Modificări

Salt la: navigare, căutare

Învierea Domnului

664 de octeți adăugați, 16 aprilie 2017 08:56
m
fără descrierea modificării
{{Traducere EN}}[[ImageFișier:Pascha.jpg|right|frame|Învierea Domnului<br>Coborârea la [[iad]]]]Învăţătura despre '''învierea Domnului''' nostru [[Iisus Hristos]] se află în centrul credinţei creştine: "Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credinţa voastră", spune [[apostolul Pavel]] ([[Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel|I Corinteni]] 15, 17). Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul din [[Sfânta Treime]], S-a [[Întruparea|întrupat]] pentru noi şi a noastră [[Soteriologie|mântuire]], a suferit, a fost dat la [[Moartea|moarte]] şi a treia zi a înviat din morţi ([[Crezul]]).
==Învierea Domnului şi lucrarea de răscumpărare a omului==Dar învăţătura ortodoxă Învățătura despre '''învierea Domnului nu ''' nostru [[Iisus Hristos]] se află în centrul credinței creștine: "Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este separată de întreaga lucrare de credința voastră", spune [[răscumpărareapostolul Pavel]]([[Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel|I Corinteni]] 15, 17). Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, de ridicare a omului Unul din îndepărtarea sa de [[DumnezeuSfânta Treime]], survenită prin căderea omului (S-a protopărinților [[Adam și EvaÎntruparea|întrupat]]) pentru noi și prin căderile în a noastră [[păcatSoteriologie|mântuire]] în general. Astfel, ea nu trebuie separată nici de răstignirea şi moartea Sa pe a suferit, a fost dat la [[cruceMoartea|moarte]], astfel ca lucrarea de răscumpărare ce și a treia zi a făcut Dumnezeu prin Fiul Său întrupat să fie unitară, după cum mărturisim şi în înviat din morți ([[CrezCrezul]]:).
==Învierea Domnului și lucrarea de răscumpărare a omului==Dar învățătura ortodoxă despre învierea Domnului nu este separată de întreaga lucrare de [[răscumpărare]], de ridicare a omului din îndepărtarea sa de [[Dumnezeu]], survenită prin căderea omului (a protopărinților [[Adam și Eva]]) și prin căderile în [[păcat]] în general. Astfel, ea nu trebuie separată nici de răstignirea și moartea Sa pe [[cruce]], astfel ca lucrarea de răscumpărare ce a făcut Dumnezeu prin Fiul Său întrupat să fie unitară, după cum mărturisim și în [[Crez]]: :Cred [...] întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi toți vecii: Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel ce este de o fiinţă ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.<br>:Care pentru noi oamenii şi și pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi și S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi și din [[Fecioara Maria]] şi și S-a făcut om.<br>:Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui [[Pilat din Pont]] şi și a pătimit şi și S-a îngropat.<br>
:Şi a înviat a treia zi, după [[Sfânta Scriptură|Scripturi]].<br>
:Şi S-a [[Înălţarea Înălțarea Domnului|înălţat înălțat la ceruri]] şi şade și șade de-a dreapta Tatălui.<br>:Şi iarăşi iarăși va să vină cu slavă, să judece viii şi morţiiși morții, a Căruia împărăţie Cărui împărăție nu va avea sfârşitsfârșit.
==Învăţătura Învățătura ortodoxă despre învierea Domnului==:"În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul şi și pe scaun împreună cu Tatăl şi și cu Duhul ai fost Hristoase, toate umplându-le Cel ce eşti ești necuprins".
Acest [[tropar]], pe care preotul în rosteşte rostește în timpul Sfintei Liturghii, este adesea considerat ca un rezumat al învăţăturii învățăturii ortodoxe despre învierea lui Hristos.
Dumnezeu adevărat, Hristos este pretutindeni şi și pe toate le umple, fiind necuprins. Niciodată nu s-a despărţit despărțit de Tatăl şi și de Duhul, Tatăl, Fiul şi și Duhul Sfânt fiind "Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţităființă și nedespărțită".
Om adevărat, el este îngropat ca un mort, înfăşurat înfășurat în [[giulgiu]]rile de îngropare.
Dumnezeu-om, Mântuitorul Hristos se coboară la iad, dar nu ca un osândit, ci ca un Dumnezeu ducând în acel adânc al despărţirii despărțirii de Dumnezeu viaţa şi viața și lumina învierii, sfărâmând încuietorile [[iadul]]ui şi scoţânduși scoțându-i de acolo pe toţi toți cei ce au crezut în El (I Petru 3, 19-20). În acelaşi același timp, El este şi și în rai cu tâlharul cel bun, după făgăduinţă făgăduință ("Astăzi vei fi cu Mine în rai" - Luca 23, 43), lucru ce arată că Hristos a murit pentru toţitoți, pentru întreg neamul omenesc.
==Taina învierii==
:Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este şi și rămâne taină, oricât am vorbi noi despre Învierea Domnului Hristos nu putem ajunge la înţelegere înțelegere deplină. ŞtiţiŞtiți, poate ştiţi știți mai bine zis, că este o alcătuire între catavasiile Crucii în care Învierea este prezentată expres "cea mai presus de lume Înviere a lui Hristos Dumnezeu", adică ceva care e mai presus de ceea ce putem noi înţelege înțelege cu puterile firii şi și de fapt e mai presus de ceea ce putem înţelege înțelege noi deplin. În orice caz nu ajungem niciodată să înţelegem înțelegem Învierea Mântuitorului, pentru că este mai presus de fire. Deci în ce a constat Învierea Mântuitorului Hristos? A constat în învierea trupului, în unirea lui cu sufletul, deci sufletul la Învierea Domnului Hristos s-a unit cu trupul Domnului Hristos şi și prin putere dumnezeiască a înviat din morţimorți. Despre acest lucru e scris în Sfintele Evanghelii, în cele patru [[Evanghelie|Evanghelii]]. Fiecare Evanghelist prezintă Învierea Domnului Hristos ca realitate, nu o explică, nici nu face aprecieri asupra Învierii, ci fiecare [[Evanghelist]] prezintă Învierea ca o realitate, ca ceva care s-a întâmplat. ([[Arhimandrit]]ul [[Teofil Părăian]], "Taina Învierii", în volumul ''Gânduri bune pentru gânduri bune'')
==Învierea Domnului în Noul Testament==
În fiecare [[Evanghelie]] din cele patru ale [[Noul Testament|Noului Testament]] avem istorisiri ale Învierii, ale împrejurărilor în care a înviat Domnul Hristos, şi și a arătărilor Mântuitorului care au urmat după Înviere. [[Apostolul Matei|Sfântul Evanghelist Matei]] în capitolul 28 al [[Evanghelia după Matei|Evangheliei sale]] are aprecieri în legătură cu Învierea, respectiv prezentarea celor ce au fost în legătură cu Învierea. La fel, la Sfântul Evanghelist [[Apostolul Marcu|Marcu]], avem în capitolul 16 al [[Evanghelia după Marcu|evangheliei sale]] astfel de relatări; în [[Evanghelia după Luca|Sfânta Evanghelie de la Luca]] în capitolul 24, tot capitolul, şi și în [[Evanghelia după Ioan|Sfânta Evanghelie de la Ioan]], două capitole, 20 şi și 21.
În [[Faptele Apostolilor]], în capitolul 1, se fac la fel unele afirmaţii afirmații în legătură cu Învierea Domnului Hristos și cele ce s-au întâmplat între înviere și înălțarea Domnului.
Sfântul Apostol [[apostolul Pavel|Pavel]] în capitolul 15 din Epistola I către Corinteni, într-o bună parte din capitol, mai ales în partea de început, are aprecieri în legătură cu cele ce s-au întâmplat la Înviere.
Martorii învierii Domnului au fost:
*[[Maica Domnului]]
*[[Maria Magdalena]] și celelalte [[MironosiţăMironosiță|femei mironosițe]]
*Apostolii Petru și Ioan și ceilalți [[apostol]]i
*mulți dintre ucenicii Domnului, bărbați și femei, în mai multe arătări
==Sărbătoarea Învierii Domnului==
:''Articol principal: [[Sfintele PaştiPaști]]''[[Praznic]]ul Învierii Domnului, sau Sfintele PaştiPaști, se află în centrul [[calendar]]ului [[Liturgică|liturgic]] al [[Biserica Ortodoxă|Bisericii creștine]].
==Iconografie==
În Potrivit tradiției [[iconografie|iconografice]]bizantine (încă din secolul al VIII-lea), according to the Byzantine iconographic type, the Resurrection — as early as the eighth century — is portrayed primarily by the Descent of the Saviour into Hadesreprezentarea Învierii Domnului se face în primul rând sub forma icoanei Pogorârii în iad a Mântuitorului. Our Lord is depicted pulling up În această [[icoană]] Domnul este reprezentat călcând în picioare porțile iadului și ridicându-i din mormintele lor pe protopărinții noștri [[Adam and Eveși Eva]] out of their sepulchers while trampling upon the gates of Hades (death). In the background stand the Old Testament patriarchsPe fundal sunt reprezentați patriarhii, [[prophetprooroc]]ii și alte figuri din [[Vechiul Testament]]s, and other figures, including până la (și inclusiv) Sf. [[John the ForerunnerIoan Botezătorul]], who announced Jesus' adventînaintemergătorul Domnului, care au prevestit venirea lui Iisus pe pământ.
:“This iconographic type represents the Lord in Hades surrounded by a radiant glory“Acest tip iconografic îl reprezintă pe Hristos în iad înconjurat de o slavă strălucitoare; He is trampling upon the demolished gates of Hell and bears in His left hand the Cross of the ResurrectionEl calcă în picioare porțile sfărâmate ale iadului și poartă în mâna stângă Crucea Învierii, while with His right hand He raises from a sarcophagus în timp ce cu dreapta îl ridică din mormânt pe Adam, who represents the human racecare reprezintă întreg neamul omenesc.”<ref>Constantine D. Kalokyris. ''The Essence of Orthodox Iconography.'' Transl. Peter A. Chamberas. Brookline, MA: [[Holy Cross Greek Orthodox School of Theology (Brookline, Massachusetts)|Holy Cross School of Theology]], 1971. pp. 33.</ref>
It is very striking that StEste remarcabil faptul că și Sf. [[John of DamascusIoan Damaschin]] (676-749) knows of an Icon of the Resurrection, which he considers consonant in every respect with the ecclesiastical tradition up to his time, and which he describescunoștea și descrie o icoană a Învierii care dă seama în toate detaliile cu tradiția bisericească de până la el:
:“We have received Her “Am primit-o pe dânsa [the Holy Church of GodSfânta Biserică a lui Dumnezeu] from the Holy Fathers thus adorned, as the Divine Scriptures also teach usastfel împodobită de la Sfinții Părinți: to witcu înțelegere, with the Incarnate OEconomy of Christcu iconomia întrupată a lui Hristos,... the Annunciation of Gabriel to the Virgincu Bunavestire a Arhanghelului Gavriil către Fecioară, etc., the Nativitycu Nașterea Domnului, etc....; and likewiseși tot astfel, the Crucifixioncu Răstignirea, etc... ; the Resurrectioncu Învierea, which is the joy of the world—how Christ tramples on Hades and raises up Adam.”care este bucuria lumii, când Hrostps calcă iadul în picioare și îl ridică [din mormânt] pe Adam”<ref>StSf. [[John of DamascusIoan Damaschin]]. ''“Demonstrative Discourse Concerning the Holy and Precious Icons.”'' §3, Patrologia Græca, Vol. XCV, cols. 313D-316A.</ref>
One authoritative contemporary theologianUn cunoscut teolog contemporan, Metropolitan Mitropolitul [[Hierotheos (Vlachos) of de Nafpaktos]] states thatafirma:
:“The Church decided to regard the Descent into Hades as “Biserica a true Icon of the Resurrectionhotărât să privească Pogorârea în Iad ca pe adevărata icoană Învierii...Icoana Învierii Domnului este considerată a fi în esență Pogorârea Sa în Iad. The quintessential Icon of the Resurrection of Christ is considered to be His Descent into Hades... To be sureDesigur, there are also Icons of the Resurrection which depict Christ’s appearance to the există și icoane ale Învierii în care este reprezentată arătarea lui Hristos înaintea femeilor [[Sunday of Myrrh-bearing WomenDuminica Mironosițelor|Myrrh-bearing womenmironosițe]] and the Disciplesși ucenicilor, but the Icon of the Resurrection ''par excellence'' is the shattering of deathIcoana Învierii prin excelență este sfărâmarea morțoo, which took place at the Descent of Christ into Hadescare s-a petrecut la Pogorârea lui Hristos în iad, when His soul, together with His Divinity, went down into Hades and freed the souls of the Righteous ones of the [[Old când sufletul Său și dumnezeirea Sa a coborât în oad și a eliberat sufletele drepților din Vechiul Testament]], who were awaiting Him as their Redeemercare Îl așteptau ca Izbăvitor.”<ref>Metropolitan Mitropolit [[Hierotheos (Vlachos) of de Nafpaktos|Hierotheos of Naupaktosde Nafpaktos]]. ''Οἱ Δεσποτικὲς Ἑορτές [The feasts of the LordPraznicele Domnului].'' LebadeiaLivadia, GreeceGrecia: Hiera Mone Genethliou tes Moni Genithliou tis Theotokou [Pelagias], 1995. pp.262,263.</ref>
By contrastÎn schimb, the Latinreprezentarea de sorginte occidentală a Învierii este fundamental diferită. Acest model iconografic a apărut în secolul al XI-style iconographic depiction of the Resurrection differs significantly. This type was created in the eleventh century in the West and became familiar through lea și a devenit cunoscut și răspândit datorită lui Giotto (Giotto di Bondone, 1266-1337); mai târziu, mai ales în secolele al XVI-lea și al XVII-lea s-au răspândit o varietate de modele de reprezentare although its different forms, especially in the sixteenth and seventeenth centuries, vary quite widely:
:“The Lord is represented holding “Domnul este reprezentat ținând flamura biruinței în timp ce este înălțat în aer parcă printr-un salt energic din mormânt, a banner of victory as He is raised in the air as if by cărui lespede care îl acoperise este ridicată de un înger, evident pentru a-I permite să iasă afară, în timp ce păzitorii sunt reprezentați căzuți la pământ"; "acest tip occidental de reprezentare a vigorous jump from lui Hristos ca sărind afară din mormânt s-a sarcophagus tombimpus în iconografia ortodoxă în timpul dominației turcești (mai ales începând cu secolul al XVII-lea), whose slate covering is raised by an angelprin intermediul influenței occidentale. Practic, obviously to permit Him to exitaceasta a devenit cea mai răspândită icoană a Învierii, while the guards are shown fallen upon the ground’; ‘deși în esență acest model [Ticonografic]he Western type showing Christ jumping out of the grave was imposed upon Orthodox iconography during the [[Ottoman rule and Eastern Christianity|Turkish domination]] (especially from the 17th century) through the influence of the West. It became practically the prevalent Icon of the Resurrectionnu este doar netradițional, when in essence it is a type not only untraditional but unorthodoxci chiar neortodox.”<ref>Kalokyris. ''The Essence of Orthodox Iconography.'' pp.33,35.</ref>
Orthodox theology regards the Latin/Western typeÎn teologia ortodoxă contemporană, visaceastă reprezentare de tip occidental a Învierii este frecvent caracterizată în termeni duri ca fiind "ne-à-vis the representation of the Resurrection, “as unhistorical, simply impressionistic, and essentially unorthodoxistorică,” and characterizes its adoption as “a compromise to the detriment of the Orthodox Tradition of worship and doctrinepur și simplu impresionistă și în esență neortodoxă" și caracterizează adoptarea sa în iconografia ortodoxă ca pe "un compromis dăunător Tradiției Ortodoxe exprimate prin cult și învățătura de credință",” which “[is] in no way permissibleconsiderând că "nu este admisibilă sub nicio formă",” since it leads “to întrucât ar duce la "sincretism artistic syncretism".<ref>Kalokyris. ''The Essence of Orthodox Iconography.'' p.36.</ref>
The Orthodox Icon of the Resurrection is Icoana ortodoxă a Învierii este o icoană [[Dogmadogmă|dogmaticdogmatică]] Icon, that isadică este menită să exprime un adevăr dogmatic, it expresses adevărata semnificație a dogmatic truthevenimentului evocat. Ca atare, the real meaning of the event andeste menită să exprime ceva ce transcende contextul și momentul istoric în care s-a petrecut. Astfel, as such, transcends the historical place and the temporal moment at which it occurred. “The quality of theological tradition is reflected in the Icon of the Resurrection“[c]alitatea tradiției teologice este reflectată în Icoana Învierii, which requires care cere o interpretare pur mistică a purely mystical interpretation of this eventevenimentului.”<ref>Michel Quenot. ''Ἡ Ἀνάσταση καὶ ἡ Εἰκόνα [The Resurrection and the IconÎnvierea și Icoana].'' KaterineKaterini: Ekdoseis “Tertios,” 1998. p.94.</ref> This dogmatic Icon of the Resurrection highlights, with truly exceptional emphasis, not an Această Icoană dogmatică a Învierii pune în lumină într-un mod excepțional de percutant nu doar un eveniment istoric individual historical event (the bodily Resurrection of the Saviour), nor an historical moment (the Saviour’s egress from the Tombieșirea Mântuitorului din Mormânt), but, rather, the ci mai ales dogma of the abolition of Hades and death as well as the Resurrection of humanitybiruinței asupra iadului și a morții și a învierii neamului omenesc. “The Resurrection of Christ is simultaneously also the Resurrection of humanity; the Resurrection is not only the Resurrection of ChristÎnvierea nu este doar Învierea lui Hristos, eveniment istoric,” but a majestic ci "un eveniment universal event, a “cosmic event”maiestuos", un “eveniment cosmic”;<ref>Branos. ''Θεωρία Ἁγιογραφίας.'' pp.216,217.</ref> “Christ does not come out of the tomb but out from ‘among the dead“Hristos nu iese afară din mormânt,ci "din rândul morților" ''ek nekron'', ‘coming up out of devastated Hades as from a nuptial palace‘ieșind afară din Iadul pustiit ca dintr-un palat nupțial.’”<ref>Paul Evdokimov. ''The Art of the Icon: A Theology of Beauty.'' Transl[Arta icoanei. O teologie a frumuseții], trad. de Fr. Steven Bigham. Redondo Beach, CA: Oakwood Publications, 1990. p.325.</ref>
The Resurrection, according to the Western type, “portrays a historical Reprezentarea Învierii potrivit modelului iconografic occidental "reprezintă un momentistoric",” that is, it essentially “starts from Christ’s egress from the tombmai precis,“pornește de la ieșirea lui Hristos din mormânt”<ref>Branos. ''Θεωρία Ἁγιογραφίας.'' pp.225.</ref> Whereas according to the Orthodox type. În schimb, “it revealsîn reprezentarea bizantină, that is, makes manifest the victory of the Crossicoana "descoperă sau ilustrează explicit biruința Crucii; the Descent into Hades is already a Resurrectioncoborârea la Iad este deja Învierea; the great marele ''triduum mortis'' constitutes the mystical days in which the Resurrection is accomplishedîntruchipează zilele mistice în care se săvârșește Învierea.”<ref>Protopresbyter Protopresbiter [[Georges Florovsky]]. ''“Ὁ Σταυρικὸς Θάνατος” [Of the death on the CrossDespre moartea pe Cruce].'' In: Ἀνατομία Προβλημάτων τῆς Πίστεως [An analysis of matters of faithO analiză a chestiunilor de credință]. Transl. Archim. Meletios Kalamaras. ThessalonicaTesalonic: Ekdoseis Bas. Regopoulou, 1977. pp.79-81.</ref>
The Holy Resurrection of Our SaviorÎn plus, as icoana Coborârii la Iad ilustrează și o altă particularite a mystery, was invisible and outside the laws and processes of other resurrections, since through the Resurrection and in the Resurrection we do not have înțelegerii ortodoxe a Învierii. Sfânta Înviere a Mântuitorului a fost și a rămas o taină. Momentul propriu-zis și modul în care s-a petrecut Învierea Domnului a rămas nevăzut și neînțeles desăvârșit de mintea omenească. Căci la Învierea Domnului nu avem de-a face doar cu o înviere a simple resuscitation of the Master’s Body and its egress from the sepulchre, as, for exampleTrupului Mântuitorului și ieșirea Acestuia din mormânt, in the case of Stca în cazul Sf. [[LazarusLazăr]] (o minune vădită înaintea tuturor, urmată de reluarea cursului firesc al coruptibilității și morții trupești). Învierea Mântuitorului este o trecere a miracle perceptible to all, and the Celui ce era de acum "una cu Dumnezeu" [eventualὁμόθεος] return of his body to corruption), but its transition, as being henceforth “one with God” în realitatea necreată - avem de-a face cu o transfigurare ontologică<ref>Afirmată explicit în [[ὁμόθεοςSfintele_Paști#Imnografie|imnografia sărbătorii]] and.</ref>. În acest sens, in an ineffable mystery, to uncreated reality; that is, we have an ontological transformationicoana Coborârii la Iad ca icoană a Învierii este o reafirmare a acestei taine inefabile. A Un comentariu lucid commentary on this Patristic viewpoint is provided by cu privire la această perspectivă a Părinților Bisericii oferă Leonid OuspenskyUspensky, who writescare scrie:
:“The unfathomable character of this event for the human mind“Caracterul de nepătruns al acestui eveniment pentru mintea umană și prin urmare imposibilitatea de a-l reprezenta este motivul pentru care, and the consequent impossibility of depicting it, is the reason for the absence, in traditional Orthodox iconographyîn iconografia ortodoxă tradițională, lipsește [of any depictionorice mod de a reprezenta] of the actual moment of the Resurrectionmomentul propriu-zis al Învierii.”<ref>[[Leonid Alexandrovich Ouspensky|Leonid OuspenskyUspensky]], in Leonid Ouspensky and [[Vladimir Lossky]]. ''The Meaning of Icons.'' Transl. G.E.H. Palmer and E. Kadloubovsky. Crestwood, NY: St. Vladimir’s Seminary Press, 1982. pp.187,185.</ref>
The soAșa-called Byzantine type thennumitul model bizantin, as the authentically Orthodox dogmatic Icon of the Resurrection renders perceptible the Resurrectional ca autentică icoană dogmatică a Învierii este cea care ilustrează [[Apolytikiontropar]]ul Învierii:
:'''"Christ is risen from the deadHristos a înviat din morți, trampling down death by death, and upon those in the tombs bestowing lifecu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le."'''
==Galerie de imagini==
<center>
'''Descent Into Hades / Harrowing of HellCoborârea la Iad'''
<gallery>
Image:Anastasis-icon-from-chios.jpg|Anastasis, [[Nea Moni of Chios]], Greece, 11th c.
Image:Resurrection1.jpg|Resurrection.
</gallery>
'''Myrrh-Bearing Women Îngerul la Mormânt/ Angel at the TombFemeile Mironosițe'''
<gallery>
Image:RabulaGospelsCrucifixion.jpg|The earliest crucifixion in an illuminated manuscript, also shows the resurrection.<br>[[w:Rabbula Gospels|Rabbula Gospels]], 6th c.
</gallery>
</center>
 
==Note==
<references/>
==A se vedea și==
*[[Sfintele PaştiPaști]]
*[[Înviere]]
*[[Viața veșnică]]
==Legături externe==
*http://www.nistea.com/invierea-domnului.htm - texte la Învierea Domnului şi și Săptămâna Luminată*http://www.credo.ro/INVIEREA-DOMNULUI__Sfintele-Pasti.php - materiale scrise şi și audio despre Învierea Domnului ==Note==<references />
[[Categorie:Teologie]]
[[Categorie:Sărbători]]
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 
[[en:Resurrection]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare