Acatist: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Anularea modificării 15512 făcute de Haruiken (discuţie))
Linia 1: Linia 1:
 +
{{Format:Articol de calitate}}
 
[[Image:Akathist Hymn to the Theotokos icon.jpg|right|frame|Icoana imnului acatist la Maica Domnului]]
 
[[Image:Akathist Hymn to the Theotokos icon.jpg|right|frame|Icoana imnului acatist la Maica Domnului]]
'''Acatistul''' este un imn de laudă, închinat lui [[Dumnezeu]], Maicii Domnului sau unuia dintre [[sfânt|sfinţi]].
+
'''Acatistul''' este un [[imn]] de laudă, închinat lui [[Dumnezeu]], [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] sau unuia dintre [[sfânt|sfinţi]].
  
 
==Denumire==
 
==Denumire==
Linia 8: Linia 9:
 
==Istoric==
 
==Istoric==
  
Primul acatist este [[Acatistul Maicii Domnului]], ca laudă şi mulţumire pentru eliberarea miraculoasă a [[Constantinopol|Constantinopolului]] în urma unei invazii a avarilor, în anul 626, pe când împăratul [[Heraclius]] era plecat într-o expediţie contra perşilor. Atunci locuitorii, în frunte cu patriarhul Serghie, s-au rugat la Maica Domnului să-i izbăvească şi au câştigat într-un mod minunat bătălia.
+
Primul acatist este [[Acatistul Maicii Domnului]], ca laudă şi mulţumire pentru eliberarea miraculoasă a [[Constantinopol|Constantinopolului]] în urma unei invazii a avarilor, în anul 626, pe când împăratul [[Heraclius]] era plecat într-o expediţie contra perşilor. Atunci locuitorii, în frunte cu [[patriarh]]ul Serghie, s-au rugat la Maica Domnului să-i izbăvească şi au câştigat într-un mod minunat bătălia.
  
A fost compus cel mai probabil între 677 şi 718. El se cânta în noaptea de sâmbătă a celei de cincea săptămâni a [[Postul Mare|Postului Mare]]. Astăzi este cântat sau citit la [[utrenie|utrenia]] (sau [[denie|denia]]) acestei sâmbete, care se şi numeşte ''Sâmbăta Acatistului''. Este compus din 24 de strofe ([[icos|icoase]]), formând un [[acrostih]], procedeu poetic întâlnit adesea în [[imnografia bizantină]].  
+
A fost compus cel mai probabil între 677 şi 718. El se cânta în noaptea de sâmbătă a celei de cincea săptămâni a [[Postul Mare|Postului Mare]]. Astăzi este cântat sau citit la [[utrenie|utrenia]] (sau [[denie|denia]]) acestei sâmbete, care se şi numeşte ''Sâmbăta Acatistului''. Este compus din 24 de strofe (numite [[icos|icoase]]), formând un [[acrostih]], procedeu poetic întâlnit adesea în [[imnografia bizantină]].  
  
Succesul şi aprecierea credincioşilor a făcut ca mai târziu multe alte acatiste să fie compuse, în cinstea unor [[sfinţi]], a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] sau a lui [[Hristos]], după modelul acestui prim acatist, şi se citesc la sărbătorile respective. Acatistele acestea sunt o cântare aparte ce aduce slavă lui Dumnezeu şi evocă momente din viaţa sfântului în cinstea căruia este compus (dacă nu este chiar închinat lui [[Dumnezeu]] direct).
+
Succesul şi aprecierea credincioşilor a făcut ca mai târziu multe alte acatiste să fie compuse, în cinstea unor [[sfinţi]], a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] sau a lui [[Hristos]], după modelul acestui prim acatist, şi se citesc la [[Sărbătoare|sărbătorile]] respective. Acatistele acestea sunt o cântare aparte ce aduce slavă lui Dumnezeu şi evocă momente din viaţa sfântului în cinstea căruia este compus (dacă nu este chiar închinat lui [[Dumnezeu]] direct).
  
De regulă, [[Acatistul Maicii Domnului]] care se citeşte în [[Sâmbăta Acatistului]] se găseşte în [[Triod]], iar celelalte acatiste se găsesc în [[Ceaslov]] şi în [[Acatistier]], cartea în care sunt adunate acatistele aprobate de Biserică. De asemenea, câteva acatiste se găsesc şi în unele cărţi de rugăciuni şi broşuri speciale, dar ele nu întotdeauna au acceptul Bisericii.
+
De regulă, [[Acatistul Maicii Domnului]] care se citeşte în [[Sâmbăta Acatistului]] se găseşte în [[Triod]], iar celelalte acatiste se găsesc în [[Ceaslov]] şi în [[Acatistier]], cartea în care sunt adunate acatistele aprobate de Biserică (atunci când este tipărit oficial de Biserică). De asemenea, câteva acatiste se găsesc şi în unele cărţi de [[rugăciuni]] şi broşuri speciale, dar ele nu întotdeauna au acceptul Bisericii.
  
 
==A se vedea și==
 
==A se vedea și==
Linia 20: Linia 21:
 
*[[Acatiste]] (texte \ resurse)
 
*[[Acatiste]] (texte \ resurse)
  
==Legături externe== {{Slujbe}}
+
==Legături externe==  
 +
{{Slujbe}}
  
 
*[http://www.nistea.com/eseuri/ionut_mavrichi/muzica-in-spiritualitatea-bizantina-imnul-acatist.htm Muzica în spiritualitatea bizantină: Imnul Acatist] - un studiu teologic de [[Ionuţ Mavrichi]]
 
*[http://www.nistea.com/eseuri/ionut_mavrichi/muzica-in-spiritualitatea-bizantina-imnul-acatist.htm Muzica în spiritualitatea bizantină: Imnul Acatist] - un studiu teologic de [[Ionuţ Mavrichi]]
Linia 26: Linia 28:
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
  
* Preot Prof. Dr. Ene Branişte, ''Liturgica generală'', Bucureşti, 1993, p. 719 - 720
+
* Preot Prof. Dr. [[Ene Branişte]], ''Liturgica generală'', Bucureşti, 1993, p. 719 - 720
 
* Ene Branişte, art. "Acatistier", în: ''Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase'', Caransebeş, 2001, p. 19
 
* Ene Branişte, art. "Acatistier", în: ''Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase'', Caransebeş, 2001, p. 19
* E. Peretto, art. "Acathiste", ''DECA'', t. 1, Paris (1990), pp. 16-17
+
* E. Peretto, art. "Acathiste", ''DECA'' (i.e. ''Le Dictionnaire encyclopédique du Christianisme Ancien''), t. 1, Paris (1990), pp. 16-17
 
* Pr. D. Buzatu, "Imnele-acatist întîlnite la români", în : ''Mitropolia Olteniei'', 1967, nr.11-12
 
* Pr. D. Buzatu, "Imnele-acatist întîlnite la români", în : ''Mitropolia Olteniei'', 1967, nr.11-12
 
* Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Église grecque'', Paris, 1895.
 
* Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Église grecque'', Paris, 1895.

Versiunea de la data 9 iunie 2010 14:09

LinkFA-star.png
Această pagină este considerată a fi una de calitate de către utilizatorii acestui proiect, adică unul dintre cele mai bune articole ale proiectului.
Dacă aveți ceva de obiectat inițiați o discuție.
Icoana imnului acatist la Maica Domnului

Acatistul este un imn de laudă, închinat lui Dumnezeu, Maicii Domnului sau unuia dintre sfinţi.

Denumire

Denumirea (ακαθιστος în limba greacă) vine prin adăugarea unui a privativ la verbul καθιξω, a sta jos, a şedea, pentru a se arăta că în timpul acestei cântări nu se stă jos, pe scaun, ci în picioare.

Istoric

Primul acatist este Acatistul Maicii Domnului, ca laudă şi mulţumire pentru eliberarea miraculoasă a Constantinopolului în urma unei invazii a avarilor, în anul 626, pe când împăratul Heraclius era plecat într-o expediţie contra perşilor. Atunci locuitorii, în frunte cu patriarhul Serghie, s-au rugat la Maica Domnului să-i izbăvească şi au câştigat într-un mod minunat bătălia.

A fost compus cel mai probabil între 677 şi 718. El se cânta în noaptea de sâmbătă a celei de cincea săptămâni a Postului Mare. Astăzi este cântat sau citit la utrenia (sau denia) acestei sâmbete, care se şi numeşte Sâmbăta Acatistului. Este compus din 24 de strofe (numite icoase), formând un acrostih, procedeu poetic întâlnit adesea în imnografia bizantină.

Succesul şi aprecierea credincioşilor a făcut ca mai târziu multe alte acatiste să fie compuse, în cinstea unor sfinţi, a Maicii Domnului sau a lui Hristos, după modelul acestui prim acatist, şi se citesc la sărbătorile respective. Acatistele acestea sunt o cântare aparte ce aduce slavă lui Dumnezeu şi evocă momente din viaţa sfântului în cinstea căruia este compus (dacă nu este chiar închinat lui Dumnezeu direct).

De regulă, Acatistul Maicii Domnului care se citeşte în Sâmbăta Acatistului se găseşte în Triod, iar celelalte acatiste se găsesc în Ceaslov şi în Acatistier, cartea în care sunt adunate acatistele aprobate de Biserică (atunci când este tipărit oficial de Biserică). De asemenea, câteva acatiste se găsesc şi în unele cărţi de rugăciuni şi broşuri speciale, dar ele nu întotdeauna au acceptul Bisericii.

A se vedea și

Legături externe

Slujbele din Biserica Ortodoxă
Sfânta Liturghie
Slujbele zilei
Vecernia | Pavecernița | Miezonoptica
Privegherea de toată noaptea | Ceasurile | Utrenia
Alte slujbe
Acatistul | Paraclisul
Sfințirea mare a apei | Litia
Slujba Botezului-Creștinării
Hirotonirea | Slujba căsătoriei
Slujba de înmormântare | Parastasul


Bibliografie

  • Preot Prof. Dr. Ene Branişte, Liturgica generală, Bucureşti, 1993, p. 719 - 720
  • Ene Branişte, art. "Acatistier", în: Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Caransebeş, 2001, p. 19
  • E. Peretto, art. "Acathiste", DECA (i.e. Le Dictionnaire encyclopédique du Christianisme Ancien), t. 1, Paris (1990), pp. 16-17
  • Pr. D. Buzatu, "Imnele-acatist întîlnite la români", în : Mitropolia Olteniei, 1967, nr.11-12
  • Léon Clugnet, Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Église grecque, Paris, 1895.
  • Martine Roty, Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Église russe (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Études Slaves, Paris, 1992.