Modificări

În [[Biserica Ortodoxă]], sărbătorile / sau [[praznic]]ele se pot împărţi împărți în mai multe grupe şi și din mai multe puncte de vedere.

==După data la care se ţințin==Astfel, după data la care se ţințin, sărbătorile se împart în două grupe :*'''Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare ''' (sărbătorile Mineiului [[Minei]]ului sau Sinaxarului[[Sinaxar]]ului), care cad în fiecare an la aceeaşi aceeași dată a lunii (dar nu în aceeaşi aceeași zi a săptămânii), ca de exemplu : [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Gheorghe ]] (sărbătorit în fie­care an la [[23 aprilie]]), Naşterea [[Crăciun|Nașterea Domnului ]] (totdeauna la [[25 decembrie]]), înăl­ţarea [[Înălțarea Sfintei Cruci ]] (la [[14 septembrie]]) ş.a.m.detc. ;*'''Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare''', a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a Paştilor[[Sfintele Paști|Paștilor]]. Acestea nu cad la aceeaşi aceeași dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lu­nă la alta), dar cad mereu în aceeaşi aceeași zi a săptămânii. în În această catego­rie intră nu numai [[Praznice Împărătești|sărbătorile împărăteşti împărătești]] dependente de data Paştilor[[Sfintele Paști|Paștilor]], ca de ex. [[Intrarea Domnului în Ierusalim|Floriile ]] (cu o duminică înaintea PaştilorPaștilor), Înălţarea [[Înălțarea Domnului ]] (totdeauna Joi, la 40 zile după PaştiPaști), [[Sfânta Treime ]] (Luni după [[Pogorârea Duhului Sfânt|Rusalii]]), ci şi și unele dintre [[sărbătorile sfinţilor sfinților]] din ciclul Triodului şi [[Triod]]ului și al Penticostarului[[Penticostar]]ului, care şi și ele sunt dependente de data PaştilorPaștilor.

==După obiectul şi importanţa și importanța lor==După obiectul şi și importanţa lor, sărbătorile bisericeşti bisericești sunt de două feluri :*'''Sărbătorile domneşti domnești''' (sau '''[[Praznice Împărătești|praznicele împărăteştiîmpărătești]]'''), închinate persoanelor Sfintei Treimi şi și mai ales principalelor evenimente din viaţa viața pământească şi și activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (ca de exemplu : Naşterea Nașterea Domnului, [[Pogorârea Sfântului Duh ş.aDuhului Sfânt]] etc.) ;*'''Sărbătorile Sfinţilor[[Sfinți]]lor''', care se pot subdiviza şi și ele în mai multe ca­tegorii, după gradul de importanţă importanță a Sfinţilor sărbătoriţiSfinților sărbătoriți. între Între acestea o categorie aparte o alcătuiesc [[Maica Domnului|sărbătorile Maicii Domnului]], pe care unii le numără la sărbătorile domneştidomnești.

==Din punct de vedere liturgic şi și tipiconal==Din punct de vedere [[Liturgică|liturgic ]] sau tipiconal[[tipic]]onal, adică după bogăţia şi bogăția și solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, [[Tipic|Tipicul bisericesc ]] împarte de obicei sărbătorile în trei categorii : sărbători mari, mijlocii şi și mici. ===Sărbătorile mari===La sărbătorile mari se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărătești, adică sărbătorile Mântuitorului și ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (zis [[Tipic|Tipicul mare]]) adaugă două ale Sfântului [[Ioan Botezătorul]] (Nașterea și Tăierea capului), precum și sărbătoarea comună a Sfinților Apostoli Petru și Pavel ([[29 iunie]]). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu [[Priveghere]] ([[Vecernia|Vecernia mică]] și [[Vecernia|Vecernia mare]], [[Litia]], [[Polieleu]], [[Evanghelie]] și [[Doxologie#Doxologia_.22Slav.C4.83_.C3.AEntru_cei_de_sus....22|Slavoslovie mare]]), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). În calendarele bisericești de perete și în Sinaxarele din cărțile de slujbă acestea au de obicei ca semn tipiconal distinctiv, o cruce roșie încadrată în cerc: (+) (în cărțile slavo-ruse) sau între două paranteze: (+) (în cărțile românești). ===Sărbătorile mijlocii===Sărbătorile mijlocii sunt ale Sfinților mai însemnați și se împart și ele în două categorii: *'''Sărbătorile Sfinților cu priveghere și [[polieleu]]''', notate cu o cruce cu semicerc: +) (în cărțile slavo-ruse), sau cruce roșie cu paranteză: +) (în cărțile românești). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare și după-serbare; la ele se adaugă la [[Utrenia|Utrenie]] canonul Născătoarei de Dumnezeu; așa sunt, de exemplu: [[Nicolae al Mirelor|Sfântul Nicolae]] ([[6 decembrie]]), [[Sfinții Trei Ierarhi]] ([[30 ianuarie]]), [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Gheorghe]] ([[23 aprilie]]) etc. *'''Sărbătorile Sfinților fără priveghere''' (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie și Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă: + (în cărțile slavo-ruse neagră, în cele românești roșie), ca de exemplu: [[Acoperământul Maicii Domnului]] ([[1 octombrie]]), [[Parascheva de la Iași|Sfânta Paraschiva]] ([[14 octombrie]]), [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sfântul Dimitrie]] ([[26 octombrie]]), [[Arhangheli|Sfinții Arhangheli]] ([[8 noiembrie]]), [[Spiridon al Trimitundei|Sfântul Spiridon]] ([[12 decembrie]]), [[Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic)|Sfântul Ștefan]] ([[27 decembrie]]) etc. ===Sărbătorile mici===Sărbătorile mici (ale Sfinților mai puțin însemnați) sunt și ele de două feluri: *sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase (la „Doamne, strigat-am...” de la Vecernie) și cu Slavoslovie mare (cântată) la Utrenie, ele fiind notate (în cărțile slavo-ruse) printr-un semicerc cu trei puncte roșii la mijloc. *sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase, dar fără Slavoslovie mare (cu doxologie citită), notate printr-un semicerc cu trei puncte negre (în cărțile slavo-ruse) sau cu cruce neagră simplă, ori cu paranteză (în cărțile românești).  Restul sărbătorilor care n-au nici un semn tipiconal au slujba zilelor de rând (de exemplu: [[Stihiră|stihirile Vecerniei]] pe șase, adică trei din Minei și trei din [[Octoih]], Canoanele pe patru etc.). Pentru a simplifica această clasificare, [[Ene Braniște]] împarte sărbătorile (în Liturgica sa generală), după obiectul și importanța lor, în patru categorii: a) Sărbătorile dumnezeiești sau praznicele împărătești propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi);<br />b) Sărbătorile Maicii Domnului;<br />c) Sărbătorile Sfinților îngeri și ale Sfintei Cruci;<br />d) Sărbătorile Sfinților mai de seamă (cu ținere) - la care adăugă un capitol deosebit despre Sfinții naționali (cu prăznuire locală) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfinții români). ==Surse==*Ene Braniște, ''Liturgica generală'', București, 1993, p.143-144. [[Categorie:Sărbători]] [[en:Classification of Feasts]]