Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(ortografie)
(Nu s-au afișat 6 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
ACATISTUL DE MULŢUMIRE SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE
+
Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos
  
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie! Împărate Ceresc, ... . Sfinte Dumnezeule, ... (de trei ori) Mărire ... Şi acum ... . Amin. Preasfântă Treime ... . Doamne miluieşte (de trei ori), Mărire ... Şi acum ... . Amin. Tatăl nostru ... Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
+
== '''Rugăciunile începătoare'''==
  
Condacul 1:
+
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Împărate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricăciune, Tu ţii în dreapta Ta toate cărările vieţii omeneşti cu puterea proniei Tale celei mântuitoare. Îţi mulţumim pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele ascunse, pentru viaţa pământească şi pentru cereştile bucurii ale Împărăţiei Tale. Arată-ne şi de acum mila Ta, celor ce cântăm: Slavă Ţie, Dumnezeule în veci!
 
  
Icosul 1:
+
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Venit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, dar Îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul copilăriei mele. Dragostea Ta străluceşte de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-mă către lumina veşniciei. Cu slavă s-a arătat, din prima zi şi până acum, darurile Proniei Tale celei îmbelşugate. Îţi mulţumesc şi îţi strig cu toţi cei care te cunosc pe Tine:
 
Slavă Ţie, Celui ce m-ai chemat la viaţă;
 
Slavă Ţie, Celui ce mi-ai arătat frumuseţea lumii:
 
Slavă Ţie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul şi pământul ca pe o carte a veşnicei înţelepciuni;
 
Slavă Ţie, pentru veşnicia ce se arată în lumea cea vremelnică;
 
Slavă Ţie, pentru milele Tale cele arătate şi cele ascunse;
 
Slavă Ţie, pentru fiecare suspinare în încercările mele;
 
Slavă Ţie, pentru fiecare pas al vieţii, pentru fiecare clipă de bucurie;
 
Slavă Ţie, Dumnezeule în veci!
 
  
Condacul al 2-lea:
+
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Doamne, ce bine e să fii oaspetele zidirii Tale: vântul bine înmiresmat, munţii care tind spre cer, apele ca nişte oglinzi nemărginite în care se răsfrâng aurul razelor şi curgerea lină a norilor. Întreaga fire şopteşte tainic, toată e plină de mângâiere, păsările şi dobitoacele poartă pecetea iubirii Tale. Binecuvântat este pământul cu frumuseţea cea degrab trecătoare care deşteaptă dorul de veşnicul locaş unde întru nestricăcioasa frumuseţe se aude cântarea: Aliluia!
 
  
Icosul al 2-lea:
+
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
M-ai adus în viaţa aceasta ca într-un rai preasfânt. Am văzut cerul ca un potir albastru şi adânc, în azurul căruia cântă păsările, am ascultat foşnetul liniştitor al pădurii şi susurul dulce - glăsuitor al apelor, m-am înfruptat din roadele bine înmiresmate şi dulci, ca şi din mierea cea parfumată. Ce bine e la Tine pe pământ şi câtă bucurie să fiu oaspetele Tău!
 
Slavă Ţie, pentru praznicul vieţii;
 
Slavă Ţie, pentru buna mireasmă a lăcrămioarelor şi a trandafirilor;
 
Slavă Ţie, pentru felurimea cea desfătată a roadelor şi a seminţelor;
 
Slavă Ţie, pentru strălucirea de giuvaer din roua dimineţii;
 
Slavă Ţie, pentru surâsul deşteptării scăldate în lumină;
 
Slavă Ţie, pentru frumuseţea zidirii mâinilor Tale;
 
Slavă Ţie, pentru viaţa veacului acesta, prevestitoare a celei cereşti;
 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
 
  
Condacul al 3-lea:
+
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşuieşte întru noi, şi ne curăţeste pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Prin puterea Sfântului Duh împrăştie mireasma orice floare, tainică adiere de parfum, gingaşă alcătuire de culori, frumuseţea Celui Mare întru cele smerite. Laudă şi cinste Făcătorului de viaţă Dumnezeu, Cel Care a încununat ţarina cu aurul spicelor şi cu azurul albăstrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. Veseliţi-vă şi-I cântaţi Lui: Aliluia!
 
  
Icosul al 3-lea:
+
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Cât de minunat eşti în sărbătoarea primăverii, când se trezeşte la viaţă toată făptura şi noi strigăm cu bucurie către Tine: Tu eşti Izvorul vieţii, Tu eşti Biruitorul morţii! Mângâiate de lumina lunii şi de cântecele privighetorilor stau văile şi codrii în veşminte de nuntă. Întreaga lume e mireasa Ta şi ca pe Mirele ei veşnic te aşteaptă. Dacă iarba câmpului astfel o îmbraci, pe noi, oare cum ne vei preschimba în veacul Învierii ce va să fie? Cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor străluci?
 
Slavă Ţie, Celui ce ai scos dintru întunecimile pământului felurite culori şi gusturi şi miresme;
 
Slavă Ţie, pentru zidirea cea primitoare şi bogată în mângâiere;
 
Slavă Ţie, că ne-ai înconjurat cu mii şi mii de făpturi;
 
Slavă Ţie, pentru adâncul înţelepciunii Tale, care şi-a pus pecetea peste întreaga lume;
 
Slavă Ţie, cu evlavie sărutăm urmele paşilor Tăi nevăzuţi;
 
Slavă Ţie, Celui ce ai aprins înaintea noastră lumina cea strălucitoare a vieţii veşnice;
 
Slavă Ţie, pentru nădejdea vieţii nestricăcioase, nepieritoare, desăvârşite;
 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
 
  
Condacul al 4-lea:
+
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Cu câtă dulceaţă îi îndestulezi pe cei ce se gândesc la Tine, ce Făcător de viaţă este Cuvântul Tău cel Sfânt! Mai plăcută decât untdelemnul şi mai dulce decât fagurii este împreună - grăirea cu Tine. Rugăciunea adusă Ţie prinde viaţă şi se înaripează: cu ce cutremur se umple sufletul şi cât de măreţe şi pline de tâlc par atunci viaţa şi făptura toată! Unde nu eşti Tu - acolo este pustiu. Unde eşti Tu - acolo e bogăţia sufletului, acolo se revarsă, ca un şuvoi de apă vie, cântarea: Aliluia!
 
  
Icosul al 4-lea:
+
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Când se lasa înserarea pe pământ şi se aşterne liniştea aducând vremea odihnei şi a somnului obştesc, paletele strălucitoare închipuite de norii poleiţi cu aurul amurgului îmi par a fi cămara Ta. Foc şi porfiră, aur şi azur grăiesc proorocind despre frumuseţea negrăită a cereştilor Tale sălaşuri şi cu glas de prăznuire strigă:
 
Slavă Ţie, în ceasul tihnit al înserării;
 
Slavă Ţie, Celui ce ai revărsat asupra lumii adâncă pace;
 
Slavă Ţie, pentru raza de rămas bun a soarelui care apune;
 
Slavă Ţie, pentru darul somnului odihnitor;
 
Slavă Ţie, pentru bunătatea vădită în întuneric, prin lumina pe care o ţeşi în inimile noastre;
 
Slavă Ţie, pentru rugăciunile smerite ale sufletului păzit de înger;
 
Slavă Ţie, pentru deşteptarea făgăduită în bucuria veşnicei zile neînserate;
 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
 
  
Condacul al 5-lea:
+
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Nu sunt cumplite viforele vieţii pentru acela în al cărui suflet străluceşte făclia focului Tău. Împrejur - vreme rea şi întuneric, groază şi urlet de vijelie; iar sufletul lui e PACE şi LUMINĂ: acolo e HRISTOS! Şi inima cântă: Aliluia!
 
  
Icosul al 5-lea:
+
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Văd cerul Tău strălucitor de stele. O, cât eşti de bogat şi câte lumini ai! Prin razele îndepărtaţilor luminători mă priveşte veşnicia; Sunt aşa mic şi neînsemnat, dar cu mine este Domnul şi pretutindeni sunt păzit de dreapta Lui cea iubitoare.
+
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Ţie, pentru necontenita Ta purtare de grijă;
+
Slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Slavă Ţie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus în cale;
+
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Slavă Ţie, pentru dragostea rudelor, pentru dăruirea prietenilor;
+
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Ţie, pentru blândeţea dobitoacelor care-mi slujesc;
+
Amin.
Slavă Ţie, pentru clipele luminoase ale vieţii mele;
+
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Ţie, pentru bucuriile limpezi ale inimii;
+
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Slavă Ţie, pentru fericirea de-a trăi, de-a mă nevoi şi de-a contempla;
+
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, ca Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
+
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
Uşa milostivirii deschide-o nouă binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim în tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
  
Condacul al 6-lea:
+
'''SIMBOLUL CREDINŢEI'''
Cât eşti de măreţ şi de apropiat întru cumplita suflare a furtunii, cum se vădeşte atotputernicia mâinilor Tale în şerpuirea fulgerelor orbitoare: minunată este măreţia Ta. Glasul Domnului peste câmpii şi în foşnetul codrilor, glasul Domnului în purcederea tunetelor şi ploii, glasul Domnului peste ape multe. Lăudat fii în vuietul munţilor care scuipă foc. Tu scuturi pământul ca pe un veşmânt; Tu înalţi până la cer valurile mării. Laudă Ţie, Celui ce ai smerit trufia omenească, făcând să se înalţe strigăt de pocăinţă: Aliluia!
 
  
Icosul al 6-lea:
+
Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.
Ca fulgerul când luminează cămările ospăţului şi după el par jalnice toate făcliile, aşa ai strălucit şi tu în sufletul meu, fără de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar după lumina ta de fulger, ce palide, întunecate şi firave păreau aceste bucurii... Sufletul meu năzuieşte spre Tine!
+
Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut Om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi după Scripturi şi S-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
Slavă Ţie, culme a celor mai înalte visuri omeneşti;
+
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Slavă Ţie, pentru setea noastră nepotolită după împărtăşirea cu Dumenezeu;
+
Întru una Sfântă Sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin !
Slavă Ţie, Celui ce ai aprins în noi un dor mai mare de cele cereşti decât de cele pământeşti;
 
Slavă Ţie, Celui ce faci din noi fii ai luminii înveşmântându-ne cu cele mai gingaşe raze ale Tale;
 
Slavă Ţie, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor întunericului şi ai sortit tot răul nimicirii;
 
Slavă Ţie, pentru descoperirile Tale;
 
Slavă Ţie, pentru fericirea de a Te simţi şi a vieţui cu Tine;
 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
 
  
Condacul al 7-lea:
+
Iisuse preadulce, mângâierea sufletului meu, Iisuse, curăţirea minţii mele, Stăpâne mult milostive, Iisuse, mântuieşte-mă; Iisuse Mântuitorul meu, Iisuse al meu atotputernice, nu mă lăsa pe mine, Mântuitorule, ci mă miluieşte şi mă izbăveşte de toată muncirea; de partea celor mântuiţi Iisuse al meu mă învredniceşte şi fă-mă părtaş cetei aleşilor Tăi, Iisuse iubitorule de oameni.
În sânul minunatei simfonii care ne înfăşoară cu bogatele ei armonii se face auzită chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul Împărăţiei ce va să fie în dulceaţa cântărilor, în minunatele acorduri ale suntetelor, în simţirea înaltă din glăsuirea lor, în strălucirea lucrării artistului. Orice adevărată frumuseţe ne poartă sufletul spre Tine, ca o puternică chemare, făcându-ne să înălţăm cu glas de sărbătoare cântarea: Aliluia!
 
  
Icosul al 7-lea:
+
Iisuse preadulce, slava Apostolilor; Iisuse al meu, lauda mucenicilor; Stăpâne atotputernice, Iisuse, mântuieşte-mă pe mine cel ce alerg la Tine; Iisuse Mântuitorul meu, Iisuse al meu preaînfrumuseţate, Mântuitorule, Iisuse, miluieşte-, pentru rugăciunile celei ce Te-a născut şi ale tuturor sfinţilor Tăi, Iisuse, şi ale tuturor proorocilor, Mântuitorul meu, Iisuse, şi mă învredniceşte desfătării raiului, Iisuse, iubitorule de oameni.
Cu pogorârea Sfântului Duh, Tu luminezi şi faci să rodească arta pictorilor, inspiraţia poeţilor, gândirea savanţilor. Cu puterea cunoaşterii de sus pătrund ei legile Tale, luminându-le adâncul înţelepciunii Tale de Ziditor. Lucrările lor şi fără de voie Te mărturisesc: O, cât de mare eşti în operele lor, cât eşti de mare în omul pe care Tu l-ai făcut!
 
Slavă Ţie, Celui ce Ţi-ai arătat puterea în legile ce cârmuiesc zidirea;
 
Slavă Ţie, că toată făptura e plină de legile pe care i le-ai rânduit;
 
Slavă Ţie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tau;
 
Slavă Ţie, pentru ceea ce cu înţelepciune ne-ai ascuns;
 
Slavă Ţie, pentru geniul minţii omeneşti;
 
Slavă Ţie, pentru puterea de-a lucra cele de folos;
 
Slavă Ţie, pentru limbile de foc ale inspiraţiei;
 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
 
  
Condacul al 8-lea:
+
Iisuse preadulce, lauda monahilor; Iisuse îndelung răbdătorule, desfătarea şi podoaba pustnicilor; Iisuse, mântuieşte-mă, Iisuse, Mântuitorul meu; Iisuse al meu preabunule, scoate-mă din mâna balaurului, Mântuitorule Iisuse şi mă slobozeşte acum, Mântuitorule Iisuse, din lanţurile acestuia şi din groapa cea prea adâncă mă scoate, Mântuitorul meu Iisuse, şi mă numără împreună cu oile cele de-a dreapta, Iisuse.
Cât de apropiat eşti de noi în ziua bolii! Tu Însuţi cercetezi pe cei bolnavi, Tu Însuţi te apleci spre patul celui suferind. Şi inima lui stă de vorbă cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace în vremuri grele, de pătimiri şi scârbe, Tu trimiţi ajutor neaşteptat. Tu mângâi, Tu cercetezi cu dragoste şi mântui, Ţie îţi înălţăm cântare: Aliluia!
 
  
Icosul al-8 lea:
+
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Când, prunc fiind, Te-am chemat cu înţelegere pentru prima oară, mi-ai împlinit rugăciunea şi mi-ai adumbrit sufletul cu pacea harului Tău. Atunci am înţeles că Tu eşti bun şi fericiţi sunt cei care aleargă la Tine. Am început a Te chema din ce în ce mai des, iar acum strig:
+
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.'''Amin'''.
Slavă Ţie, Celui ce plineşti cererea pentru cele bune;
 
Slavă Ţie, Celui ce veghezi necontenit asupra mea:
 
Slavă Ţie, Celui ce tămăduieşti neputinţele şi scârbele pentru trecerea vindecătoare a timpului;
 
Slavă Ţie, Celui ce sigur ştii să îngădui să fim prigoniţi pe nedrept;
 
Slavă Ţie, Celui prin Care nici o pierdere nu e de neînlocuit şi tuturor le dăruieşti viaţa de veci;
 
Slavă Ţie, Celui ce faci nepieritor tot lucurul cel înalt şi bun;
 
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai făgăduit reîntâlnirea cea dorită cu cei de aproape ai noştri adormiţi întru nădejdea Învierii;
 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
 
  
Condacul al 9-lea:
+
Născatoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Iisus cel preadulce, pe Iisus cel atotîndurator şi iubitor de oameni, pe Iisus cel singur bun şi îndurător, pe Acela roagă-L, Stăpâna lumii întru totul nevinovată, să mă miluiască pe mine păcătosul şi de partea cea de-a stânga să mă scape şi stării celei de-a dreapta să mă învrednicească, când va şedea să judece lumea, precum este scris.
De ce zâmbeşte tainic toată făptura în zilele de praznic? De ce atunci se revarsă în inimă o minunată uşurare, fără asemănare cu cele şi însuşi văzduhul devine altar şi biserică purtătoare de lumină? E adierea harului Tău, e strălucirea Taborului, cerul şi pământul cântă atunci laudă: Aliluia!
 
  
Icosul al 9-lea:
+
'''Stihiri''' :
Când m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminându-mi sufletul cu umilinţă, atunci una din razele Tale nenumărate a căzut asupra inimii mele si ea s-a făcut purtătoare de lumină, fier în văpaie: am privit chipul Tău tainic şi neapropiat.
 
Slavă Ţie, Celui ce ai preschimbat viaţa noastra cu faptele bunătăţii;
 
Slavă Ţie, Celui ce ai pecetluit cu negrăita dulceaţă fiecare din poruncile Tale;
 
Slavă Ţie, Celui ce Te sălăşluieşti în chip nevăzut acolo unde adie buna mireasmă a milostivirii;
 
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai trimis nereuşite şi scârbe ca să ne întoarcem ochii spre suferinţa celorlalţi;
 
Slavă Ţie, Celui ce ai pus mare răsplată în însăşi fapta bună;
 
Slavă Ţie, Celui ce primeşti avântul spre cele înalte;
 
Slavă Ţie, Celui ce învălui cu iubirea mai presus de toate;
 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
 
  
Condacul al 10-lea:
+
Mântuitorul meu, Iisuse, Cel ce ai mântuit pe desfrânatul; Mântuitorul meu, Iisuse, care ai primit pe desfrânata, miluieşte-mă şi pe mine acum, Iisuse mult milostive, mântuieşte-şi îndură-Te de mine, o, Iisuse, dătătorule de bine, precum Te-ai îndurat de Manase, Milostive Iisuse al meu, ca Cel ce eşti însuţi iubitor de oameni.
Un lucru prefăcut în pulbere nu se alcătuieşte iarî din aceasta, dar Tu învii pe cei a căror conştiinţă s-a stins şi întorci la frumuseţea cea dintâi sufletele ce o pierduseră fără nădejdea de a o mai dobândi. Cu TINE nimic nu e cu neputinţă de îndreptat. Tu eşti cu totul DRAGOSTE. Tu eşti Cel ce pe toate le zideşti şi Cel ce iarpşi dai VIAŢĂ. Pe Tine te lăudăm cântând: Aliluia!
 
  
Icosul al 10-lea:
+
Stih : Ascultă, Dumnezeule, rugăciunea mea şi nu trece cu vederea ruga mea.
Dumnezeul meu, Cel ce cunoşti căderea îngerului trufaş al zorilor, mântuieşte-mă cu harul Tău, nu mă lăsa să mă îndepărtez şi să mă îndoiesc de Tine. Ascute auzul meu, ca să aud în toate clipele vieţii mele glasul Tău tainic şi să-ţi strig, iubitorule de oameni:
 
Slavă Ţie, pentru minunatele potriviri de întâmplări pe care le-a rânduit pronia Ta;
 
Slavă Ţie, pentru presimţirile dăruite de har;
 
Slavă Ţie, pentru poveţele glasului tainic;
 
Slavă Ţie, pentru descoperirile din vis şi din trezie ale cuvioşilor Tăi;
 
Slavă Ţie, Celui ce zădărniceşti planurile nefolositoare;
 
Slavă Ţie, Celui ce ne trezeşti prin suferinţe din beţia patimilor;
 
Slavă Ţie, Celui ce smereşti spre mântuire trufia inimii;
 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
 
  
Condacul al 11-lea:
+
Nici o poruncă a Ta pe pământ n-am făcut. Cum mă voi arăta Ţie, Celui ce şezi pe tron, să dau răspuns şi să fiu judecat pentru toate câte am făcut cu ştiinţă şi cu neştiinţă, Hristoase al meu Iisuse ? Drept aceea strig Ţie ! pentru rugăciunile slujitorilor Tăi, Iisuse, mântuieşte-mă pe mine păcătosul.
Prin lanţul de gheaţă al veacurilor simt suflul fierbinte al dumnezeirii Tale şi dragostea Ta de oameni. Tu eşti aproape, sorocul vremurilor se apropie. Văd Crucea Ta: ai îndurat-o pentru mine. În pulbere se aşterne duhul meu înaintea Sfintei Cruci: aici e biruinţa iubirii şi a mântuirii, aici nu încetează în veci lăuda: Aliluia!
 
  
Icosul al 11-lea:
+
Stih : Eu către Dumnezeu am strigat şi Domnul m-a auzit pe mine.
Fericit cel care va cina în Împărăţia ta, însă Tu m-ai împărtăşit încă de pe pământ cu această fericire, de fiecare dată când mi-ai întins cu dreapta Ta dumnezeiască Trupul şi Sângele Tau, iar eu, mult păcătosul, am primit Sfintele Taine şi am simţit iubirea Ta cea negrăită şi mai presus de fire.
 
Slavă Ţie, pentru puterea harului Tău cel necuprins şi de viaţă făcător;
 
Slavă Ţie, Celui ce ai înălţat Biserica Ta ca adăpost lumii ostenite;
 
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai născut a doua oară prin apele cele de viaţă făcătoare ale Botezului;
 
Slavă Ţie, căci Tu întorci celor ce se pocăiesc neprihănirea crinilor;
 
Slavă Ţie, adânc nesecat al iertării;
 
Slavă Ţie, pentru paharul vieţii şi pentru pâinea bucuriei veşnice;
 
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai ridicat spre cer;
 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
 
  
Condacul al 12-lea:
+
Cine nu mă va plânge pe mine, care am călcat porunca Ta, Iisuse, cu neînfrânarea ? Şi în locul raiului în iad m-am sălăşluit, Iisuse ! Cu vederea celor dulci la gustare, moarte mi-am agonisit şi de slava Ta, Mântuitorul meu Iisuse şi de viaţă m-am arătat străin. Ci mă primeşte pe mine care mă pocăiesc, ca un milostiv şi de oameni iubitor, Iisuse al meu, pentru mare mila Ta.
De multe ori am privit cum se răsfrângea Slava Ta pe chipurile celor răposaţi. Cum străluceau de nepământeasca frumuseţe şi bucurie, cât de nematerialnice păreau trăsăturile lor: cu adevărat era praznicul fericirii şi al odihnei în sfârşit atinse; tăcerea lor striga spre Tine. În ceasul sfârşitului luminează şi sufletul meu, cel care strigă: Aliluia!
 
  
Icosul al 12-lea:
+
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Ce înseamnă laudele mele înaintea Ta ! Eu nu am auzit cântarea heruvimilor - aceasta este partea sufletelor înalte - dar ştiu cum te slăveşte firea. Am privit iarna cum, sub tăcerea lunii, întreg pământul Îţi aduce tihnita rugăciune, înveşmântat în haină albă, strălucind de nestematele zăpezii. Am văzut cum se bucură de Tine soarele care răsare şi-am auzit corurile păsărilor slavoslovind. Am auzit cum foşnesc codrii, cântă vânturile şi apele susură cu taină despre Tine, am auzit cum Te propovăduiesc cetele luminătorilor prin mişcarea pe care le-ai rânduit-o, cu înţelepciune pe nesfârşitele întinderi. Ce e lauda mea? Firea este ascultătoare, iar eu nu sunt. Atâta cât trăiesc şi văd dragostea Ta, râvnesc să-Ţi mulţumesc, să mă rog Ţie şi să strig:
+
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai arătat lumina;
 
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adâncă, nemăsurată şi dumnezeiască;
 
Slavă Ţie, Celui ce ne umbreşti cu lumina, cu cetele sfinţilor şi îngerilor Tăi;
 
Slavă Ţie, Preasfântule Părinte, Care ne-ai chemat să dobândim Împărăţia Ta;
 
Slavă Ţie, Duhule Sfinte, Soare De-Viaţă-Făcător al veacului ce va să vină;
 
Slavă Ţie, Fiule al lui Dumnezeu, începătură a mântuirii noastre;
 
Slavă Ţie, pentru toate, Treime Dumnezeiască şi Preabună;
 
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!
 
  
Condacul al 13-lea:
+
Preacurată Fecioară, care singură ai născut pe Iisus, izbăveşte-mă de păcatele cele sufleteşti şi te rog să mă miluieşti pe mine cel mort; că tu eşti nădejdea celor fără de nădejde şi ajutătoarea lumii; că poţi a-mi ajuta, Fecioară, ca o Maică a Domnului; nu trece rugăciunea mea, nici nu mă lăsa, întru tot curată Stăpână, ci ca o iubitoare de oameni, miluieşte-mă.
O, Preabună şi De-Viaţă-Făcătoare Treime, primeşte mulţumire pentru toate milele Tale şi ne arată vrednici de binefacerile Tale ca, înmulţind talanţii care ne-au fost încredinţaţi, să intrăm în veşnica bucurie a Domnului nostru cântând cântare de biruinţă: Aliluia! (de trei ori)
 
Apoi se zice Icosul 1 şi Condacul 1.
 
  
 +
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte
 +
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte
 +
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte
 +
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu,
 +
Veniţi sţ ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu,
 +
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru
 +
 +
'''PSALMUL 142''' :
 +
 +
1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta.
 +
 +
2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta.
 +
 +
3. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric, ca morţii cei din veacuri.
 +
 +
4. S-a mâhnit în mine duhul meu, în mine inima mea s-a tulburat.
 +
 +
5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
 +
 +
6. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu, ca un pământ înseţosat.
 +
 +
7. Degrabă auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.
 +
 +
8. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
 +
 +
9. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Doamne ! La Tine am scăpat,
 +
 +
10. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul dreptăţii.
 +
 +
11. Pentru numele Tau, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu.
 +
 +
12. Şi întru mila Ta vei sfârşi pe vrăjmaşii mei şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
 +
 +
Şi iarăşi :
 +
 +
Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta, şi să nu intri la judecată cu robul Tău.
 +
 +
Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta, şi să nu intri la judecată cu robul Tău.
 +
 +
Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul dreptăţii.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru.
 +
 +
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru.
 +
 +
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru.
 +
 +
'''Tropar'''
 +
 +
Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti viaţa fără de moarte, atunci iadul ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat ! Dătătorule de viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
 +
Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti viaţa fără de moarte, atunci iadul ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat ! Dătătorule de viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Toate tainele tale sunt mai presus de cuget; toate sunt preamărite, Născătoare de Dumnezeu; cu curăţia fiind pecetluită şi cu fecioria păzită, cu adevărat Maică te-ai cunoscut, născând pe Dumnezeu Cel adevărat, pe Care roagă-L să mântuiască sufletele noastre.
 +
 +
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
'''Psalmul 50''' :
 +
 +
1. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
 +
 +
2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
 +
 +
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte.
 +
 +
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
 +
 +
5. Ţie Unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
 +
 +
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
 +
 +
7. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale Mi-ai arătat mie.
 +
 +
8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
 +
 +
9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
 +
 +
10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le.
 +
 +
11. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
 +
 +
12. Nu mă lepada de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.
 +
 +
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu Duh stăpânitor mă întăreşte.
 +
 +
14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
 +
 +
15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
 +
 +
16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
 +
 +
17. Ca de-ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
 +
 +
18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
 +
 +
19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
 +
 +
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul tău viţei.
 +
 +
'''Canon de umilinţă către Domnul nostru Iisus Hristos'''
 +
 +
'''Cântarea întâia'''
 +
 +
În adânc a aşternut de demult toată oastea lui Faraon, puterea cea prea-înarmată; iar Cuvântul întrupându-Se a pierdut păcatul cel prea rău; Domnul cel preaslăvit, căci cu slava S-a preaslăvit.
 +
 +
Iisuse preadulce, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă.
 +
 +
Iisuse preadulce Hristoase, Iisuse îndelung răbdătorule, vindecă rănile sufletului meu, Iisuse, şi îndulceşte, Te rog, inima mea, mult milostive, ca fiind mântuit să Te slăvesc pe Tine, Iisuse, Mântuitorul meu.
 +
 +
Iisuse preadulce Hristoase; Iisuse, deschide-mi uşile pocăinţei, iubitorule de oameni, Iisuse, şi mă primeşte pe mine cel ce cad la Tine şi fierbinte Te rog, Iisuse, Mântuitorul meu, Cel ce eşti iertarea păcatelor.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
 +
Iisuse preadulce Hristoase, Iisuse, scoate-mă din mâna lui veliar cel înşelător, Iisuse, şi mă fă stătător de-a dreapta slavei Tale; Iisuse Mântuitorul meu, izbăveşte-mă de partea cea de-a stânga.
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Stăpână, care ai născut pe Iisus Dumnezeu, roagă-L pentru noi netrebnicii robii tăi, Preacurată, ca să ne izbăvim de munci cu rugăciunile tale, noi cei întinaţi, ceea ce eşti fără de întinăciune, primind în tine slava cea de-a pururea.
 +
 +
'''Cântarea a treia'''
 +
 +
Pe piatra credinţei întărindu-mă, Tu ai deschis gura mea asupra vrăjmaşilor mei; că s-a veselit duhul meu a cânta Ţie : nu este Sfânt ca Dumnezeul nostru şi nu este drept afară de Tine, Doamne.
 +
 +
Auzi, Iubitorule de oameni, Iisuse al meu, pe robul Tău, care strigă cu umilinţă şi mă izbăveşte de osândă şi de munci, Iisuse al meu, Cel ce esti singurul îndelung-răbdător, Iisuse preadulce, mult milostive.
 +
 +
Ridică-mă, Iisuse, pe mine, robul Tău, cel ce cad cu lacrimi, Iisuse al meu şi mă mântuieşte, Iisuse al meu, pe mine cel ce mă întorc şi mă izbăveşte Stăpâne, de gheena, Iisuse preadulce, mult milostive.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
 +
Vremea, Iisuse al meu, pe care mi-ai dat-o, în patimi am cheltuit-o, Iisuse al meu; drept aceea, nu mă lepada pe mine, Iisuse al meu, ci mă cheamă, Te rog, Stăpâne, Iisuse preadulce, şi mă mântuieşte.
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Fecioară, care ai născut pe Iisus al meu, roagă-L să mă izbăvească de gheena, căci tu singură eşti rugătoare pentru cei scârbiţi, ceea ce eşti de Dumnezeu dăruită şi mă învredniceşte vieţii celei veşnice, ceea ce eşti cu totul fără prihană.
 +
 +
'''Catavasie'''
 +
 +
Păzeşte-ne de nevoi pe noi robii Tăi, milostive, că noi cu deadinsul către Tine scăpăm, ca la Izbăvitorul Cel milostiv, Stăpânul a toate, Domnul Iisus.
 +
 +
'''Svetlina'''
 +
 +
Cele cereşti şi cele pământeşti cu cuvântul Tău le-ai adus întru fiinţa, ca un Atotputernic; iar cetele îngerilor cu cutremur stând înaintea Ta, neîncetat laudă Iţi aduc Ţie, Stăpâne, Celui ce pe toate marginile le-ai strălucit cu lumina Ta, prin care şi noi strigăm Ţie! mântuieşte-ne pe noi cu milostivirea Ta.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
 +
Iisuse preadulce, lumina lumii, luminează ochii sufletului meu, Fiul lui Dumnezeu, cu lumina Ta cea dumnezeiască strălucitoare, ca să Te laud pe Tine, lumina cea neînserată.
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
A ta folosinţă agonisind, Preacurată, şi cu rugăciunile tale de nevoi izbăvindu-ne, cu crucea Fiului tău, pretutindenea fiind păziţi, după datorie pe tine toţi cu bună credinţă, te slăvim
 +
 +
'''Cântarea a patra'''
 +
 +
Ai venit din Fecioară, nu sol, nici înger, ci Tu însuţi, Doamne, Te-ai întrupat şi m-ai mântuit pe mine omul; pentru aceasta strig către Tine : Slavă puterii tale, Doamne !
 +
 +
Vindecă, Iisuse al meu, rănile sufletului meu, Iisuse al meu şi mă scoate Te rog din mâna lui veliar celui stricător de suflete, Iisuse al meu Milostive şi mă mântuieşte.
 +
 +
Am greşit, Iisuse al meu preadulce, Îndurăte Iisuse al meu, mântuieşte-mă pe mine cel ce scap sub acoperământul tău, Iisuse îndelung-răbdătorule şi împărăţiei Tale mă învredniceşte.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
 +
N-a greşit, Iisuse al meu, nimeni precum am greşit eu ticălosul; ci cad rugându-mă : Iisuse al meu, mântuieşte-mă şi-mi dăruieşte moştenirea vieţii, Iisuse al meu.
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Cu totul lăudata, ceea ce ai născut pe Iisus Domnul, pe Acela roagă-L să izbăvească de munci pe toţi cei ce te laudă pe tine şi te numesc după adevăr, Născătoare de Dumnezeu.
 +
 +
'''Cântarea a cincea'''
 +
 +
Lumînarea celor ce zăceau în întuneric şi mântuirea celor desnădăjduiţi Tu eşti, Hristoase, Mântuitorul meu; şi la Tine mânec, Împăratul păcii, luminează-mă cu strălucirea Ta, că nu ştiu alt Dumnezeu afară de Tine
 +
 +
Iisuse preadulce, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă.
 +
 +
Tu eşti lumina minţii mele, Iisuse al meu; Tu eşti mântuirea sufletului meu celui desnădăjduit, Mântuitorule; Tu, Iisuse al meu, de munci şi de gheenă mă izbăveşte pe mine cel ce strig : Mântuieşte-mă, Iisuse al meu, Hristoase, pe mine ticălosul.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
 +
Cu totul fiind surpat de patimi, de ocară, Iisuse al meu, trimite-mi mână de ajutor şi mă scoate pe mine, cel ce strig : Mântuieşte-mă, Iisuse al meu, Hristoase, pe mine, ticălosul !
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Fecioară, de Dumnezeu născătoare, care ai născut pe Iisus, pe Acela roagă-L, Curată, să mântuiască pe toţi ortodocsii, pe călugări şi pe mireni şi să izbăvească de gheenă pe toţi cei ce strigă : nu ştim altă ajutătoare tare afară de tine !
 +
 +
'''Cântarea a şasea'''
 +
 +
De adâncul păcatelor fiind înconjurat, chem adâncul cel nepătruns al milostivirii Tale; scoate-mă din stricăciune Dumnezeule.
 +
 +
Iisuse preadulce, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă.
 +
 +
Iisuse al meu, Hristoase mult milostive, primeşte-mă pe mine cel ce mă mărturisesc Ţie, o, Iisuse şi mă mântuieşte şi mă scoate din stricăciune, Iisuse al meu.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
 +
Iisuse al meu, pe desfrânata şi pe desfrânatul şi pe Manase şi pe vameşul am covârşit cu patimile, o, Iisuse al meu şi pe tâlharul, Iisuse şi pe niniviteni.
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Fecioară preacurată, ceea ce ai născut pe Iisus, Hristosul meu, tu care singură esti neîntinată, curăţeşte-mă acum cu isopul rugăciunilor tale pe mine cel întinat.
 +
 +
'''Catavasia'''
 +
 +
Păzeşte-ne de nevoi pe noi robii Tăi, Milostive, că noi cu dinadinsul către Tine scăpăm, ca la Izbăvitorul cel preamilostiv, Stăpânul a toate, Domnul Iisus.
 +
 +
Apoi rugăciunea aceasta :
 +
 +
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, Care cercetezi făptura Ta, Căruia sunt arătate patimile mele şi neputinţa firii noastre omeneşti şi tăria pizmaşului nostru, Tu însuţi mă acoperă de răutatea lui, pentru că puterea lui este tare, iar firea noastră pătimaşă şi tăria neputincioasă. Tu, dar, o Bunule, Cel ce ştii neputinţa noastră, Care şi porţi greutatea neputinţei noastre, păzeşte-mă de tulburarea cugetelor şi de potopul patimilor şi fă-mă vrednic acestei slujbe sfinte a Ta, ca nu cumva în poftele mele cele întinate să pierd dulceaţa ei şi să mă aflu fără de ruşine şi fără de frică înaintea Ta. Ci, Doamne, preadulcele meu Iisuse, miluieşte-mă şi mă mântuieşte.
 +
 +
'''CONDACELE ŞI ICOASELE ACATISTULUI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS'''
 +
 +
'''Condacul 1''' :
 +
 +
Apărătorul cel mai mare şi Doamne, Biruitorul iadului, ca cei ce ne-am izbăvit de moartea cea veşnică, cele de laudă aducem Ţie noi, robii Tăi şi zidirea Ta. Ci, ca Cel ce ai îndurări nenumărate, izbăveşte - ne pe noi din toate nevoile, care-Ţi strigăm Ţie ! Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Icosul 1''' :
 +
 +
Făcătorul îngerilor şi Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea şi limba, spre lauda preacuratului Tău nume, precum ai deschis auzul şi limba celui surd şi gângav de demult, ca să grăiesc şi eu acestea :
 +
 +
Iisuse, preaminunate, mirarea îngerilor;
 +
Iisuse, preaputernice, izbăvirea strămoşilor;
 +
Iisuse, preadulce, slava patriarhilor;
 +
Iisuse, preaslăvite, tăria ocârmuitorilor;
 +
Iisuse, preaiubite, plinirea proorocilor;
 +
Iisuse, preaminunate, întărirea mucenicilor;
 +
Iisuse, prealine, bucuria călugărilor;
 +
Iisuse, preamilostive, dulceaţa preoţilor;
 +
Iisuse, preaîndurate, înfrânarea pustnicilor;
 +
Iisuse, preadulce, bucuria preacuvioşilor;
 +
Iisuse, preacurate, mintea cea întreagă a celor curaţi cu fecioria; Iisuse, Cel mai înainte de veci, mântuirea păcătoşilor;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Condacul 2''' :
 +
 +
Văzând, Doamne, pe văduva care plângea foarte şi, precum atunci, milostivindu-Te, ai înviat pe fiul ei, pe care îl ducea să-l îngroape, aşa înviază şi sufletul meu cel omorât cu păcatele, Iubitorule de oameni, şi Te milostiveşte spre mine, care-Ţi cânt Ţie : Aliluia !
 +
 +
'''Icosul 2''' :
 +
 +
Înţelegerea cea neînţeleasă căutând Filip să o înţeleagă, grăia : Doamne, arată nouă pe Tatăl. Iar Tu ai zis către dânsul : Atata vreme fiind cu Mine, au n-ai cunoscut că Tatăl este întru Mine şi Eu întru Tatăl ? De aceea, Ţie, Celui ce eşti necuprins, cu frică Iţi grăim :
 +
 +
Iisuse, Dumnezeule cel mai înainte de veci;
 +
Iisuse, Împăratule cel prea-puternic;
 +
Iisuse, Stăpâne cel îndelung-răbdător;
 +
Iisuse, Mântuitorule cel preamilostiv;
 +
Iisuse, păzitorul meu cel preabun;
 +
Iisuse, curăţeşte păcatele mele;
 +
Iisuse, ridică fărădelegile mele;
 +
Iisuse, iartă nedreptăţile mele;
 +
Iisuse, nădejdea mea, nu mă lăsa pe mine;
 +
Iisuse, ajutorul meu, nu mă lepăda pe mine;
 +
Iisuse, Ziditorul meu, nu mă uita pe mine;
 +
Iisuse, Păstorul meu, nu mă pierde pe mine;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Condacul 3''' :
 +
 +
Iisuse, Care ai îmbrăcat cu putere de sus pe Apostolii Tăi care şedeau în Ierusalim, îmbracă-mă şi pe mine, cel golit de toate faptele cele bune, cu căldura Duhului Tău celui Sfânt, şi-mi dă mie să cânt Ţie cu dragoste : Aliluia !
 +
 +
'''Icosul 3''' :
 +
 +
Iisuse, Cel ce ai mulţime de îndurări, Care ai chemat pe vameşi, pe păcătoşi şi pe cei necredincioşi, nu mă trece cu vederea acum pe mine, cel asemenea lor; ci, ca nişte mir de mult preţ, primeşte cântarea aceasta :
 +
 +
Iisuse, puterea cea nebiruită;
 +
Iisuse, mila cea fără de sfârşit;
 +
Iisuse, frumuseţea cea prealuminată;
 +
Iisuse, dragostea cea nebiruită;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu celui viu;
 +
Iisuse, miluieşte-mă pe mine păcătosul;
 +
Iisuse, auzi-mă pe mine cel zămislit în fărădelegi;
 +
Iisuse, curăţeşte-mă pe mine, cel născut în păcate;
 +
Iisuse, învaţă-mă pe mine, netrebnicul;
 +
Iisuse, luminează-mă pe mine, întunecatul;
 +
Iisuse, curăţeşte-mă pe mine, întinatul;
 +
Iisuse, scoate-mă pe mine, desfrânatul;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Condacul 4''' :
 +
 +
Vifor de gânduri îndoielnice având înlăuntru, Petru se afunda; iar văzându-Te pe Tine, Iisuse, fiind cu trup şi umblând pe apă, Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu adevărat, şi, primind mâna Ta cea mântuitoare, a zis : Aliluia !
 +
 +
'''Icosul 4''' :
 +
 +
Auzit-a orbul, Doamne, că Tu treci pe cale şi a strigat : Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă; şi chemându-l i-ai deschis ochii lui. Luminează cu mila Ta şi ochii cei cugetători ai inimii mele, ai celui ce strig şi grăiesc :
 +
 +
Iisuse, ziditorul celor de sus;
 +
Iisuse, răscumpărătorul celor de jos;
 +
Iisuse, pierzătorul celor de dedesubt;
 +
Iisuse, înfrumuseţătorul făpturilor;
 +
Iisuse, mângâierea sufletului meu;
 +
Iisuse, luminătorul minţii mele;
 +
Iisuse, veselia inimii mele;
 +
Iisuse, sănătatea trupului meu;
 +
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă;
 +
Iisuse, luminătorul meu, luminează-mă;
 +
Iisuse, izbăveşte-mă de tot chinul;
 +
Iisuse, mântuieşte-mă pe mine, nevrednicul;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Condacul 5''' :
 +
 +
Precum ne-ai răscumpărat pe noi de demult din blestemul legii cu sângele cel izbăvitor din Dumnezeu, Iisuse, aşa ne scoate pe noi din lanţurile cu care şarpele ne-a împiedicat, prin patimile cele trupeşti, prin îndemnurile spre desfrânare şi prin trândăvirea cea rea, pe noi, cei ce-Ţi cântăm Ţie : Aliluia !
 +
 +
'''Icosul 5''' :
 +
 +
Văzând pruncii evreilor în chip omenesc pe Cel ce a zidit pe om cu mâinile şi cunoscându-L pe El a fi Stăpânul, s-au nevoit cu stâlpari a-I plăcea Lui, strigând : Osana ! Iar noi aducem Ţie cântare, grăind :
 +
 +
Iisuse, Dumnezeul cel adevărat;
 +
Iisuse, Fiul lui David;
 +
Iisuse, Împăratul cel preaslăvit;
 +
Iisuse, Mielul cel nevinovat;
 +
Iisuse, Păstorul cel prealuminat;
 +
Iisuse, păzitorul prunciei mele;
 +
Iisuse, îndreptătorul tinereţilor mele;
 +
Iisuse, lauda bătrâneţilor mele;
 +
Iisuse, nădejdea cea de la moartea mea;
 +
Iisuse, viaţa mea de după moarte;
 +
Iisuse, liniştea mea la judecata Ta;
 +
Iisuse, dorirea mea, nu mă ruşina atuncea;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Condacul 6''' :
 +
 +
Vestirea şi graiurile propovăduitorilor celor de Dumnezeu purtători plinind-o, Iisuse, pe pământ Te-ai arătat şi cu oamenii ai vieţuit, Cel ce eşti neajuns, şi durerile noastre le-ai ridicat, de unde cu rănile Tale noi tămăduindu-ne, ne-am deprins a cânta : Aliluia !
 +
 +
'''Icosul 6''' :
 +
 +
Răsărit-a în lume luminarea adevărului Tău şi s-a izgonit înşelăciunea cea diavolească, Mântuitorul nostru, ca idolii nerăbdând tăria Ta au căzut, iar noi, dobândind mântuire, mulţumire Iţi aducem, cântând aşa :
 +
 +
Iisuse, adevărul cel ce izgoneşti înşelăciunea;
 +
Iisuse, lumina cea mai presus de toate luminile;
 +
Iisuse, Împărate, întăritorul tuturor tăriilor;
 +
Iisuse, Dumnezeule, Cel ce petreci întru milă;
 +
Iisuse, pâinea vieţii, satură-mă pe mine cel flămând;
 +
Iisuse, izvorul înţelepciunii, adapă-mă pe mine cel însetat;
 +
Iisuse, veştmântul cel de veselie, îmbracă-mă pe mine cel întinat;
 +
Iisuse, acoperământul cel de bucurie, acoperă-mă pe mine nevrednicul;
 +
Iisuse, dătătorul celor ce cer, dă-mi să plâng pentru păcatele mele;
 +
Iisuse, Cel ce afli pe cei ce Te caută, află şi sufletul meu;
 +
Iisuse, deschizătorul celor ce bat, deschide inima mea cea ticăloasă;
 +
Iisuse, răscumpărătorul păcătoşilor, curăţeşte fărădelegile mele;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Condacul 7''' :
 +
 +
Vrând să descoperi taina cea ascunsă din veac, ca un miel spre junghiere Te-ai adus, Iisuse, şi ca o oaie fără de glas înaintea celor ce o tund, şi ca un Dumnezeu din morţi ai înviat şi cu slavă la ceruri Te-ai înălţat şi ne-ai ridicat pe noi, care-ţi cântăm Ţie : Aliluia !
 +
 +
'''Icosul 7''' :
 +
 +
Arătat-a făptură minunată, arătându-Se nouă, Făcătorul : că din Fecioară, mai presus de fire S-a întrupat şi din mormânt a înviat, nestricând peceţile, şi la Apostoli prin uşile încuiate a intrat cu trupul. Drept aceea, minunându-ne, cu credinţă grăim acestea :
 +
 +
Iisuse, Cuvântul cel necuprins;
 +
Iisuse, Cuvântul cel nevăzut;
 +
Iisuse, puterea cea neajunsă;
 +
Iisuse, înţelepciunea cea mai presus de cuget;
 +
Iisuse, Dumnezeirea cea de necuprins în scris;
 +
Iisuse, domnia cea nenumărată cu anii;
 +
Iisuse, împărăţia cea nebiruită;
 +
Iisuse, stăpânirea cea fără de sfârşit;
 +
Iisuse, tăria cea preaînaltă;
 +
Iisuse, puterea cea veşnică;
 +
Iisuse, Făcătorul meu, miluieşte-mă;
 +
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Condacul 8''' :
 +
 +
Văzând străină întruparea lui Dumnezeu, să ne înstrăinăm din lumea cea deşartă şi mintea spre cele dumnezeieşti să o suim, că pentru aceasta Dumnezeu pe pământ S-a pogorât, ca să ne ridice la ceruri pe noi, cei ce-I cântăm Lui : Aliluia !
 +
 +
'''Icosul 8''' :
 +
 +
Cu totul era între cei de jos, şi dintre cei de sus nicicum nu S-a despărţit Cel negrăit, când de voie pentru noi a pătimit, şi cu moartea Sa moartea noastră a omorât-o, şi cu Învierea Sa a dăruit viaţă celor ce-I cântă :
 +
 +
Iisuse, bucuria inimii;
 +
Iisuse, tăria trupului;
 +
Iisuse, lumina sufletului;
 +
Iisuse, repejunea minţii;
 +
Iisuse, bucuria cunoştinţei;
 +
Iisuse, nădejdea cea aleasă;
 +
Iisuse, pomenirea cea preaveşnică;
 +
Iisuse, lauda cea mai presus de ceruri;
 +
Iisuse, slava mea cea preaînaltă;
 +
Iisuse, dorirea mea, nu mă lepăda pe mine;
 +
Iisuse, Păstorul meu, caută-mă pe mine;
 +
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Condacul 9''' :
 +
 +
Toată firea îngerească, Iisuse, fără de încetare slăveşte preasfânt numele Tău în ceruri, strigând : Sfânt, Sfânt, Sfânt! iar noi păcătoşii pe pământ, cu buzele de tină, cântăm : Aliluia !
 +
 +
'''Icosul 9''' :
 +
 +
Pe ritorii cei mult grăitori îi vedem tăcând ca nişte peşti fără de glas despre Tine, Iisuse, Mântuitorul meu; că nu se pricep să spună cum Dumnezeu cel neschimbat petreci şi om deplin. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credinţă grăim acestea :
 +
 +
Iisuse, Dumnezeul cel preaveşnic;
 +
Iisuse, Împăratul împăraţilor;
 +
Iisuse, Stăpânul stăpânilor;
 +
Iisuse, Judecătorul celor vii şi a celor morţi;
 +
Iisuse, nădejdea celor fără de nădejde;
 +
Iisuse, mângâierea celor ce plâng;
 +
Iisuse, slava săracilor;
 +
Iisuse, nu mă judeca pe mine după faptele mele;
 +
Iisuse, curaţeşte-mă după mare mila Ta;
 +
Iisuse, izgoneşte de la mine trândăvirea;
 +
Iisuse, luminează-mi gândul cel tainic al inimii;
 +
Iisuse, dă-mi aducere aminte de moarte;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Condacul 10''' :
 +
 +
Vrând să mântuieşti lumea, Răsăritule al răsăriturilor, venind către apus, la firea noastră cea întunecată, Te-ai smerit până la moarte; drept aceea s-a preaînălţat numele Tău mai mult decât tot numele şi de la toate făpturile cereşti şi pământeşti auzi : Aliluia !
 +
 +
'''Icosul 10''' :
 +
 +
Împărate cel preaveşnic, Mângăietorule cel adevărat, Hristoase, curăţeşte-ne pe noi de toată întinăciunea, precum ai curăţit pe cei zece leproşi, şi ne tămăduieşte pe noi, precum ai tămăduit sufletul cel iubitor de argint al lui Zaheu vameşul, ca să cântăm Ţie cu umilinţă acestea :
 +
 +
Iisuse, vistierul cel nestricat;
 +
Iisuse, bogaţia cea neîmpuţinată;
 +
Iisuse, hrana cea tare;
 +
Iisuse, băutura cea nesecată;
 +
Iisuse, îmbrăcămintea săracilor;
 +
Iisuse, folositorul văduvelor;
 +
Iisuse, apăraătorul celor lipsiţi;
 +
Iisuse, ajutătorul celor osteniţi;
 +
Iisuse, îndreptătorul celor străini;
 +
Iisuse, cârmaciul celor ce înoată pe mare;
 +
Iisuse, liniştea celor învăluiţi;
 +
Iisuse, Dumnezeule, ridică-mă pe mine, cel căzut;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Condacul 11''' :
 +
 +
Cântarea cu totul de umilinţă aduc Ţie, eu, nevrednicul, şi strig Ţie ca şi cananeeanca : Iisuse, miluieşte-mă, că nu am fiică, ci trup, care cumplit este stăpânit de diavolul şi cu patimi şi cu urgie este aprins, şi-mi dă tămăduire mie celui ce-Ţi cânt : Aliluia !
 +
 +
'''Icosul 11''' :
 +
 +
Luminătorul cel primitor de lumină al celor din întunericul necunoştinţei, Pavel, care mai înainte Te izgonea pe Tine, socotind puterea glasului celui de Dumnezeu înţelepţitor s-a limpezit pornirea cea rea a sufletului. Aşa şi mie, luminează-mi luminile cele întunecate ale sufletului, ale celui ce grăiesc Ţie :
 +
 +
Iisuse, Împăratul meu cel preatare;
 +
Iisuse, Dumnezeul meu cel preaputernic;
 +
Iisuse, Domnul meu cel fără de moarte;
 +
Iisuse, Ziditorul meu cel preaslăvit;
 +
Iisuse, Îndreptătorul meu cel preabun;
 +
Iisuse, Păstorul meu cel preaîndurat;
 +
Iisuse, Stăpânul meu cel preamilostiv;
 +
Iisuse, Mântuitorul meu cel preamilostiv;
 +
Iisuse, luminează-mi mintea cea întunecată cu patimile;
 +
Iisuse, tămăduieşte-mi trupul cel rănit cu păcatele;
 +
Iisuse, curăţeşte-mi mintea de gândurile cele deşarte;
 +
Iisuse, păzeşte-mi inima de gândurile cele viclene;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
'''Condacul 12''' :
 +
 +
Dăruieşte-mi har, Dezlegătorule al tuturor datoriilor, Iisuse, şi mă primeşte pe mine, cel ce mă pocăiesc, precum ai primit pe Petru, care s-a lepădat de Tine, şi mă cheamă pe mine trândavul, precum de demult pe Pavel, care Te prigonea pe Tine, şi mă auzi pe mine, cel ce-Ţi cânt Ţie : Aliluia !
 +
 +
'''Icosul 12''' :
 +
 +
Slăvind învierea Ta, Te lăudăm toţi şi credem cu Toma că Domn şi Dumnezeu eşti, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi va sa vii să judeci viii şi morţii. Atunci adică mă învredniceşte şederii de-a dreapta pe mine, cel ce zic :
 +
 +
Iisuse, Împăratul cel mai înainte de veci, mântuieşte-mă;
 +
Iisuse, floarea cea cu bun miros, bine înmiresmează-mă;
 +
Iisuse, căldura cea iubită, încălzeşte-mă;
 +
Iisuse, acoperământul cel mai înainte de veci, acoperă-mă;
 +
Iisuse, veştmântul cel luminat, înfrumuseţează-mă;
 +
Iisuse, mărgăritarul cel cinstit, luminează-mă;
 +
Iisuse, piatra cea scumpă, străluceşte peste mine;
 +
Iisuse, soarele dreptăţii, luminează-mă;
 +
Iisuse, lumina cea sfântă, străluceşte peste mine;
 +
Iisuse, de durerile cele sufleteşti şi trupeşti izbăveşte-mă;
 +
Iisuse, scoate-mă din mâna potrivnicului;
 +
Iisuse, izbăveşte-mă de focul cel nestins şi de alte chinuri veşnice;
 +
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !
 +
 +
< H1>'''Condacul 13''' :
 +
 +
O, preadulce şi întru tot îndurate Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primeşte acum această puţină rugăciune a noastră, precum ai primit cei doi bani ai văduvei şi păzeşte moştenirea Ta de vrăjmaşii cei vazuţi şi cei nevăzuţi, de venirea altor neamuri asupra noastră, de neputinţe şi de foamete, de toate scârbele şi rănile cele aducătoare de moarte, şi din chinurile cele viitoare scoate-ne pe noi, care cântăm Ţie : Aliluia !
 +
 +
( Acest condac se zice de trei ori )
 +
 +
După aceasta se zice iar şi Icosul întâi : Făcătorul îngerilor şi Doamne al Puterilor ... , Şi condacul întâi : Apărătorul cel mai mare şi Doamne ...
 +
 +
''RUGĂCIUNE CĂTRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS''
 +
 +
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ai plâns pentru Lazăr şi lacrimi de întristare şi de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primeşte lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele.! Cu rănile Tale, tămăduieşte rănile mele. Cu Sângele Tau, curăţeşte sângele meu şi amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău, celui de viaţă făcător. Fierea, cu care vrăjmaşii Te-au adăpat, să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce, să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalţe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fărădelege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Faţa Ta, cea batjocorită cu pălmuiri şi cu scuipări, să umple de strălucire faţa mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredinţat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povăţuiască spre Tine, prin harul Tău. Nu am inima plină de durere ca să te caut; nu am pocăinţa, nici umilinţa, care întorc pe fii la moştenirea lor; nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumeşti şi nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite şi nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, vistierul bunătăţilor, dăruieşte-mi pocăinţă neştirbită şi inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi aşadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani şi mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăseşti. Am ieşit de la Tine; ieşi în căutarea mea. Du-mă la păşunea Ta. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrăneşte-mă împreună cu ele din verdeaţa dumnezeieştilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălaşul Tău şi se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Straălucirea Ta este mângâierea şi odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în necazuri şi în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învredniceşte şi pe mine nevrednicul cu harul şi cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
'''Cântarea a şaptea'''
 +
 +
Cei trei tineri au călcat porunca potrivnică lui Dumnezeu de a se închina chipului de aur în câmpul Deira şi fiind aruncaţi în mijlocul focului, răcorindu-se, au cântat : Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri !
 +
 +
Hristoase Iisuse, nimeni n-a greşit pe pământ din veac, o, Iisuse al meu, precum am greşit eu, ticălosul şi rătăcitul. Pentru aceasta, Iisuse al meu, strig către Tine : milostiveşte-te spre mine, cel ce cânt : Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri !
 +
 +
Hristoase Iisuse, străbate-mă cu frica Ta, strig către Tine, o, Iisuse al meu şi mă îndreptează acum la limanul cel liniştit, ca mântuindu-mă, Iisuse al meu îndurate, să-Ţi cânt Ţie, strigând : Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri !
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
 +
Hristoase Iisuse, de mii de ori eu ticălosul, o, Iisuse al meu, am făgăduit Ţie a mea pocăinţă, dar am minţit, pătimaşul; pentru aceasta, Iisuse al meu, strig către Tine : luminează sufletul meu care petrece fără de înţelegere, Hristoase Dumnezeule al părinţilor noştri !
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Ceea ce ai născut pe Hristos Iisus, în chip minunat şi mai presus de fire, pe Acela roagă-L, ceea ce eşti cu totul fără de prihană, să ierte toate păcatele mele cele mai presus de fire, Fecioară, ca, mântuindu-mă să strig : Bine eşti cuvântată ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup !
 +
 +
'''Cântarea a opta'''
 +
 +
Pe Dumnezeu Cel ce S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii cei de demult şi văpaia în răcoreală a prefăcut-o, lăudaţi-L făpturi ca pe Domnul şi-L preaînalţaţi întru toţi vecii.
 +
 +
Pe Tine, Iisuse al meu, Te rog : precum ai izbăvit pe desfrânata, Iisuse al meu, de multe greşeli, aşa şi pe mine, Iisuse Hristoase al meu, izbăveşte-mă şi curăţeşte sufletul meu cel întinat, Iisuse al meu.
 +
 +
La dulceţile celor necuvântătoare m-am plecat, Iisuse şi necuvântător m-am făcut, şi lor, o, Iisuse al meu Mântuitorule, cu adevărat m-am asemănat, eu ticălosul, ca un pătimaş; pentru aceasta, Iisuse izbăveşte-mă de toată josnicia.
 +
 +
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu
 +
 +
Am căzut, Iisuse, între tâlharii cei stricători de suflet şi sunt dezbrăcat acum de haina cea ţesută de Dumnezeu, Iisuse al meu şi zac plin de răni grele; toarnă untdelemn şi vin, Hristoase al meu.
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Ceea ce ai purtat, mai presus de cuvânt, pe Iisus Hristos, Dumnezeul meu, Născătoare de Dumnezeu, Marie, pe Acela roagă-L pururea să mântuiască de nevoi pe robii şi cântăreţii tăi, Fecioară, ceea ce nu ştii de bărbat.
 +
 +
'''Cântarea a noua'''
 +
 +
Pe Dumnezeu, Cuvântul, Care cu înţelepciune mai presus de cuvânt, de la Dumnezeu a venit ca să înnoiască pe Adam cel căzut cumplit în stricăciune din pricina mâncării; pe Cel ce din Sfânta Fecioară în chip negrăit S-a întrupat pentru noi credincioşii, cu un gând în cântări să-L slăvim.
 +
 +
Pe Manase, Iisuse al meu, pe vameşul, pe desfrânata, pe desfrânatul, milostive Iisuse şi pe tâlharul am întrecut, Iisuse al meu, cu fapte de ruşine şi de ocară, Iisuse. Ci Tu, Iisuse al meu, întâmpinându-mă, mântuieşte-mă.
 +
 +
Pe toţi cei ce au greşit de la Adam, Iisuse al meu, mai înainte de lege şi în lege, Iisuse, şi după lege şi în legea harului, Iisuse al meu, i-am covarsit cu patimile, eu, ticălosul, ca un pătimaş; ci Tu, Iisuse al meu, cu judecăţile Tale mântuieşte-mă.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
 +
Să nu fiu osebit, Iisuse al meu, de slava Ta cea negrăită; să nu aflu, Iisuse, partea cea de-a stângă, preadulce Iisuse; ci Tu, împărtăşindu-mă oilor Tale celor de-a dreapta, Hristoase Iisuse al meu, fă-mi odihna ca un îndurat.
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Pe Iisus, Născătoare de Dumnezeu, pe Care L-ai purtat, Marie, Fecioară curată, ceea ce singura nu ştii de bărbat, roagă-L ca pe Fiul tău şi Făcătorul, să izbăvească pe cei ce aleargă la tine, de ispite, de nevoi şi de focul ce va să fie.
 +
 +
'''Svetlina'''
 +
 +
Iisuse, dătătorul înţelepciunii şi al gândului, îndreptătorul celor săraci, folositorul celor lipsiţi, doctorul celor bolnavi, tămăduieşte şi luminează, Iisuse, inima mea cea acoperită cu rănile păcatelor şi cu stricăciunea patimilor, Iisuse, şi mă mântuieşte.
 +
 +
A Născătoarei de Dumnezeu :
 +
 +
Cu strălucirea Celui ce a răsărit din tine, Fecioară, mintea mea o străluceşte, inima o luminează, întunericul păcatelor îl izgoneşte şi pierde ceaţa lenii mele.
 +
 +
Stihiri :
 +
 +
Numele Tău cel minunat, Iisuse, Mântuitorul nostru, îngerii Îl laudă în ceruri şi noi, păcătoşii, pe pământ, cu buze de tina, Îl cântăm, pentru care miluieşte-ne pe noi.
 +
 +
Numele Tău cel preamare, Mântuitorul şezător de-a dreapta Tatălui, în ceruri se cinsteşte; iar pe pământ negrăită întruparea Ta se slăveşte şi pogorârea Ta în iad înfricoşează pe diavoli, de care şi pe noi ne izbăveşte, Hristoase Dumnezeule şi ne mântuieşte pe noi.
 +
 +
Avacum, ca într-o ghicitură mai înainte cunoscând lucrurile Tale cele minunate, cu frica s-a mirat. Şi apropiindu-se anii ai fost cunoscut desfrânaţilor şi tâlharilor, Iisuse, iar eu, ticălosul, petrec în nebăgare de seamă; ci măcar de acum înainte dă-mi mie înţelepciunea şi frica Ta, îndurate, şi mare milă.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti izbăvitoare tare celor ce nădăjduiesc în tine, îndreptează-ne la liniştea cea lină a dumnezeieştii voiri, cu îndrăznirea ta cea de Maică, pe care o ai către Fiul tau, Maică a lui Dumnezeu.
 +
 +
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.
 +
 +
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
 +
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
 +
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
 +
 +
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
 +
 +
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
 +
 +
Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti viaţă fără de moarte, atunci iadul ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat ! Dătătorule de viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
 +
 +
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
 +
Când Te-ai pogorat la moarte, Cel ce eşti viaţă fără de moarte, atunci iadul ai omorat cu strălucirea Dumnezeirii; iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat ! Dătătorule de viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
 +
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 +
 +
Toate tainele tale sunt mai presus de cuget; toate sunt preamărite, Născătoare de Dumnezeu; cu curaţia fiind pecetluită şi cu fecioria păzită, cu adevărat Maică te-ai cunoscut, născând pe Dumnezeu Cel adevărat, pe Care roagă-L să mântuiască sufletele noastre.
 +
 +
Doamne miluieşte ( de 40 ori )
 +
 +
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul L-ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.
 +
 +
'''Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
 +
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.'''
 +
 +
==Articole înrudite==
 +
 +
*[[Acatist]]
 +
*[[Acatiste]]
 +
 +
[[Categorie:Texte]]
 
[[Categorie:Acatiste]]
 
[[Categorie:Acatiste]]

Versiunea de la data 27 noiembrie 2013 13:51

Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos

Rugăciunile începătoare

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşuieşte întru noi, şi ne curăţeste pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău. Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte. Slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin. Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, ca Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Uşa milostivirii deschide-o nouă binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim în tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

SIMBOLUL CREDINŢEI

Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor. Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut Om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi după Scripturi şi S-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci. Întru una Sfântă Sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin !

Iisuse preadulce, mângâierea sufletului meu, Iisuse, curăţirea minţii mele, Stăpâne mult milostive, Iisuse, mântuieşte-mă; Iisuse Mântuitorul meu, Iisuse al meu atotputernice, nu mă lăsa pe mine, Mântuitorule, ci mă miluieşte şi mă izbăveşte de toată muncirea; de partea celor mântuiţi Iisuse al meu mă învredniceşte şi fă-mă părtaş cetei aleşilor Tăi, Iisuse iubitorule de oameni.

Iisuse preadulce, slava Apostolilor; Iisuse al meu, lauda mucenicilor; Stăpâne atotputernice, Iisuse, mântuieşte-mă pe mine cel ce alerg la Tine; Iisuse Mântuitorul meu, Iisuse al meu preaînfrumuseţate, Mântuitorule, Iisuse, miluieşte-mă, pentru rugăciunile celei ce Te-a născut şi ale tuturor sfinţilor Tăi, Iisuse, şi ale tuturor proorocilor, Mântuitorul meu, Iisuse, şi mă învredniceşte desfătării raiului, Iisuse, iubitorule de oameni.

Iisuse preadulce, lauda monahilor; Iisuse îndelung răbdătorule, desfătarea şi podoaba pustnicilor; Iisuse, mântuieşte-mă, Iisuse, Mântuitorul meu; Iisuse al meu preabunule, scoate-mă din mâna balaurului, Mântuitorule Iisuse şi mă slobozeşte acum, Mântuitorule Iisuse, din lanţurile acestuia şi din groapa cea prea adâncă mă scoate, Mântuitorul meu Iisuse, şi mă numără împreună cu oile cele de-a dreapta, Iisuse.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.Amin.

Născatoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Iisus cel preadulce, pe Iisus cel atotîndurator şi iubitor de oameni, pe Iisus cel singur bun şi îndurător, pe Acela roagă-L, Stăpâna lumii întru totul nevinovată, să mă miluiască pe mine păcătosul şi de partea cea de-a stânga să mă scape şi stării celei de-a dreapta să mă învrednicească, când va şedea să judece lumea, precum este scris.

Stihiri :

Mântuitorul meu, Iisuse, Cel ce ai mântuit pe desfrânatul; Mântuitorul meu, Iisuse, care ai primit pe desfrânata, miluieşte-mă şi pe mine acum, Iisuse mult milostive, mântuieşte-mă şi îndură-Te de mine, o, Iisuse, dătătorule de bine, precum Te-ai îndurat de Manase, Milostive Iisuse al meu, ca Cel ce eşti însuţi iubitor de oameni.

Stih : Ascultă, Dumnezeule, rugăciunea mea şi nu trece cu vederea ruga mea.

Nici o poruncă a Ta pe pământ n-am făcut. Cum mă voi arăta Ţie, Celui ce şezi pe tron, să dau răspuns şi să fiu judecat pentru toate câte am făcut cu ştiinţă şi cu neştiinţă, Hristoase al meu Iisuse ? Drept aceea strig Ţie ! pentru rugăciunile slujitorilor Tăi, Iisuse, mântuieşte-mă pe mine păcătosul.

Stih : Eu către Dumnezeu am strigat şi Domnul m-a auzit pe mine.

Cine nu mă va plânge pe mine, care am călcat porunca Ta, Iisuse, cu neînfrânarea ? Şi în locul raiului în iad m-am sălăşluit, Iisuse ! Cu vederea celor dulci la gustare, moarte mi-am agonisit şi de slava Ta, Mântuitorul meu Iisuse şi de viaţă m-am arătat străin. Ci mă primeşte pe mine care mă pocăiesc, ca un milostiv şi de oameni iubitor, Iisuse al meu, pentru mare mila Ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preacurată Fecioară, care singură ai născut pe Iisus, izbăveşte-mă de păcatele cele sufleteşti şi te rog să mă miluieşti pe mine cel mort; că tu eşti nădejdea celor fără de nădejde şi ajutătoarea lumii; că poţi a-mi ajuta, Fecioară, ca o Maică a Domnului; nu trece rugăciunea mea, nici nu mă lăsa, întru tot curată Stăpână, ci ca o iubitoare de oameni, miluieşte-mă.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu, Veniţi sţ ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu, Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru

PSALMUL 142 :

1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta.

2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta.

3. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric, ca morţii cei din veacuri.

4. S-a mâhnit în mine duhul meu, în mine inima mea s-a tulburat.

5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.

6. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu, ca un pământ înseţosat.

7. Degrabă auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.

8. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.

9. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Doamne ! La Tine am scăpat,

10. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul dreptăţii.

11. Pentru numele Tau, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu.

12. Şi întru mila Ta vei sfârşi pe vrăjmaşii mei şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Şi iarăşi :

Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta, şi să nu intri la judecată cu robul Tău.

Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta, şi să nu intri la judecată cu robul Tău.

Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul dreptăţii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru.

Tropar

Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti viaţa fără de moarte, atunci iadul ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat ! Dătătorule de viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti viaţa fără de moarte, atunci iadul ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat ! Dătătorule de viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Toate tainele tale sunt mai presus de cuget; toate sunt preamărite, Născătoare de Dumnezeu; cu curăţia fiind pecetluită şi cu fecioria păzită, cu adevărat Maică te-ai cunoscut, născând pe Dumnezeu Cel adevărat, pe Care roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Psalmul 50 :

1. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,

2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.

3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte.

4. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea.

5. Ţie Unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.

6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.

7. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale Mi-ai arătat mie.

8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.

9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.

10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le.

11. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.

12. Nu mă lepada de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.

13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu Duh stăpânitor mă întăreşte.

14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.

15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.

16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.

17. Ca de-ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.

18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.

19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.

20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul tău viţei.

Canon de umilinţă către Domnul nostru Iisus Hristos

Cântarea întâia

În adânc a aşternut de demult toată oastea lui Faraon, puterea cea prea-înarmată; iar Cuvântul întrupându-Se a pierdut păcatul cel prea rău; Domnul cel preaslăvit, căci cu slava S-a preaslăvit.

Iisuse preadulce, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă.

Iisuse preadulce Hristoase, Iisuse îndelung răbdătorule, vindecă rănile sufletului meu, Iisuse, şi îndulceşte, Te rog, inima mea, mult milostive, ca fiind mântuit să Te slăvesc pe Tine, Iisuse, Mântuitorul meu.

Iisuse preadulce Hristoase; Iisuse, deschide-mi uşile pocăinţei, iubitorule de oameni, Iisuse, şi mă primeşte pe mine cel ce cad la Tine şi fierbinte Te rog, Iisuse, Mântuitorul meu, Cel ce eşti iertarea păcatelor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Iisuse preadulce Hristoase, Iisuse, scoate-mă din mâna lui veliar cel înşelător, Iisuse, şi mă fă stătător de-a dreapta slavei Tale; Iisuse Mântuitorul meu, izbăveşte-mă de partea cea de-a stânga.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Stăpână, care ai născut pe Iisus Dumnezeu, roagă-L pentru noi netrebnicii robii tăi, Preacurată, ca să ne izbăvim de munci cu rugăciunile tale, noi cei întinaţi, ceea ce eşti fără de întinăciune, primind în tine slava cea de-a pururea.

Cântarea a treia

Pe piatra credinţei întărindu-mă, Tu ai deschis gura mea asupra vrăjmaşilor mei; că s-a veselit duhul meu a cânta Ţie : nu este Sfânt ca Dumnezeul nostru şi nu este drept afară de Tine, Doamne.

Auzi, Iubitorule de oameni, Iisuse al meu, pe robul Tău, care strigă cu umilinţă şi mă izbăveşte de osândă şi de munci, Iisuse al meu, Cel ce esti singurul îndelung-răbdător, Iisuse preadulce, mult milostive.

Ridică-mă, Iisuse, pe mine, robul Tău, cel ce cad cu lacrimi, Iisuse al meu şi mă mântuieşte, Iisuse al meu, pe mine cel ce mă întorc şi mă izbăveşte Stăpâne, de gheena, Iisuse preadulce, mult milostive.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Vremea, Iisuse al meu, pe care mi-ai dat-o, în patimi am cheltuit-o, Iisuse al meu; drept aceea, nu mă lepada pe mine, Iisuse al meu, ci mă cheamă, Te rog, Stăpâne, Iisuse preadulce, şi mă mântuieşte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Fecioară, care ai născut pe Iisus al meu, roagă-L să mă izbăvească de gheena, căci tu singură eşti rugătoare pentru cei scârbiţi, ceea ce eşti de Dumnezeu dăruită şi mă învredniceşte vieţii celei veşnice, ceea ce eşti cu totul fără prihană.

Catavasie

Păzeşte-ne de nevoi pe noi robii Tăi, milostive, că noi cu deadinsul către Tine scăpăm, ca la Izbăvitorul Cel milostiv, Stăpânul a toate, Domnul Iisus.

Svetlina

Cele cereşti şi cele pământeşti cu cuvântul Tău le-ai adus întru fiinţa, ca un Atotputernic; iar cetele îngerilor cu cutremur stând înaintea Ta, neîncetat laudă Iţi aduc Ţie, Stăpâne, Celui ce pe toate marginile le-ai strălucit cu lumina Ta, prin care şi noi strigăm Ţie! mântuieşte-ne pe noi cu milostivirea Ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Iisuse preadulce, lumina lumii, luminează ochii sufletului meu, Fiul lui Dumnezeu, cu lumina Ta cea dumnezeiască strălucitoare, ca să Te laud pe Tine, lumina cea neînserată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

A ta folosinţă agonisind, Preacurată, şi cu rugăciunile tale de nevoi izbăvindu-ne, cu crucea Fiului tău, pretutindenea fiind păziţi, după datorie pe tine toţi cu bună credinţă, te slăvim

Cântarea a patra

Ai venit din Fecioară, nu sol, nici înger, ci Tu însuţi, Doamne, Te-ai întrupat şi m-ai mântuit pe mine omul; pentru aceasta strig către Tine : Slavă puterii tale, Doamne !

Vindecă, Iisuse al meu, rănile sufletului meu, Iisuse al meu şi mă scoate Te rog din mâna lui veliar celui stricător de suflete, Iisuse al meu Milostive şi mă mântuieşte.

Am greşit, Iisuse al meu preadulce, Îndurăte Iisuse al meu, mântuieşte-mă pe mine cel ce scap sub acoperământul tău, Iisuse îndelung-răbdătorule şi împărăţiei Tale mă învredniceşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

N-a greşit, Iisuse al meu, nimeni precum am greşit eu ticălosul; ci cad rugându-mă : Iisuse al meu, mântuieşte-mă şi-mi dăruieşte moştenirea vieţii, Iisuse al meu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cu totul lăudata, ceea ce ai născut pe Iisus Domnul, pe Acela roagă-L să izbăvească de munci pe toţi cei ce te laudă pe tine şi te numesc după adevăr, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a cincea

Lumînarea celor ce zăceau în întuneric şi mântuirea celor desnădăjduiţi Tu eşti, Hristoase, Mântuitorul meu; şi la Tine mânec, Împăratul păcii, luminează-mă cu strălucirea Ta, că nu ştiu alt Dumnezeu afară de Tine

Iisuse preadulce, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă.

Tu eşti lumina minţii mele, Iisuse al meu; Tu eşti mântuirea sufletului meu celui desnădăjduit, Mântuitorule; Tu, Iisuse al meu, de munci şi de gheenă mă izbăveşte pe mine cel ce strig : Mântuieşte-mă, Iisuse al meu, Hristoase, pe mine ticălosul.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Cu totul fiind surpat de patimi, de ocară, Iisuse al meu, trimite-mi mână de ajutor şi mă scoate pe mine, cel ce strig : Mântuieşte-mă, Iisuse al meu, Hristoase, pe mine, ticălosul !

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Fecioară, de Dumnezeu născătoare, care ai născut pe Iisus, pe Acela roagă-L, Curată, să mântuiască pe toţi ortodocsii, pe călugări şi pe mireni şi să izbăvească de gheenă pe toţi cei ce strigă : nu ştim altă ajutătoare tare afară de tine !

Cântarea a şasea

De adâncul păcatelor fiind înconjurat, chem adâncul cel nepătruns al milostivirii Tale; scoate-mă din stricăciune Dumnezeule.

Iisuse preadulce, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă.

Iisuse al meu, Hristoase mult milostive, primeşte-mă pe mine cel ce mă mărturisesc Ţie, o, Iisuse şi mă mântuieşte şi mă scoate din stricăciune, Iisuse al meu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Iisuse al meu, pe desfrânata şi pe desfrânatul şi pe Manase şi pe vameşul am covârşit cu patimile, o, Iisuse al meu şi pe tâlharul, Iisuse şi pe niniviteni.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Fecioară preacurată, ceea ce ai născut pe Iisus, Hristosul meu, tu care singură esti neîntinată, curăţeşte-mă acum cu isopul rugăciunilor tale pe mine cel întinat.

Catavasia

Păzeşte-ne de nevoi pe noi robii Tăi, Milostive, că noi cu dinadinsul către Tine scăpăm, ca la Izbăvitorul cel preamilostiv, Stăpânul a toate, Domnul Iisus.

Apoi rugăciunea aceasta :

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, Care cercetezi făptura Ta, Căruia sunt arătate patimile mele şi neputinţa firii noastre omeneşti şi tăria pizmaşului nostru, Tu însuţi mă acoperă de răutatea lui, pentru că puterea lui este tare, iar firea noastră pătimaşă şi tăria neputincioasă. Tu, dar, o Bunule, Cel ce ştii neputinţa noastră, Care şi porţi greutatea neputinţei noastre, păzeşte-mă de tulburarea cugetelor şi de potopul patimilor şi fă-mă vrednic acestei slujbe sfinte a Ta, ca nu cumva în poftele mele cele întinate să pierd dulceaţa ei şi să mă aflu fără de ruşine şi fără de frică înaintea Ta. Ci, Doamne, preadulcele meu Iisuse, miluieşte-mă şi mă mântuieşte.

CONDACELE ŞI ICOASELE ACATISTULUI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

Condacul 1 :

Apărătorul cel mai mare şi Doamne, Biruitorul iadului, ca cei ce ne-am izbăvit de moartea cea veşnică, cele de laudă aducem Ţie noi, robii Tăi şi zidirea Ta. Ci, ca Cel ce ai îndurări nenumărate, izbăveşte - ne pe noi din toate nevoile, care-Ţi strigăm Ţie ! Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Icosul 1 :

Făcătorul îngerilor şi Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea şi limba, spre lauda preacuratului Tău nume, precum ai deschis auzul şi limba celui surd şi gângav de demult, ca să grăiesc şi eu acestea :

Iisuse, preaminunate, mirarea îngerilor; Iisuse, preaputernice, izbăvirea strămoşilor; Iisuse, preadulce, slava patriarhilor; Iisuse, preaslăvite, tăria ocârmuitorilor; Iisuse, preaiubite, plinirea proorocilor; Iisuse, preaminunate, întărirea mucenicilor; Iisuse, prealine, bucuria călugărilor; Iisuse, preamilostive, dulceaţa preoţilor; Iisuse, preaîndurate, înfrânarea pustnicilor; Iisuse, preadulce, bucuria preacuvioşilor; Iisuse, preacurate, mintea cea întreagă a celor curaţi cu fecioria; Iisuse, Cel mai înainte de veci, mântuirea păcătoşilor; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Condacul 2 :

Văzând, Doamne, pe văduva care plângea foarte şi, precum atunci, milostivindu-Te, ai înviat pe fiul ei, pe care îl ducea să-l îngroape, aşa înviază şi sufletul meu cel omorât cu păcatele, Iubitorule de oameni, şi Te milostiveşte spre mine, care-Ţi cânt Ţie : Aliluia !

Icosul 2 :

Înţelegerea cea neînţeleasă căutând Filip să o înţeleagă, grăia : Doamne, arată nouă pe Tatăl. Iar Tu ai zis către dânsul : Atata vreme fiind cu Mine, au n-ai cunoscut că Tatăl este întru Mine şi Eu întru Tatăl ? De aceea, Ţie, Celui ce eşti necuprins, cu frică Iţi grăim :

Iisuse, Dumnezeule cel mai înainte de veci; Iisuse, Împăratule cel prea-puternic; Iisuse, Stăpâne cel îndelung-răbdător; Iisuse, Mântuitorule cel preamilostiv; Iisuse, păzitorul meu cel preabun; Iisuse, curăţeşte păcatele mele; Iisuse, ridică fărădelegile mele; Iisuse, iartă nedreptăţile mele; Iisuse, nădejdea mea, nu mă lăsa pe mine; Iisuse, ajutorul meu, nu mă lepăda pe mine; Iisuse, Ziditorul meu, nu mă uita pe mine; Iisuse, Păstorul meu, nu mă pierde pe mine; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Condacul 3 :

Iisuse, Care ai îmbrăcat cu putere de sus pe Apostolii Tăi care şedeau în Ierusalim, îmbracă-mă şi pe mine, cel golit de toate faptele cele bune, cu căldura Duhului Tău celui Sfânt, şi-mi dă mie să cânt Ţie cu dragoste : Aliluia !

Icosul 3 :

Iisuse, Cel ce ai mulţime de îndurări, Care ai chemat pe vameşi, pe păcătoşi şi pe cei necredincioşi, nu mă trece cu vederea acum pe mine, cel asemenea lor; ci, ca nişte mir de mult preţ, primeşte cântarea aceasta :

Iisuse, puterea cea nebiruită; Iisuse, mila cea fără de sfârşit; Iisuse, frumuseţea cea prealuminată; Iisuse, dragostea cea nebiruită; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu celui viu; Iisuse, miluieşte-mă pe mine păcătosul; Iisuse, auzi-mă pe mine cel zămislit în fărădelegi; Iisuse, curăţeşte-mă pe mine, cel născut în păcate; Iisuse, învaţă-mă pe mine, netrebnicul; Iisuse, luminează-mă pe mine, întunecatul; Iisuse, curăţeşte-mă pe mine, întinatul; Iisuse, scoate-mă pe mine, desfrânatul; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Condacul 4 :

Vifor de gânduri îndoielnice având înlăuntru, Petru se afunda; iar văzându-Te pe Tine, Iisuse, fiind cu trup şi umblând pe apă, Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu adevărat, şi, primind mâna Ta cea mântuitoare, a zis : Aliluia !

Icosul 4 :

Auzit-a orbul, Doamne, că Tu treci pe cale şi a strigat : Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă; şi chemându-l i-ai deschis ochii lui. Luminează cu mila Ta şi ochii cei cugetători ai inimii mele, ai celui ce strig şi grăiesc :

Iisuse, ziditorul celor de sus; Iisuse, răscumpărătorul celor de jos; Iisuse, pierzătorul celor de dedesubt; Iisuse, înfrumuseţătorul făpturilor; Iisuse, mângâierea sufletului meu; Iisuse, luminătorul minţii mele; Iisuse, veselia inimii mele; Iisuse, sănătatea trupului meu; Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă; Iisuse, luminătorul meu, luminează-mă; Iisuse, izbăveşte-mă de tot chinul; Iisuse, mântuieşte-mă pe mine, nevrednicul; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Condacul 5 :

Precum ne-ai răscumpărat pe noi de demult din blestemul legii cu sângele cel izbăvitor din Dumnezeu, Iisuse, aşa ne scoate pe noi din lanţurile cu care şarpele ne-a împiedicat, prin patimile cele trupeşti, prin îndemnurile spre desfrânare şi prin trândăvirea cea rea, pe noi, cei ce-Ţi cântăm Ţie : Aliluia !

Icosul 5 :

Văzând pruncii evreilor în chip omenesc pe Cel ce a zidit pe om cu mâinile şi cunoscându-L pe El a fi Stăpânul, s-au nevoit cu stâlpari a-I plăcea Lui, strigând : Osana ! Iar noi aducem Ţie cântare, grăind :

Iisuse, Dumnezeul cel adevărat; Iisuse, Fiul lui David; Iisuse, Împăratul cel preaslăvit; Iisuse, Mielul cel nevinovat; Iisuse, Păstorul cel prealuminat; Iisuse, păzitorul prunciei mele; Iisuse, îndreptătorul tinereţilor mele; Iisuse, lauda bătrâneţilor mele; Iisuse, nădejdea cea de la moartea mea; Iisuse, viaţa mea de după moarte; Iisuse, liniştea mea la judecata Ta; Iisuse, dorirea mea, nu mă ruşina atuncea; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Condacul 6 :

Vestirea şi graiurile propovăduitorilor celor de Dumnezeu purtători plinind-o, Iisuse, pe pământ Te-ai arătat şi cu oamenii ai vieţuit, Cel ce eşti neajuns, şi durerile noastre le-ai ridicat, de unde cu rănile Tale noi tămăduindu-ne, ne-am deprins a cânta : Aliluia !

Icosul 6 :

Răsărit-a în lume luminarea adevărului Tău şi s-a izgonit înşelăciunea cea diavolească, Mântuitorul nostru, ca idolii nerăbdând tăria Ta au căzut, iar noi, dobândind mântuire, mulţumire Iţi aducem, cântând aşa :

Iisuse, adevărul cel ce izgoneşti înşelăciunea; Iisuse, lumina cea mai presus de toate luminile; Iisuse, Împărate, întăritorul tuturor tăriilor; Iisuse, Dumnezeule, Cel ce petreci întru milă; Iisuse, pâinea vieţii, satură-mă pe mine cel flămând; Iisuse, izvorul înţelepciunii, adapă-mă pe mine cel însetat; Iisuse, veştmântul cel de veselie, îmbracă-mă pe mine cel întinat; Iisuse, acoperământul cel de bucurie, acoperă-mă pe mine nevrednicul; Iisuse, dătătorul celor ce cer, dă-mi să plâng pentru păcatele mele; Iisuse, Cel ce afli pe cei ce Te caută, află şi sufletul meu; Iisuse, deschizătorul celor ce bat, deschide inima mea cea ticăloasă; Iisuse, răscumpărătorul păcătoşilor, curăţeşte fărădelegile mele; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Condacul 7 :

Vrând să descoperi taina cea ascunsă din veac, ca un miel spre junghiere Te-ai adus, Iisuse, şi ca o oaie fără de glas înaintea celor ce o tund, şi ca un Dumnezeu din morţi ai înviat şi cu slavă la ceruri Te-ai înălţat şi ne-ai ridicat pe noi, care-ţi cântăm Ţie : Aliluia !

Icosul 7 :

Arătat-a făptură minunată, arătându-Se nouă, Făcătorul : că din Fecioară, mai presus de fire S-a întrupat şi din mormânt a înviat, nestricând peceţile, şi la Apostoli prin uşile încuiate a intrat cu trupul. Drept aceea, minunându-ne, cu credinţă grăim acestea :

Iisuse, Cuvântul cel necuprins; Iisuse, Cuvântul cel nevăzut; Iisuse, puterea cea neajunsă; Iisuse, înţelepciunea cea mai presus de cuget; Iisuse, Dumnezeirea cea de necuprins în scris; Iisuse, domnia cea nenumărată cu anii; Iisuse, împărăţia cea nebiruită; Iisuse, stăpânirea cea fără de sfârşit; Iisuse, tăria cea preaînaltă; Iisuse, puterea cea veşnică; Iisuse, Făcătorul meu, miluieşte-mă; Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Condacul 8 :

Văzând străină întruparea lui Dumnezeu, să ne înstrăinăm din lumea cea deşartă şi mintea spre cele dumnezeieşti să o suim, că pentru aceasta Dumnezeu pe pământ S-a pogorât, ca să ne ridice la ceruri pe noi, cei ce-I cântăm Lui : Aliluia !

Icosul 8 :

Cu totul era între cei de jos, şi dintre cei de sus nicicum nu S-a despărţit Cel negrăit, când de voie pentru noi a pătimit, şi cu moartea Sa moartea noastră a omorât-o, şi cu Învierea Sa a dăruit viaţă celor ce-I cântă :

Iisuse, bucuria inimii; Iisuse, tăria trupului; Iisuse, lumina sufletului; Iisuse, repejunea minţii; Iisuse, bucuria cunoştinţei; Iisuse, nădejdea cea aleasă; Iisuse, pomenirea cea preaveşnică; Iisuse, lauda cea mai presus de ceruri; Iisuse, slava mea cea preaînaltă; Iisuse, dorirea mea, nu mă lepăda pe mine; Iisuse, Păstorul meu, caută-mă pe mine; Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Condacul 9 :

Toată firea îngerească, Iisuse, fără de încetare slăveşte preasfânt numele Tău în ceruri, strigând : Sfânt, Sfânt, Sfânt! iar noi păcătoşii pe pământ, cu buzele de tină, cântăm : Aliluia !

Icosul 9 :

Pe ritorii cei mult grăitori îi vedem tăcând ca nişte peşti fără de glas despre Tine, Iisuse, Mântuitorul meu; că nu se pricep să spună cum Dumnezeu cel neschimbat petreci şi om deplin. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credinţă grăim acestea :

Iisuse, Dumnezeul cel preaveşnic; Iisuse, Împăratul împăraţilor; Iisuse, Stăpânul stăpânilor; Iisuse, Judecătorul celor vii şi a celor morţi; Iisuse, nădejdea celor fără de nădejde; Iisuse, mângâierea celor ce plâng; Iisuse, slava săracilor; Iisuse, nu mă judeca pe mine după faptele mele; Iisuse, curaţeşte-mă după mare mila Ta; Iisuse, izgoneşte de la mine trândăvirea; Iisuse, luminează-mi gândul cel tainic al inimii; Iisuse, dă-mi aducere aminte de moarte; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Condacul 10 :

Vrând să mântuieşti lumea, Răsăritule al răsăriturilor, venind către apus, la firea noastră cea întunecată, Te-ai smerit până la moarte; drept aceea s-a preaînălţat numele Tău mai mult decât tot numele şi de la toate făpturile cereşti şi pământeşti auzi : Aliluia !

Icosul 10 :

Împărate cel preaveşnic, Mângăietorule cel adevărat, Hristoase, curăţeşte-ne pe noi de toată întinăciunea, precum ai curăţit pe cei zece leproşi, şi ne tămăduieşte pe noi, precum ai tămăduit sufletul cel iubitor de argint al lui Zaheu vameşul, ca să cântăm Ţie cu umilinţă acestea :

Iisuse, vistierul cel nestricat; Iisuse, bogaţia cea neîmpuţinată; Iisuse, hrana cea tare; Iisuse, băutura cea nesecată; Iisuse, îmbrăcămintea săracilor; Iisuse, folositorul văduvelor; Iisuse, apăraătorul celor lipsiţi; Iisuse, ajutătorul celor osteniţi; Iisuse, îndreptătorul celor străini; Iisuse, cârmaciul celor ce înoată pe mare; Iisuse, liniştea celor învăluiţi; Iisuse, Dumnezeule, ridică-mă pe mine, cel căzut; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Condacul 11 :

Cântarea cu totul de umilinţă aduc Ţie, eu, nevrednicul, şi strig Ţie ca şi cananeeanca : Iisuse, miluieşte-mă, că nu am fiică, ci trup, care cumplit este stăpânit de diavolul şi cu patimi şi cu urgie este aprins, şi-mi dă tămăduire mie celui ce-Ţi cânt : Aliluia !

Icosul 11 :

Luminătorul cel primitor de lumină al celor din întunericul necunoştinţei, Pavel, care mai înainte Te izgonea pe Tine, socotind puterea glasului celui de Dumnezeu înţelepţitor s-a limpezit pornirea cea rea a sufletului. Aşa şi mie, luminează-mi luminile cele întunecate ale sufletului, ale celui ce grăiesc Ţie :

Iisuse, Împăratul meu cel preatare; Iisuse, Dumnezeul meu cel preaputernic; Iisuse, Domnul meu cel fără de moarte; Iisuse, Ziditorul meu cel preaslăvit; Iisuse, Îndreptătorul meu cel preabun; Iisuse, Păstorul meu cel preaîndurat; Iisuse, Stăpânul meu cel preamilostiv; Iisuse, Mântuitorul meu cel preamilostiv; Iisuse, luminează-mi mintea cea întunecată cu patimile; Iisuse, tămăduieşte-mi trupul cel rănit cu păcatele; Iisuse, curăţeşte-mi mintea de gândurile cele deşarte; Iisuse, păzeşte-mi inima de gândurile cele viclene; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

Condacul 12 :

Dăruieşte-mi har, Dezlegătorule al tuturor datoriilor, Iisuse, şi mă primeşte pe mine, cel ce mă pocăiesc, precum ai primit pe Petru, care s-a lepădat de Tine, şi mă cheamă pe mine trândavul, precum de demult pe Pavel, care Te prigonea pe Tine, şi mă auzi pe mine, cel ce-Ţi cânt Ţie : Aliluia !

Icosul 12 :

Slăvind învierea Ta, Te lăudăm toţi şi credem cu Toma că Domn şi Dumnezeu eşti, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi va sa vii să judeci viii şi morţii. Atunci adică mă învredniceşte şederii de-a dreapta pe mine, cel ce zic :

Iisuse, Împăratul cel mai înainte de veci, mântuieşte-mă; Iisuse, floarea cea cu bun miros, bine înmiresmează-mă; Iisuse, căldura cea iubită, încălzeşte-mă; Iisuse, acoperământul cel mai înainte de veci, acoperă-mă; Iisuse, veştmântul cel luminat, înfrumuseţează-mă; Iisuse, mărgăritarul cel cinstit, luminează-mă; Iisuse, piatra cea scumpă, străluceşte peste mine; Iisuse, soarele dreptăţii, luminează-mă; Iisuse, lumina cea sfântă, străluceşte peste mine; Iisuse, de durerile cele sufleteşti şi trupeşti izbăveşte-mă; Iisuse, scoate-mă din mâna potrivnicului; Iisuse, izbăveşte-mă de focul cel nestins şi de alte chinuri veşnice; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !

< H1>Condacul 13 :

O, preadulce şi întru tot îndurate Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primeşte acum această puţină rugăciune a noastră, precum ai primit cei doi bani ai văduvei şi păzeşte moştenirea Ta de vrăjmaşii cei vazuţi şi cei nevăzuţi, de venirea altor neamuri asupra noastră, de neputinţe şi de foamete, de toate scârbele şi rănile cele aducătoare de moarte, şi din chinurile cele viitoare scoate-ne pe noi, care cântăm Ţie : Aliluia !

( Acest condac se zice de trei ori )

După aceasta se zice iar şi Icosul întâi : Făcătorul îngerilor şi Doamne al Puterilor ... , Şi condacul întâi : Apărătorul cel mai mare şi Doamne ...

RUGĂCIUNE CĂTRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ai plâns pentru Lazăr şi lacrimi de întristare şi de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primeşte lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele.! Cu rănile Tale, tămăduieşte rănile mele. Cu Sângele Tau, curăţeşte sângele meu şi amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău, celui de viaţă făcător. Fierea, cu care vrăjmaşii Te-au adăpat, să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce, să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalţe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fărădelege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Faţa Ta, cea batjocorită cu pălmuiri şi cu scuipări, să umple de strălucire faţa mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredinţat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povăţuiască spre Tine, prin harul Tău. Nu am inima plină de durere ca să te caut; nu am pocăinţa, nici umilinţa, care întorc pe fii la moştenirea lor; nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumeşti şi nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite şi nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, vistierul bunătăţilor, dăruieşte-mi pocăinţă neştirbită şi inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi aşadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani şi mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăseşti. Am ieşit de la Tine; ieşi în căutarea mea. Du-mă la păşunea Ta. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrăneşte-mă împreună cu ele din verdeaţa dumnezeieştilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălaşul Tău şi se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Straălucirea Ta este mângâierea şi odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în necazuri şi în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învredniceşte şi pe mine nevrednicul cu harul şi cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.

Cântarea a şaptea

Cei trei tineri au călcat porunca potrivnică lui Dumnezeu de a se închina chipului de aur în câmpul Deira şi fiind aruncaţi în mijlocul focului, răcorindu-se, au cântat : Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri !

Hristoase Iisuse, nimeni n-a greşit pe pământ din veac, o, Iisuse al meu, precum am greşit eu, ticălosul şi rătăcitul. Pentru aceasta, Iisuse al meu, strig către Tine : milostiveşte-te spre mine, cel ce cânt : Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri !

Hristoase Iisuse, străbate-mă cu frica Ta, strig către Tine, o, Iisuse al meu şi mă îndreptează acum la limanul cel liniştit, ca mântuindu-mă, Iisuse al meu îndurate, să-Ţi cânt Ţie, strigând : Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri !

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Hristoase Iisuse, de mii de ori eu ticălosul, o, Iisuse al meu, am făgăduit Ţie a mea pocăinţă, dar am minţit, pătimaşul; pentru aceasta, Iisuse al meu, strig către Tine : luminează sufletul meu care petrece fără de înţelegere, Hristoase Dumnezeule al părinţilor noştri !

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ceea ce ai născut pe Hristos Iisus, în chip minunat şi mai presus de fire, pe Acela roagă-L, ceea ce eşti cu totul fără de prihană, să ierte toate păcatele mele cele mai presus de fire, Fecioară, ca, mântuindu-mă să strig : Bine eşti cuvântată ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup !

Cântarea a opta

Pe Dumnezeu Cel ce S-a pogorât în cuptorul cel cu foc la tinerii cei de demult şi văpaia în răcoreală a prefăcut-o, lăudaţi-L făpturi ca pe Domnul şi-L preaînalţaţi întru toţi vecii.

Pe Tine, Iisuse al meu, Te rog : precum ai izbăvit pe desfrânata, Iisuse al meu, de multe greşeli, aşa şi pe mine, Iisuse Hristoase al meu, izbăveşte-mă şi curăţeşte sufletul meu cel întinat, Iisuse al meu.

La dulceţile celor necuvântătoare m-am plecat, Iisuse şi necuvântător m-am făcut, şi lor, o, Iisuse al meu Mântuitorule, cu adevărat m-am asemănat, eu ticălosul, ca un pătimaş; pentru aceasta, Iisuse izbăveşte-mă de toată josnicia.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu

Am căzut, Iisuse, între tâlharii cei stricători de suflet şi sunt dezbrăcat acum de haina cea ţesută de Dumnezeu, Iisuse al meu şi zac plin de răni grele; toarnă untdelemn şi vin, Hristoase al meu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ceea ce ai purtat, mai presus de cuvânt, pe Iisus Hristos, Dumnezeul meu, Născătoare de Dumnezeu, Marie, pe Acela roagă-L pururea să mântuiască de nevoi pe robii şi cântăreţii tăi, Fecioară, ceea ce nu ştii de bărbat.

Cântarea a noua

Pe Dumnezeu, Cuvântul, Care cu înţelepciune mai presus de cuvânt, de la Dumnezeu a venit ca să înnoiască pe Adam cel căzut cumplit în stricăciune din pricina mâncării; pe Cel ce din Sfânta Fecioară în chip negrăit S-a întrupat pentru noi credincioşii, cu un gând în cântări să-L slăvim.

Pe Manase, Iisuse al meu, pe vameşul, pe desfrânata, pe desfrânatul, milostive Iisuse şi pe tâlharul am întrecut, Iisuse al meu, cu fapte de ruşine şi de ocară, Iisuse. Ci Tu, Iisuse al meu, întâmpinându-mă, mântuieşte-mă.

Pe toţi cei ce au greşit de la Adam, Iisuse al meu, mai înainte de lege şi în lege, Iisuse, şi după lege şi în legea harului, Iisuse al meu, i-am covarsit cu patimile, eu, ticălosul, ca un pătimaş; ci Tu, Iisuse al meu, cu judecăţile Tale mântuieşte-mă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Să nu fiu osebit, Iisuse al meu, de slava Ta cea negrăită; să nu aflu, Iisuse, partea cea de-a stângă, preadulce Iisuse; ci Tu, împărtăşindu-mă oilor Tale celor de-a dreapta, Hristoase Iisuse al meu, fă-mi odihna ca un îndurat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pe Iisus, Născătoare de Dumnezeu, pe Care L-ai purtat, Marie, Fecioară curată, ceea ce singura nu ştii de bărbat, roagă-L ca pe Fiul tău şi Făcătorul, să izbăvească pe cei ce aleargă la tine, de ispite, de nevoi şi de focul ce va să fie.

Svetlina

Iisuse, dătătorul înţelepciunii şi al gândului, îndreptătorul celor săraci, folositorul celor lipsiţi, doctorul celor bolnavi, tămăduieşte şi luminează, Iisuse, inima mea cea acoperită cu rănile păcatelor şi cu stricăciunea patimilor, Iisuse, şi mă mântuieşte.

A Născătoarei de Dumnezeu :

Cu strălucirea Celui ce a răsărit din tine, Fecioară, mintea mea o străluceşte, inima o luminează, întunericul păcatelor îl izgoneşte şi pierde ceaţa lenii mele.

Stihiri :

Numele Tău cel minunat, Iisuse, Mântuitorul nostru, îngerii Îl laudă în ceruri şi noi, păcătoşii, pe pământ, cu buze de tina, Îl cântăm, pentru care miluieşte-ne pe noi.

Numele Tău cel preamare, Mântuitorul şezător de-a dreapta Tatălui, în ceruri se cinsteşte; iar pe pământ negrăită întruparea Ta se slăveşte şi pogorârea Ta în iad înfricoşează pe diavoli, de care şi pe noi ne izbăveşte, Hristoase Dumnezeule şi ne mântuieşte pe noi.

Avacum, ca într-o ghicitură mai înainte cunoscând lucrurile Tale cele minunate, cu frica s-a mirat. Şi apropiindu-se anii ai fost cunoscut desfrânaţilor şi tâlharilor, Iisuse, iar eu, ticălosul, petrec în nebăgare de seamă; ci măcar de acum înainte dă-mi mie înţelepciunea şi frica Ta, îndurate, şi mare milă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti izbăvitoare tare celor ce nădăjduiesc în tine, îndreptează-ne la liniştea cea lină a dumnezeieştii voiri, cu îndrăznirea ta cea de Maică, pe care o ai către Fiul tau, Maică a lui Dumnezeu.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi ! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi ! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti viaţă fără de moarte, atunci iadul ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat ! Dătătorule de viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Când Te-ai pogorat la moarte, Cel ce eşti viaţă fără de moarte, atunci iadul ai omorat cu strălucirea Dumnezeirii; iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat ! Dătătorule de viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Toate tainele tale sunt mai presus de cuget; toate sunt preamărite, Născătoare de Dumnezeu; cu curaţia fiind pecetluită şi cu fecioria păzită, cu adevărat Maică te-ai cunoscut, născând pe Dumnezeu Cel adevărat, pe Care roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Doamne miluieşte ( de 40 ori )

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul L-ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Articole înrudite