Modificări

{{Articol de calitate}}[[Imagine:Akathist Hymn to the Theotokos icon.jpg|right|frame|Icoana imnului acatist la Maica Domnului]]'''Acatistul''' este un [[imn ]] de laudă, închinat lui [[Sfânta Treime|Dumnezeu]], [[Maica Domnului|Maicii Domnului ]] sau unuia dintre [[sfânt|sfinţisfinți]].

Denumirea (ακαθιστος în [[limba greacă]]) vine prin adăugarea unui ''a'' privativ la verbul καθιξω, ''a sta jos, a şedeaședea'', pentru a se arăta că în timpul acestei cântări nu se stă jos, pe scaun, ci în picioare.

Primul acatist este [[''Acatistul Maicii Domnului]]'', ca laudă şi mulţumire și mulțumire pentru eliberarea miraculoasă a [[Constantinopol|Constantinopolului]] ului în urma unei invazii a perşilor şi avarilor, în anul 626. A fost compus cel mai probabil între 677 şi 718. El se cânta în noaptea de sâmbătă a celei de cincea săptămâni a , pe când împăratul [[Postul Mare|Postului MareHeraclie]]era plecat într-o expediție contra perșilor. Astăzi este cântat sau citit la Atunci locuitorii, în frunte cu [[utrenie|utreniapatriarh]] (sau ul [[denieSerghie I al Constantinopolului|deniaSerghie]]) acestei sâmbete, care se şi numeşte ''Sâmbăta Acatistului''. Este compus din 24 de strofe ([[icos|icoase]]), formând s-au rugat la Maica Domnului să-i izbăvească și au câștigat într-un [[acrostih]], procedeu poetic întâlnit adesea în [[imnografia bizantină]]mod minunat bătălia.

Succesul şi aprecierea credincioşilor a făcut ca A fost compus cel mai târziu multe alte acatiste să fie compuse, probabil între anii 677 și 718. El se cânta în cinstea unor noaptea de sâmbătă a celei de a cincea săptămâni a [[sfinţiPostul mare|Postului mare]], a . Astăzi este cântat sau citit la [[Maica DomnuluiUtrenie|Maicii Domnuluiutrenia]] (sau a lui [[HristosDenie|denia]]) acestei sâmbete, după modelul acestui prim acatist, şi care se citesc la sărbătorile respectiveși numește ''Sâmbăta Acatistului''. Acatistele acestea sunt o cântare aparte ce aduce slavă lui Dumnezeu şi evocă momente Este compus din viaţa sfântului în cinstea căruia este compus 24 de strofe (dacă nu este chiar închinat lui numite [[Dumnezeuicos|icoase]] direct), formând un [[acrostih]], procedeu poetic întâlnit adesea în [[Imnografie|imnografia]] bizantină.

De regulăSuccesul și aprecierea credincioșilor a făcut ca mai târziu multe alte acatiste să fie compuse, în cinstea unor [[Acatistul Maicii Domnuluisfinți]] care se citeşte în , a [[Sâmbăta AcatistuluiMaica Domnului|Maicii Domnului]] se găseşte în sau a lui [[TriodIisus Hristos]], iar celelalte acatiste după modelul acestui prim acatist, și se găsesc în citesc la [[CeaslovPraznic|sărbătorile]] şi respective. Acatistele acestea sunt o cântare aparte ce aduce slavă lui Dumnezeu și evocă momente din viața sfântului în cinstea căruia este compus (dacă nu este chiar închinat lui [[AcatistierSfânta Treime|Dumnezeu]], cartea în care sunt adunate acatistele aprobate de Biserică. De asemenea, câteva acatiste se găsesc şi în unele cărţi de rugăciuni şi broşuri speciale, dar ele nu întotdeauna au acceptul Bisericiidirect).

==A se vedea și==*[http://www.ortodox.as.ro/acatiste/index.html [Acatistier]]*[[Acatiste]] (texte/ resurse) ==Legături externe== {{Slujbe}}*[http://www.nistea.com/eseuri/ionut_mavrichi/muzica-in-spiritualitatea-bizantina-imnul-acatist.htm Muzica în spiritualitatea bizantină: Imnul Acatist] - – un studiu teologic de [[Ionuţ Ionuț Mavrichi]]

* Preot Prof. Dr. [[Ene BranişteBraniște]], ''Liturgica generală'', BucureştiBucurești, 1993, ppag. 719 - 720719–720* Preot Prof. Dr. Ene BranişteBraniște, art. "Acatistier"„Acatistier”, în: ''Dicţionar Dicționar enciclopedic de cunoştinţe cunoștințe religioase'', CaransebeşCaransebeș, 2001, ppag. 19* E. Peretto, art. "Acathiste"„Acathiste”, ''DECA''(i.e. ''Le Dictionnaire encyclopédique du Christianisme Ancien''), t. 1, Paris (1990), pppag. 16-1716–17* Pr. D. Buzatu, "Imnele„Imnele-acatist întîlnite la români"români”, în : ''Mitropolia Olteniei'', 1967, nr.11-1211–12