În timpul păstoririi lui [[Teofil al Țării Românești]] (1636-1648), logofătul Udriște Năsturel a înființat o școală slavonă pe lângă Mitropolie, la Târgoviște. Se pare că avea un program asemănător cu al [[Academia din Kiev|școlii movilești din Kiev]], care a dăinuit cu unele întreruperi până către sfârșitul domniei lui [[Matei Basarab]]. Prin elevii ei, s-a prelungit existența culturii slavone în Țara Românească în aproape tot secolul al XVII-lea.  După 1646, teologul Pantelimon Ligaridis (devenit mitropolit de Gaza, sub numele de Paisie), împreună cu Ignatie Petritis, ambii greci din insula Chios, cu sprijinul lui Matei Basarab și al postelnicului Constantin Cantacuzino, au pus bazele unui colegiu umanist la Târgoviște după modelul celor occidentale, cunoscut în actele vremii sub numele de «schola greca e latina». Primul dascăl preda Logica și Retorica, iar al doilea, Gramatica. Limbile de predare erau greaca veche și latina. Aceasta a fost prima școală de nivel superior în Țara Românească. Probabil a dăinuit până către sfârșitul domniei lui Matei Basarab.  În Țara Românească, istoria învățământului superior, a început continuat la sfârșitul secolului XVII-lea. prin [[Constantin Brâncoveanu]], domnitorul Tării Românești, care a fondat Academia domnească de la București in 1694.