Modificări

'''==Viața==Nu se cunosc date despre copilăria și tinerețea lui Acachie . El apare prima dată în istorie deținând poziția de Constantinopol''orphanotrophos'' a fost [[Patriarh]]ul Constantinopolului , o poziție din cadrul Bisericii din 471 până în 489Constantinopol care era responsabilă cu grija orfanilor, în timpul domniei împăratului roman sarcină de răsărit [[Zeno (împărat)|Zeno]]. Participarea sa împreună cu Zeno întrcare Acachie s-o încercare de aplanare a disputei dintre calcedonieni şi ne-calcedonieni a dus la prima ruptură dintre [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Biserica din Constantinopol]] şi [[Biserica Romei]]ocupat cu succes. Această separare a primit numele De asemenea, el este menționat ca având o personalitate plăcută și maniere sociale foarte bune, inclusiv un discurs plin de [[Schisma acachiană]] după numele săucurte, ceea ce îl făcea un curtean desăvârșit și provocând astfel interesul împăratului Leon I.

==Viaţa==Nu se cunosc date despre copilăria şi tinereţea La moartea Patriarhului [[Ghenadie I al Constantinopolului|Ghenadie I]] în 471, Acachie i-a succedat ca noul patriarh al Constantinopolului. După cinci ani și ceva în care el nu a provocat nici o controversă, Acachie a fost implicat în disputele [[Hristologie|hristologice]] din Biserică. În 474, Zenon i-a succedat lui AcachieLeon I ca împărat după moartea acestuia. El apare prima dată Aproape imediat, în istorie deţinând poziţia 475 într-o conspirație cu văduva lui Leon I, Basiliscus a uzurpat tronul. Sub influența lui Timotei Aelerus, patriarhul [[monofizitism|monofizit]] de Alexandria, Basiliscus a sprijinit poziția lui [[Eutihie]] și a pregătit o proclamație imperială (''orphanotrophosegkylios'', o poziţie din cadrul Bisericii din Constantinopol ) care era responsabilă cu grija orfanilorrespingea învățăturile Sinodului de la Calcedon. Inițial, sarcină de care Acachie sAcacius și-a ocupat cu succes. De asemeneapus numele pe proclamația lui Basiliscus alături de numele altor episcopi, dar după presiunile lui [[Daniel Stâlpnicul]] și ale comunităților [[monah]]ale din Constantinopol el este menţionat ca având o personalitate plăcută şi maniere sociale foarte bune, inclusiv un discurs plin a trecut de partea celor care apărau Sinodul de curtela Calcedon. Totuși, ceea ce îl făcea un curtean desăvârşit şi provocând astfel interesul Împăratului Emperor Leo Isinceritatea lui în privința susținerii calcedonienilor a fost pusă sub semnul întrbării din cauza intereselor personale ale lui Acachie în această problemă.

La moartea Patriarhului [[Ghenadie]] în 471Spre sfârșitul anului 475, Zenon și-a recuperat tronul și, împreună cu Acachie i, a sprijinit tabăra calcedonienilor. În 482 au izbucnit tulburări mari când ne-calcedonienii l-a succedat au propus pe Petru Mongus ca noul patriarh al ConstantinopoleluiPatriarh de Alexandria. După cinci ani şi ceva în care el nu a provocat nici o controversăIoan Talaia, Acachie a fost implicat în disputele un aderent declarat al calcedonienilor fusese [[Hristologiehirotonire|hristologicehirotonit]] din Biserică. În 474ca Patriarh al Alexandriei în 481, Zeno iaceastă zonă fiind una cu puternice sentimente ne-a succedat lui Leo I ca împărat după moartea acestuiacalcedoniene. Aproape imediat, în 475 întrÎntr-o conspiraţie încercare de unire cu văduva lui Leo Iforța, Basiliscus Zenon i-a uzurpat tronul. Sub influenţa cerut în acest moment lui Timotei Aelerus, patriarhul [[monofizitism|monofizit]] Acachie să pregătească un document de Alexandriaunire, Basiliscus a sprijinit poziţia lui numit ''[[EutihieHenoticon]] şi a pregătit o proclamaţie imperială (''egkylios'') , care respingea învăţăturile Sinodului afirma Crezul de la Calcedon. IniţialNiceea, Acacius şi-a pus numele îi condamna pe proclamaţia lui Basiliscus alături de numele altor episcopi, dar după presiunile lui [[Daniel StâlpniculEutihie]] și [[Nestorie]] şi ale comunităţilor și accepta anatemele Sfântului [[monasticism|monahaleChiril al Alexandriei]] din Constantinopol el a trecut de partea celor care apărau Sinodul . Totuși, învățăturile de la Calcedonerau ignorate iar Iisus Hristos era descris ca „unul-născut Fiul lui Dumnezeu ... unul și nu doi”, fără nici o mențiune la cele două firi. TotuşiÎn timp ce Petru a acceptat Henoticonul de bună voie, sinceritatea lui în privinţa susţinerii calcedonienilor Talaia a refuzat să îl accepte și a fost pusă sub semnul întrbării depus din cauza intereselor personale ale lui Acachie în această problemăscaunul patriarhal de Zenon, fiind înlocuit cu Petru Mongus.

Spre sfârşitul anului 475Papa Simplicius al Romei a protestat împotriva numirii lui Petru Mongus (Petru al III-lea) pe [[tron]]ul Alexandriei din cauza implicării lui Petru în mișcarea ne-calcedoniană din Alexandria și a stat de partea lui Talaia, Zeno şicare îl dăduse de-o parte pe Acachie căutând sprijunul direct al lui Simplicius. Petru s-a recuperat tronul şiprezentat la Acachie și i-a spus că poate repara ruptura dintre cele două tabere dacă este reconfirmat ca patriarh. Acachie, împreună cu AcachieTeofan de Antiohia, a sprijinit tabăra calcedonienilor. În 482 au izbucnit tulburări mari când ne-calcedonienii l-au propus recunoscut pe Petru Mongus ca Patriarh de Alexandria. Ioan Talaia, un aderent declarat al calcedonienilor care, în 479, fusese hirotonit ca Patriarh al Alexandriei patriarh în 481, această zonă fiind una cu puternice sentimente nescaunul Antiohiei de către Acachie. Aceste evenimente i-calcedonieneau dat lui Acachie ocazia mult așteptată să pretindă întâietatea de onoare și jurisdicție asupra întregului Răsărit. În timpul păstoririi lui Acachie în scaunul Patriarhiei de Constantinopol a fost folosit pentru prima dată titlul de "oikoumenikos" (ecumenic). ÎntrAcachie a intrat în grațiile lui Zenon sugerându-o încercare i acestuia că este de unire partea lui Petru și că respinge obiecțiile Romei. După ce a pierdut partida în Alexandria, Ioan Talaia a început să corespondeze cu forţa, Zeno iRoma pentru a-și susține cauza. Dar corespondența a fost fără efect iar Simplicius a cerut în acest moment murit la scurt timp. Succesorul lui Acachie să pregătească un document de unireSimplicius, numit ''[[HenoticonFelix al III-lea]]'', care afirma Crezul de la Niceea, îi condamna pe a preluat cauza lui Talaia și a dus-o mai departe trimițând doi [[Eutihieepiscop]] şi [[Nestorie]] şi accepta anatemele Sfântului [[Chiril al Alexandriei]]. Totuşii, Vitalis și Misenus, învăţăturile de la Calcedon erau ignorate iar Iisus Hristos era descris ca “unulConstantinopol pentru a-născut Fiul l face pe Acachie să vină la Roma și să răspundă la acuzațiile lui Dumnezeu Talaia. . . unul şi nu doi”, fără nici o menţiune Misiunea acestora a eșuat și cei doi s-au reîntors la cele două firiRoma în 484. În timp ce Petru a acceptat Henoticonul de bună voieCa răspuns, Talaia Felix a refuzat să îl accepte şi convocat un sinod local care i-a fost depus și excomunicat pe cei doi episcopi pentru că nu și-au îndeplinit misiunea într-un mod satisfăcător și l-a anatemizat din scaunul patriarhal nou pe Petru Mongus, excomunicându-l și pe Acachie pentru partea sa de Zeno, fiind înlocuit cu implicare în prezența lui Petru Peter Monguspe scaunul Alexandriei.

Papa Simplicius al Romei Mesajul acestor acțiuni a protestat împotriva numirii lui Petru Mongus (Petru al III-lea) fost dus la Constantinopol de către un trimis pe [[tron]]ul Alexandriei din cauza implicării lui Petru în mişcarea ne-calcedoniană din Alexandria şi a stat de partea lui Talaianume Tutus, care îl dăduse de-o parte pe Acachie căutând sprijunul direct al lui Simplicius. Petru s-a prezentat la Acachie şi iîncercat să-a spus că poate repara ruptura dintre cele două tabere dacă este reconfirmat ca patriarh. Acachie, împreună cu Teofan de Antiohia, l-au recunoscut pe Petru, care, în 479, fusese hirotonit ca patriarh în scaunul Antiohiei de către Acachie. Aceste evenimente i-au dat prezinte documentele lui Acachie ocazia mult aşteptată să pretindă întâietatea de onoare şi jurisdicţie asupra întregului Răsăritpersonal. În timpul păstoririi lui Acachie în scaunul Patriarhiei de Constantinopol a fost folosit pentru prima dată titlul refuzat și ca semn de "oikoumenikos" (ecumenic). Acachie desconsiderare a intrat în graţiile lui Zeno sugerându-i acestuia că este de partea lui Petru şi că respinge obiecţiile autorității Romei.  După ce a pierdut partida în Alexandria, Ioan Talaia a început să corespondeze cu Roma pentru și asinodului care l-şi susţine cauza. Dar corespondenţa a fost fără efect iar Simplicius condamnat, Acachie a murit la scurt timp. Succesorul lui Simplicius, [[îndepărtat numele Papei Felix al III-lea]], a preluat cauza lui Talaia şi a dus-o mai departe trimiţând doi din [[episcopdiptic]]i. Amenințările lui Felix, Vitalis şi Misenuspractic, la Constantinopol pentru a-l face pe Acachie să vină la Roma şi să răspundă la acuzaţiile lui Talaia. Misiunea acestora a eşuat şi cei doi s-nu au reîntors la Roma în 484. Ca răspuns, Felix a convocat avut nici un sinod local fel de efect asupra creștinilor răsăriteni care i-a depus şi excomunicat pe cei doi episcopi pentru că nu şi-au îndeplinit misiunea într-un mod satisfăcător şi l-a anatemizat din nou pe Petru Mongus, excomunicându-l şi pe rămas în comuniune cu Acachie pentru partea sa de implicare în prezenţa lui Petru pe scaunul Alexandriei.

Mesajul acestor acţiuni Aceste controverse au continuat de-a fost dus la Constantinopol de către un trimis pe nume Tutus, lungul întregii perioade în care Acachie a încercat stat pe tronul Constantinopolului deoarece Acachie și Zenon au continuat să-i prezinte documentele acționeze pentru adoptarea Henoticonului în întreg răsăritul. Acțiunile lui Acachie personalîmpotriva vechilor săi oponenți din rândul [[călugăr]]ilor a dus la multe violențe și persecuții. Condamnarea lui Acachie a refuzat şi ca semn de desconsiderare către Roma a autorităţii Romei şi a sinodului care l-a condamnat, Acachie a îndepărtat numele Papei Felix al III-lea din continuat iar în 485 [[diptihschismă|schisma]]dintre Constantinopol și Roma a fost completă. Ameninţările lui Felix, practic, Acachie nu au avut a dat nici un fel de efect asupra creştinilor răsăriteni care au rămas o importanță sentințelor împotriva sa până la moartea sa în 489. Petru Mongus a murit în 490 iar Zenon în comuniune cu Acachie491.

Aceste controverse au continuat de-Henoticonul a lungul întregii perioade eșuat în care Acachie a stat pe tronul Constantinopolului deoarece Acachie şi Zeno au restaura unitatea Răsăritului iar schisma acachiană a continuat să acţioneze pentru adoptarea Henoticonului până în întreg răsăritul. Acţiunile lui Acachie împotriva vechilor săi oponenţi din rândul [[călugăr]]ilor 519 când a dus la multe violenţe şi persecuţii. Condamnarea lui Acachie de către Roma a continuat iar fost reparată în 485 timpul domniei împăratului [[schismă|schismaIustinian]] dintre Constantinopol şi Roma și a fost completă. Acachie nu a dat nici o importanţă sentinţelor împotriva sa până la moartea sa în 489. Petru Mongus a murit în 490 iar Zeno în 491păstoririi Patriarhului Ioan al II-lea Capadocianul.

înainte=Genadie [[Ghenadie Ial Constantinopolului|Ghenadie I]]|titlu=[[Listă a patriarhilor Constantinopolului|Patriarh de Constintinopolal Constantinopolului]]|

după=FravittaFravita}}{{end box}}

==IzvoareSurse==

[[Categorie:Patriarhi de Constantinopolai Constantinopolului]]