Modificări

Salt la: navigare, căutare

Acachie al Constantinopolului

187 de octeți adăugați, 5 aprilie 2018 19:39
m
leg. int.
'''Acachie de Constantinopolal Constantinopolului''' a fost [[Patriarh]]ul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului |Constantinopolului]] din anul 471 până în 489, în timpul domniei împăratului roman [[Imperiul Roman de răsărit Răsărit|Împăratului Roman de Răsărit]] [[Zeno (împărat)|ZenoZenon]]. Participarea sa împreună cu Zeno Zenon într-o încercare de aplanare a disputei dintre calcedonieni şi și ne-calcedonieni a dus la prima ruptură dintre [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Biserica din Constantinopol]] şi și [[Biserica Romei]]. Această separare a primit numele de [[Schisma acachiană]] după numele său.
==ViaţaViața==Nu se cunosc date despre copilăria şi tinereţea și tinerețea lui Acachie. El apare prima dată în istorie deţinând poziţia deținând poziția de ''orphanotrophos'', o poziţie poziție din cadrul Bisericii din Constantinopol care era responsabilă cu grija orfanilor, sarcină de care Acachie s-a ocupat cu succes. De asemenea, el este menţionat menționat ca având o personalitate plăcută şi și maniere sociale foarte bune, inclusiv un discurs plin de curte, ceea ce îl făcea un curtean desăvârşit şi desăvârșit și provocând astfel interesul Împăratului Emperor Leo împăratului Leon I.
La moartea Patriarhului [[GhenadieI al Constantinopolului|Ghenadie I]] în 471, Acachie i-a succedat ca noul patriarh al ConstantinopoleluiConstantinopolului. După cinci ani şi și ceva în care el nu a provocat nici o controversă, Acachie a fost implicat în disputele [[Hristologie|hristologice]] din Biserică. În 474, Zeno Zenon i-a succedat lui Leo Leon I ca împărat după moartea acestuia. Aproape imediat, în 475 într-o conspiraţie conspirație cu văduva lui Leo Leon I, Basiliscus a uzurpat tronul. Sub influenţa influența lui Timotei Aelerus, patriarhul [[monofizitism|monofizit]] de Alexandria, Basiliscus a sprijinit poziţia poziția lui [[Eutihie]] şi și a pregătit o proclamaţie proclamație imperială (''egkylios'') care respingea învăţăturile învățăturile Sinodului de la Calcedon. IniţialInițial, Acacius şiși-a pus numele pe proclamaţia proclamația lui Basiliscus alături de numele altor episcopi, dar după presiunile lui [[Daniel Stâlpnicul]] şi și ale comunităţilor comunităților [[monasticism|monahalemonah]] ale din Constantinopol el a trecut de partea celor care apărau Sinodul de la Calcedon. TotuşiTotuși, sinceritatea lui în privinţa susţinerii privința susținerii calcedonienilor a fost pusă sub semnul întrbării din cauza intereselor personale ale lui Acachie în această problemă.
Spre sfârşitul sfârșitul anului 475, Zeno şiZenon și-a recuperat tronul şiși, împreună cu Acachie, a sprijinit tabăra calcedonienilor. În 482 au izbucnit tulburări mari când ne-calcedonienii l-au propus pe Petru Mongus ca Patriarh de Alexandria. Ioan Talaia, un aderent declarat al calcedonienilor fusese [[hirotonire|hirotonit ]] ca Patriarh al Alexandriei în 481, această zonă fiind una cu puternice sentimente ne-calcedoniene. Într-o încercare de unire cu forţaforța, Zeno Zenon i-a cerut în acest moment lui Acachie să pregătească un document de unire, numit ''[[Henoticon]]'', care afirma Crezul de la Niceea, îi condamna pe [[Eutihie]] şi și [[Nestorie]] şi și accepta anatemele Sfântului [[Chiril al Alexandriei]]. TotuşiTotuși, învăţăturile învățăturile de la Calcedon erau ignorate iar Iisus Hristos era descris ca “unul„unul-născut Fiul lui Dumnezeu . . . unul şi și nu doi”, fără nici o menţiune mențiune la cele două firi. În timp ce Petru a acceptat Henoticonul de bună voie, Talaia a refuzat să îl accepte şi și a fost depus din scaunul patriarhal de ZenoZenon, fiind înlocuit cu Petru Peter Mongus.
Papa Simplicius al Romei a protestat împotriva numirii lui Petru Mongus (Petru al III-lea) pe [[tron]]ul Alexandriei din cauza implicării lui Petru în mişcarea mișcarea ne-calcedoniană din Alexandria şi și a stat de partea lui Talaia, care îl dăduse de-o parte pe Acachie căutând sprijunul direct al lui Simplicius. Petru s-a prezentat la Acachie şi și i-a spus că poate repara ruptura dintre cele două tabere dacă este reconfirmat ca patriarh. Acachie, împreună cu Teofan de Antiohia, l-au recunoscut pe Petru, care, în 479, fusese hirotonit ca patriarh în scaunul Antiohiei de către Acachie. Aceste evenimente i-au dat lui Acachie ocazia mult aşteptată așteptată să pretindă întâietatea de onoare şi jurisdicţie și jurisdicție asupra întregului Răsărit. În timpul păstoririi lui Acachie în scaunul Patriarhiei de Constantinopol a fost folosit pentru prima dată titlul de "oikoumenikos" (ecumenic). Acachie a intrat în graţiile grațiile lui Zeno Zenon sugerându-i acestuia că este de partea lui Petru şi și că respinge obiecţiile obiecțiile Romei. După ce a pierdut partida în Alexandria, Ioan Talaia a început să corespondeze cu Roma pentru a-și susține cauza. Dar corespondența a fost fără efect iar Simplicius a murit la scurt timp. Succesorul lui Simplicius, [[Felix al III-lea]], a preluat cauza lui Talaia și a dus-o mai departe trimițând doi [[episcop]]i, Vitalis și Misenus, la Constantinopol pentru a-l face pe Acachie să vină la Roma și să răspundă la acuzațiile lui Talaia. Misiunea acestora a eșuat și cei doi s-au reîntors la Roma în 484. Ca răspuns, Felix a convocat un sinod local care i-a depus și excomunicat pe cei doi episcopi pentru că nu și-au îndeplinit misiunea într-un mod satisfăcător și l-a anatemizat din nou pe Petru Mongus, excomunicându-l și pe Acachie pentru partea sa de implicare în prezența lui Petru pe scaunul Alexandriei.
După ce Mesajul acestor acțiuni a pierdut partida în Alexandriafost dus la Constantinopol de către un trimis pe nume Tutus, Ioan Talaia care a început încercat corespondeze cu Roma pentru a-şi susţine cauzai prezinte documentele lui Acachie personal. Dar corespondenţa Acachie a refuzat și ca semn de desconsiderare a fost fără efect iar Simplicius autorității Romei și a sinodului care l-a murit la scurt timp. Succesorul lui Simpliciuscondamnat, [[Acachie a îndepărtat numele Papei Felix al III-lea]], a preluat cauza lui Talaia şi a dus-o mai departe trimiţând doi din [[episcopdiptic]]i. Amenințările lui Felix, Vitalis şi Misenuspractic, la Constantinopol pentru a-l face pe Acachie să vină la Roma şi să răspundă la acuzaţiile lui Talaia. Misiunea acestora a eşuat şi cei doi s-nu au reîntors la Roma în 484. Ca răspuns, Felix a convocat avut nici un sinod local fel de efect asupra creștinilor răsăriteni care i-a depus şi excomunicat pe cei doi episcopi pentru că nu şi-au îndeplinit misiunea într-un mod satisfăcător şi l-a anatemizat din nou pe Petru Mongus, excomunicându-l şi pe rămas în comuniune cu Acachie pentru partea sa de implicare în prezenţa lui Petru pe scaunul Alexandriei.
Mesajul acestor acţiuni Aceste controverse au continuat de-a fost dus la Constantinopol de către un trimis pe nume Tutus, lungul întregii perioade în care Acachie a încercat stat pe tronul Constantinopolului deoarece Acachie și Zenon au continuat -i prezinte documentele acționeze pentru adoptarea Henoticonului în întreg răsăritul. Acțiunile lui Acachie personalîmpotriva vechilor săi oponenți din rândul [[călugăr]]ilor a dus la multe violențe și persecuții. Condamnarea lui Acachie a refuzat şi ca semn de desconsiderare către Roma a autorităţii Romei şi a sinodului care l-a condamnat, Acachie a îndepărtat numele Papei Felix al III-lea din continuat iar în 485 [[dipticschismă|schisma]]dintre Constantinopol și Roma a fost completă. Ameninţările lui Felix, practic, Acachie nu au avut a dat nici un fel de efect asupra creştinilor răsăriteni care au rămas o importanță sentințelor împotriva sa până la moartea sa în 489. Petru Mongus a murit în 490 iar Zenon în comuniune cu Acachie491.
Aceste controverse au continuat de-Henoticonul a lungul întregii perioade eșuat în care Acachie a stat pe tronul Constantinopolului deoarece Acachie şi Zeno au restaura unitatea Răsăritului iar schisma acachiană a continuat să acţioneze pentru adoptarea Henoticonului până în întreg răsăritul. Acţiunile lui Acachie împotriva vechilor săi oponenţi din rândul [[călugăr]]ilor 519 când a dus la multe violenţe şi persecuţii. Condamnarea lui Acachie de către Roma a continuat iar fost reparată în 485 timpul domniei împăratului [[schismă|schismaIustinian]] dintre Constantinopol şi Roma și a fost completă. Acachie nu a dat nici o importanţă sentinţelor împotriva sa până la moartea sa în 489. Petru Mongus a murit în 490 iar Zeno în 491păstoririi Patriarhului Ioan al II-lea Capadocianul.
Henoticonul a eşuat în a restaura unitatea Răsăritului iar schisma acachiană a continuat până în 519 când a fost reparată în timpul domniei Împăratului Iustinian I şi a păstoririi Patriarhului Ioan al II-lea Capadocianul.
{{start box}}
{{succesiune|
înainte=Genadie [[Ghenadie Ial Constantinopolului|Ghenadie I]]|titlu=[[Listă a patriarhilor Constantinopolului|Patriarh de Constintinopolal Constantinopolului]]|
ani=471-489|
după=FravittaFravita}}{{end box}}
==IzvoareSurse==
*[http://en.wikipedia.org/wiki/Patriarch_Acacius_of_Constantinople Wikipedia: Partiarch Acacius of Constantinople]
*[http://en.wikipedia.org/wiki/Patriarch_John_I_of_Alexandria Wikipedia: Patriarch John I of Alexandria]
14.991 de modificări

Meniu de navigare