Acedie

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Akedia sau acedia (gr. ἀκηδία ; în latină, accidie) înseamnă literalmente oboseală sau epuizare, dar folosirea ei tehnică în literatura spirituală se referă la letargia duhovnicească și fizică, ce-i poate chinui pe cei care se îndeletnicesc cu viața pustnicească. Referința din Psalmul 90 la „demonul amiezii” este identificată tradițional cu akedia. Ea poate lua forma indiferenței, împrăștierii gânduriilor sau a cufundării în activități inutile.

Acedia este o stare de plictiseală lâncezitoare, lâncezeală, dezgust, lene, lenevie, lenevire, trândăvie, trândăvire, plictis, plictiseală, descurajare, moleșeală a voinței. În fapt, ne aflăm în fața unui termen de spiritualitate practic imposibil de tradus. În Patericul egiptean termenul apare de trei ori: Antonie 1 (tradus: în rom. prin lenevie; în fr. prin acédie [G I] sau dégoût [G II], ennui [R]), Theodora 3 (tradus: în rom. prin lenevire; în fr. prin dégoût [R] sau acédie [G I]) și Pimen 149 (tradus: în rom. prin trândăvie; în fr. prin acédie [G I] sau dégoût [G II], ennui [R]).

G. Ioanidu, Dikționaru elino-românescu, tradusu dupe al lui Skarlatu D. Bizantie (Bukurești, 1864), propune astfel: 1. lene, trândăvie; 2. nepăsare, neîngrijare; 3. închidere de inimă, melancolie.

A. Bailly, Dictionnaire grec-français (la 26e Édition, réimprimée en 1997), mergând pe filiera clasică propune: 1. négligence, indifférence; 2. chagrin.

Traducea prin românescul acedie este neologistică, livrescă și „științifică”. Unii (ca reputatul profesor Antoine Guillaumont, de la College de France) îl preferă pentru motivul că termenul grecesc ἀκηδία este atât de bogat în conținut încât este practic intraductibil (cf. Antoine Guillaumont, Originile vieții monahale, Ed. Anastasia, 1998, p.305). Astăzi, în limbile moderne, termenul rămâne utilizat mai mult în studiile teologilor și nu s-a impus în traducerile de texte patristice (la fel s-au petrecut lucrurile și în Franța, unde, la 20 de ani după ce a tradus ἀκηδία cu acédie [G I], Guy a renunțat la acest neologism pentru dégoût [G II]).

Părintele Dumitru Stăniloae traduce ἀκηδία ba prin plictiseală (Paladie, Istoria Lausiacă, EIBM, §.21) ba prin lenevie (Isaia Pustnicul, Cuvântul IV, în Filocalia românească, vol. XII, Ed. Harisma, București, 1991, p.58 și 65. În acest din urmă loc însă, Părintele Stăniloae pune în paranteză și plictiseală, în funcție de context sau de înțelesul pe care vrea traducătorul să-l promoveze.

La rândul lui, părintele Rafail Noica propune negrijanie, un termen inventat, creat pentru a scăpa hățișului de termeni psihologici prin care ar putea fi tradus ἀκηδία : plictiseală, dezgust etc.

În fapt, ἀκηδία înglobează toți acești termeni de mai sus, putând avea, de la caz la caz, diferite forme și accente (vezi Dom Lucien Regnault, Viața cotidiană a Părinților deșertului în Egiptul secolului IV, trad. Diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1997, pp.106-110 și 118-119, și Antoine Guillaument, Originile vieții monahale, traducere de Constantin Jinga, Ed. Anastasia, București, 1998, pp.167­168 – cu referințele lor patristice).

Un alt exemplu: în literatura de analiză psiho-spirituală contemporană a lui Bernanos, l’ennui (plictiseala, urâtul) devine o temă preferențiată, cu o încărcătură metafizică: “Ma paroisse est dévorée par l’ennui” (acestea sunt cuvintele de început ale romanului Journal d’un Curé de compagne, cuvinte misterioase dar și definitorii pentru « intriga » romanului – p.1031 în: Bernanos, Oevres romanesques, Bibliothéque de la Pléiade, 1961); sau: “…il n’y a pas de malheur des hommes, monsieur l’abbé, il y a l’ennui. Personne n’a jamais partagé l’ennui de l’homme et néanmoins gardé son âme. L’ennui de l’homme vient a bout de tout, monsieur abbé, il amollira la terre” (Monsieur Ouine, ibid., p.1456).

Surse

G I = Les Apophthégmes des Peres du Désert. Série alphabétique (Tradction française par Jean-Claude Guy, S.J.), Abbaye de Bellfontaine, Collection «Spiritualité orientale» (SO) no 1, Bégrolles-en-Mauges, 1966. [prima traducere franceză - “provizorie”, spune traducătorul - făcută după originalul grec al colecției alfabetico-anonime]

G II = Paroles des anciens. Apophthégmes de Peres du désert (Traduits et présntés par Jean-Claude Guy), Editions du Seuil, 1976 (Collection Points, Série Sagesse - Sa 1). [colecția de apoftegme prezentate aici de Guy reprezintă o dispunere după ordinea uni colecții alfabetice a acelor apoftegme din colecția alfabetico-anonimă care sunt prezente atât în seria alfabetică cât și în cea anonimă, constituind astfel “ceea ce poate fi considerat, grosso modo, un fond comun” al tuturor vechilor culegeri de apoftegme ale părinților pustiei, spune Guy în introducerea la această culegere]

R = Les Sentences de Peres du désert. Collection alphabétiqe (Traduction et présentation par Dom Lucien Regnault, OSB), Solesmes, 1981.

Patericul Egiptean, ediția de Alba Iulia