Catolică preferă să se refere la acest eveniment ca Înălţarea ("asumpţiunea", după o traducere calchiată pe termenul latinesc folosit, Assumptio) întrucât, ţinând seama de dispariţia trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălţată cu trupul la Cer. Totuşi folosirea termenului Înălţare, acelaşi ca pentru Înălţarea Domnului eludează faptul că ea a murit ca toţi oamenii, având nevoie să fie şi ea mântuită de Fiul ei, ca orice om.

La fel ca şi în cazul naşterii Sfintei Fecioare, sau în cazul Intrării în Biserică, nici pentru Adormirea Maicii Domnului nu există referinţe istorice sau biblice pentru această sărbătoare. Biserica Ortodoxă propovăduieşte că Maica Domnului este fără de păcat [citare / referință critică necesară], dar şi că Fecioara Maria a avut nevoie cu adevărat să fie mântuită de Hristos - mântuită din încercări, suferinţe şi moarte din lumea aceasta. Ea a murit cu adevărat şi apoi a fost luată la Cer de Fiul ei, ca Maică a Vieţii, şi ia deja parte la viaţa fără de sfârşit din Împărăţia Cerurilor. Această viaţă în rai este pregătită şi promisă tuturor care "ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi îl păstrează" (Luca 11,27-28)

Adormireea mamei Sfintei Fecioare, Dreapta Ana, este sărbătorită în 25 iulie.

Prăznuirea

Sărbătoarea este precedată de 14 zile de post strict, cu dezlegare la untdelemn şi vin sâmbăta şi duminica şi cu excepţia Schimbării la Faţă (6 august), când este dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea. În zilele de peste săptămână din post, se slujeşte ori Paraclisul Mare al Maicii Domnului (slujbă de implorare) ori Al doilea paraclis al Maicii Domnului.

În seara sărbătorii se slujeşte o Vecernie care cuprinde trei citiri din Vechiul Testament care au înţelesul în Noul Testament:

  • În Facerea 28,10-17, Scara lui Iacov care uneşte cerul cu pământul, simbolizează unirea lui Dumnezeu cu omul, unire realizată pe deplin şi perfect în Maria Născătoarea (Purtătoarea) de Dumnezeu.
  • "Ce minunat este acest loc! Aceasta este casa lui Dumnezeu şi poarta raiului!" În Ezechiel 43,27-44,4 este descrisă viziunea cu Templul cu uşa spre Răsărit, întotdeauna închisă şi plină de slava lui Dumnezeu, care o simbolizează pe Maica Domnului.
  • Proverbe 9,1-11, Maria este identificată cu "casa" pe care Înţelepciunea Divină şi-a zidit-o sieşi.

Atunci când se slujeşte Utrenia, în dimineaţa sărbătorii, se citeşte din Luca 1,39-49, 56. Acest text este citit la toate sărbătorile Maicii Domnului şi conţine Spusele Maicii Domnului: "Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile..." În unele bisericii există obiceiul de a se binecuvânta flori în ziua acestei sărbători, dar înainte de Sfânta Liturghie.

La Sfânta Liturghie, se citeşte din Apostol de la Filipeni 2,5-11, unde se vorbeşte despre "Gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus, care Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce. Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume; ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl."

Citirea din Sfânta Evanghelie este luată din Luca 10,38-42 şi 11,27-28, citite împreună; Şi aceste texte sunt citite întotdeauna la sărbătorile închinate Maicii Domnului. În acest text, Domnul spune, "binecuvântaţi sunt aceia care aud cuvântul Domnului şi îl păzesc!"

Imnografie

Tropar (Glasul 1)

Întru naştere fecioria ai păzit,
întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare.
Sculatu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii,
şi cu rugăciunile tale, izbăveşti din moarte sufletele noastre.

Condac (Glasul 2)

Pe Născătoarea de Dumnezeu, cea întru rugăciuni neadormită şi întru folosinţe de nădejde neschimbată
mormântul şi moartea nu au ţinut-o.
Căci, ca pe Maica Vieţii, la viaţă a mutat-o
Cel ce S-a sălăşluit în pântecele ei cel pururea fecioresc.

Imnuri de anteprăznuire

Tropar (Glasul 4)

Dance with joy, O peoples!
Clap your hands with gladness!
Gather today with fervor and jubilation;
Sing with exultation.
The Mother of God is about to rise in glory,
Ascending from earth to heaven.
We ceaselessly praise her in song as truly Theotokos.

Condac (Glasul 4)

Today the universe dances with joy at your glorious memorial,
And cries out to you, O Mother of God:
"Rejoice, O Virgin, pride of Christians!"

A se vedea şi


Izvoare

Legături externe