Modificări

Salt la: navigare, căutare

Împărțirea sărbătorilor

505 octeți adăugați, 9 iunie 2013 12:44
m
Actualizare link-uri. Corectare diacritice.
În [[Biserica Ortodoxă]], sărbătorile / sau [[praznic]]ele se pot împărţi împărți în mai multe grupe şi și din mai multe puncte de vedere.
==După data la care se ţințin==Astfel, după data la care se ţințin, sărbătorile se împart în două grupe :*'''Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare''' (sărbătorile [[Minei]]ului sau [[Sinaxar]]ului), care cad în fiecare an la aceeaşi aceeași dată a lunii (dar nu în aceeaşi aceeași zi a săptămânii), ca de exemplu : [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Gheorghe]] (sărbătorit în fie­care an la [[23 aprilie]]), [[Naşterea Crăciun|Nașterea Domnului]] (totdeauna la [[25 decembrie]]), [[Înălţarea Înălțarea Sfintei Cruci]] (la [[14 septembrie]]) ş.a.m.detc. ;*'''Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare''', a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a [[PaştiSfintele Paști|Paștilor]]lor. Acestea nu cad la aceeaşi aceeași dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lu­nă la alta), dar cad mereu în aceeaşi aceeași zi a săptămânii. În această catego­rie intră nu numai [[Praznice Împărătești|sărbătorile împărăteştiîmpărătești]] dependente de data [[data PaştilorSfintele Paști|Paștilor]], ca de ex. [[Intrarea Domnului în Ierusalim|Floriile]] (cu o duminică înaintea PaştilorPaștilor), [[Înălţarea Înălțarea Domnului]] (totdeauna Joi, la 40 zile după PaştiPaști), [[Sfânta Treime]] (Luni după [[Pogorârea Duhului Sfânt|Rusalii]]), ci şi și unele dintre [[sărbătorile sfinţilorsfinților]] din ciclul [[Triod]]ului şi și al [[Penticostar]]ului, care şi și ele sunt dependente de data PaştilorPaștilor.
==După obiectul şi importanţa și importanța lor==După obiectul şi și importanţa lor, sărbătorile bisericeşti bisericești sunt de două feluri :*'''Sărbătorile domneştidomnești''' (sau '''[[Praznice Împărătești|praznicele împărăteştiîmpărătești]]'''), închinate persoanelor Sfintei Treimi şi și mai ales principalelor evenimente din viaţa viața pământească şi și activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (ca de exemplu : Naşterea Nașterea Domnului, [[Pogorârea Sfântului DuhDuhului Sfânt]] ş.aetc.) ;*'''Sărbătorile [[SfinţiSfinți]]lor''', care se pot subdiviza şi și ele în mai multe ca­tegorii, după gradul de importanţă importanță a Sfinţilor sărbătoriţiSfinților sărbătoriți. Între acestea o categorie aparte o alcătuiesc [[Maica Domnului|sărbătorile Maicii Domnului]], pe care unii le numără la sărbătorile domneştidomnești.
==Din punct de vedere liturgic şi și tipiconal==Din punct de vedere [[Liturgică|liturgic]] sau [[tipic]]onal, adică după bogăţia şi bogăția și solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, [[Tipic|Tipicul bisericesc]] împarte de obicei sărbătorile în trei categorii : sărbători mari, mijlocii şi și mici.
===Sărbătorile mari===
La sărbătorile mari se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărăteştiîmpărătești, adică sărbătorile Mântuitorului şi și ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (zis [[Tipic|Tipicul mare]]) adaugă două ale Sfântului [[Ioan Botezătorul]] (Naşterea şi Nașterea și Tăierea capului), precum şi și sărbătoarea comună a Sfinţilor Sfinților Apostoli Petru şi și Pavel ([[29 iunie]]). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu [[Priveghere]] ([[Vecernie Vecernia|Vecernia mică]] şi și [[Vecernie Vecernia|Vecernia mare]], [[LitieLitia]], [[Polieleu]], [[Evanghelie]] şi și [[Doxologie#Doxologia_.22Slav.C4.83_.C3.AEntru_cei_de_sus....22|Slavoslovie mare]]), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). În calendarele bisericeşti bisericești de perete şi și în Sinaxarele din cărţile cărțile de slujbă acestea au de obicei ca semn tipiconal distinctiv, o cruce roşie roșie încadrată în cerc : (+) (în cărţile cărțile slavo-ruse) sau între două paranteze : (+) (în cărţile româneşticărțile românești).
===Sărbătorile mijlocii===
Sărbătorile mijlocii sunt ale Sfinţilor Sfinților mai însemnaţi şi însemnați și se împart şi și ele în două categorii :
*'''Sărbătorile Sfinţilor Sfinților cu priveghere şi și [[polieleu]]''', notate cu o cruce cu semicerc : +) (în cărţile cărțile slavo-ruse), sau cruce roşie roșie cu paranteză : +) (în cărţile româneşticărțile românești). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare şi și după-serbare ; la ele se adaugă la [[Utrenia|Utrenie]] canonul Născătoarei de Dumnezeu ; aşa așa sunt, de exemplu : [[Nicolae al Mirelor|Sfântul Nicolae]] ([[6 decembrie]]), [[Sfinţii Sfinții Trei Ierarhi]] ([[30 ianuarie]]), [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Gheorghe]] ([[23 aprilie]]) ş.aetc.
*'''Sărbătorile Sfinţilor Sfinților fără priveghere''' (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie şi și Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă : + (în cărţile cărțile slavo-ruse neagră, în cele româneşti roşieromânești roșie), ca de exemplu : [[Acoperământul Maicii Domnului]] ([[1 octombrie]]), [[Parascheva de la Iași|Sfânta Paraschiva]] ([[14 octombrie]]), [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sfântul Dimitrie]] ([[26 octombrie]]), [[Sfinţii Arhangheli|Sfinții Arhangheli]] ([[8 noiem­brienoiembrie]]), [[Spiridon al Trimitundei|Sfântul Spiridon]] ([[12 decembrie]]), [[Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic)|Sfântul ŞtefanȘtefan]] ([[27 decembrie]]) ş.aetc.
===Sărbătorile mici===
Sărbătorile mici (ale Sfinţilor Sfinților mai puţin însemnaţipuțin însemnați) sunt şi și ele de două feluri :
*sărbătorile Sfinţilor Sfinților cu stihirile pe şase șase (la «Doamne„Doamne, strigat-am...» de la Vecernie) şi și cu Slavoslovie mare (cântată) la Utrenie, ele fiind notate (în cărţile cărțile slavo-ruse) printr-un semicerc cu trei puncte roşii roșii la mijloc.
*sărbătorile Sfinţilor Sfinților cu stihirile pe şaseșase, dar fără Slavoslovie mare (cu doxologie citită), notate printr-un semicerc cu trei puncte negre (în cărţile cărțile slavo-ruse) sau cu cruce neagră simplă, ori cu paranteză (în cărţile româneşticărțile românești).
Restul sărbătorilor care n-au nici un semn tipiconal au slujba zilelor de rând (de exemplu : [[Stihiră|stihirile Vecerniei]] pe şaseșase, adică trei din Minei şi și trei din [[Octoih]], Canoanele pe patru etc.).
Pentru a simplifica această clasificare, [[Ene Branişte Braniște]] împarte sărbătorile (în Liturgica sa generală), după obiectul şi importanţa și importanța lor, în patru categorii :<br> a) Sărbătorile dumnezeieşti dumnezeiești sau praznicele împărăteşti împărătești propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi) ;<br/>b) Sărbătorile Maicii Domnului ;<br/>c) Sărbătorile Sfinţilor Sfinților îngeri şi și ale Sfintei Cruci ;<br/>d) Sărbătorile Sfinţilor Sfinților mai de seamă (cu ţinereținere) - la care adăugă un capitol deosebit despre Sfinţii naţionali Sfinții naționali (cu prăznuire locală) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfinţii sfinții români).
==Surse==
*Ene BranişteBraniște, ''Liturgica generală'', BucureştiBucurești, 1993, ppp.143-144.
[[Categorie:Sărbători]]
 
[[en:Classification of Feasts]]
1.062 de modificări

Meniu de navigare