Înmormântare

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 14 noiembrie 2011 16:50, autor: Kamasarye (Discuție | contribuții) (ciorna)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol sau paragraf este o ciornă.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.


Slujbele din Biserica Ortodoxă
Sfânta Liturghie
Slujbele zilei
Vecernia | Pavecernița | Miezonoptica
Privegherea de toată noaptea | Ceasurile | Utrenia
Alte slujbe
Acatistul | Paraclisul
Sfințirea mare a apei | Litia
Slujba Botezului-Creștinării
Hirotonirea | Slujba căsătoriei
Slujba de înmormântare | Parastasul

Slujba înmormântării este o ierurgie care se face în Biserica Ortodoxă pentru creştinii ortodocşi adormiţi întru Domnul, după o rânduială anume stabilită. Face parte dintr-un ansamblu de rugăciuni şi slujbe care însoţesc sfârşitul vieţii creştinului. Slujba propriu-zisă a înmormântării, precum şi textele slujbelor de pomenire a morţilor (parastasele) şi ale celorlalte slujbe legate de moartea creştinilor se găsesc în principal în două cărţi de slujbă: Molitfelnicul şi Panihida.

Istoric şi semnificaţii

Pentru creştini, moartea nu este sfârşitul vieţii, ci trecerea în Împărăţia cea veşnică, momentul pentru care creştinii se pregatesc şi care îl aşteaptă cu nădejdea Învierii. Slujba înmormântării reflectează în acelaşi timp tristeţea şi solemnitatea despărţirii sufletului de trup şi nădejdea creştinilor în Hristos şi aşteptarea întâlnirii cu El. Sufletul se desparte de trup, iar trupul „în ţărână se întoarce”.

Sfântul Teodor Studitul considera slujba înmormântării atât de importantă încât o aşeza în rândul Tainelor Bisericii.

Variaţii

Există variaţii în slujba înmormântării în funcţie de vârsta şi situaţia creştinului în Biserică, precum şi în funcţie de perioada liturgică. Sluba de înmormântare a mirenilor diferă de cea a clericilor şi de cea a monahilor; pentru copiii de până la şapte ani există o rânduială specială a înmormântării. În zilele de Paşti şi în Săptămâna Luminată slujba înmormântării este diferită de cea din restul anului: în perioada pascală rugăciunile şi cântările înmormântării sunt împrumutate din imnografia sărbătorească a praznicului.

Structura slujbei

La înmormântarea mirenilor

La înmormântarea clericilor de mir

La înmormântarea călugărilor

La înmormântarea pruncilor

Excepţii

Pentru sinucigaşi nu se poate face slujba înmormântării, cu excepţia situaţiei când aceştia erau „ieşiţi din minte” atunci când au săvârşit gestul. Nici chiar atunci nu se trag clopotele şi nu se face slujbă în biserică, ci doar la groapă. Preotul poartă doar epitrahilul, iar slujba este foarte scurtă.

Surse

  • Tipic bisericesc, ed. Reîntregirea, Alba-Iulia, 2003.


Legături externe