Împărțirea sărbătorilor: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(După data la care se ţin)
m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice.)
 
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
În [[Biserica Ortodoxă]], sărbătorile / [[praznic]]ele se pot împărţi în mai multe grupe şi din mai multe puncte de vedere.
+
În [[Biserica Ortodoxă]], sărbătorile sau [[praznic]]ele se pot împărți în mai multe grupe și din mai multe puncte de vedere.
  
==După data la care se ţin==
+
==După data la care se țin==
Astfel, după data la care se ţin, sărbătorile se împart în două grupe :
+
Astfel, după data la care se țin, sărbătorile se împart în două grupe:
*'''Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare''' (sărbătorile [[Minei]]ului sau [[Sinaxar]]ului), care cad în fiecare an la aceeaşi dată a lunii (dar nu în aceeaşi zi a săptămânii), ca de exemplu : [[Sfântul Gheorghe]] (sărbătorit în fie­care an la [[23 aprilie]]), [[Naşterea Domnului]] (totdeauna la [[25 decembrie]]), [[Înălţarea Sfintei Cruci]] (la [[14 septembrie]]) ş.a.m.d. ;
+
*'''Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare''' (sărbătorile [[Minei]]ului sau [[Sinaxar]]ului), care cad în fiecare an la aceeași dată a lunii (dar nu în aceeași zi a săptămânii), ca de exemplu: [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Gheorghe]] (sărbătorit în fie­care an la [[23 aprilie]]), [[Crăciun|Nașterea Domnului]] (totdeauna la [[25 decembrie]]), [[Înălțarea Sfintei Cruci]] (la [[14 septembrie]]) etc.;
*'''Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare''', a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a [[Paşti]]lor. Acestea nu cad la aceeaşi dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lu­nă la alta), dar cad mereu în aceeaşi zi a săptămânii. În această catego­rie intră nu numai [[sărbătorile împărăteşti]] dependente de [[data Paştilor]], ca de ex. [[Floriile]] (cu o duminică înaintea Paştilor), [[Înălţarea Domnului]] (totdeauna Joi, la 40 zile după Paşti), [[Sfânta Treime]] (Luni după [[Rusalii]]), ci şi unele dintre [[sărbătorile sfinţilor]] din ciclul [[Triod]]ului şi al [[Penticostar]]ului, care şi ele sunt dependente de data Paştilor.
+
*'''Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare''', a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a [[Sfintele Paști|Paștilor]]. Acestea nu cad la aceeași dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lu­nă la alta), dar cad mereu în aceeași zi a săptămânii. În această catego­rie intră nu numai [[Praznice Împărătești|sărbătorile împărătești]] dependente de data [[Sfintele Paști|Paștilor]], ca de ex. [[Intrarea Domnului în Ierusalim|Floriile]] (cu o duminică înaintea Paștilor), [[Înălțarea Domnului]] (totdeauna Joi, la 40 zile după Paști), [[Sfânta Treime]] (Luni după [[Pogorârea Duhului Sfânt|Rusalii]]), ci și unele dintre [[sărbătorile sfinților]] din ciclul [[Triod]]ului și al [[Penticostar]]ului, care și ele sunt dependente de data Paștilor.
  
==După obiectul şi importanţa lor==
+
==După obiectul și importanța lor==
După obiectul şi importanţa lor, sărbătorile bisericeşti sunt de două feluri :
+
După obiectul și importanţa lor, sărbătorile bisericești sunt de două feluri:
*'''Sărbătorile domneşti''' (sau '''[[praznicele împărăteşti]]'''), închinate persoanelor Sfintei Treimi şi mai ales principalelor evenimente din viaţa pământească şi activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (ca de exemplu : Naşterea Domnului, [[Pogorârea Sfântului Duh]] ş.a.) ;
+
*'''Sărbătorile domnești''' (sau '''[[Praznice Împărătești|praznicele împărătești]]'''), închinate persoanelor Sfintei Treimi și mai ales principalelor evenimente din viața pământească și activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (ca de exemplu: Nașterea Domnului, [[Pogorârea Duhului Sfânt]] etc.);
*'''Sărbătorile [[Sfinţi]]lor''', care se pot subdiviza şi ele în mai multe ca­tegorii, după gradul de importanţă a Sfinţilor sărbătoriţi. Între acestea o categorie aparte o alcătuiesc [[sărbătorile Maicii Domnului]], pe care unii le numără la sărbătorile domneşti.
+
*'''Sărbătorile [[Sfinți]]lor''', care se pot subdiviza și ele în mai multe ca­tegorii, după gradul de importanță a Sfinților sărbătoriți. Între acestea o categorie aparte o alcătuiesc [[Maica Domnului|sărbătorile Maicii Domnului]], pe care unii le numără la sărbătorile domnești.
  
==Din punct de vedere liturgic şi tipiconal==
+
==Din punct de vedere liturgic și tipiconal==
Din punct de vedere [[Liturgică|liturgic]] sau [[tipic]]onal, adică după bogăţia şi solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, [[Tipicul bisericesc]] împarte de obicei sărbătorile în trei categorii : sărbători mari, mijlocii şi mici.
+
Din punct de vedere [[Liturgică|liturgic]] sau [[tipic]]onal, adică după bogăția și solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, [[Tipic|Tipicul bisericesc]] împarte de obicei sărbătorile în trei categorii: sărbători mari, mijlocii și mici.
  
 
===Sărbătorile mari===
 
===Sărbătorile mari===
La sărbătorile mari se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărăteşti, adică sărbătorile Mântuitorului şi ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (zis [[Tipicul mare]]) adaugă două ale Sfântului [[Ioan Botezătorul]] (Naşterea şi Tăierea capului), precum şi sărbătoarea comună a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel ([[29 iunie]]). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu [[Priveghere]] ([[Vecernie mică]] şi [[Vecernie mare]], [[Litie]], [[Polieleu]], [[Evanghelie]] şi [[Slavoslovie mare]]), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). În calendarele bisericeşti de perete şi în Sinaxarele din cărţile de slujbă acestea au de obicei ca semn tipiconal distinctiv, o cruce roşie încadrată în cerc : (+) (în cărţile slavo-ruse) sau între două paranteze : (+) (în cărţile româneşti).
+
La sărbătorile mari se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărătești, adică sărbătorile Mântuitorului și ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (zis [[Tipic|Tipicul mare]]) adaugă două ale Sfântului [[Ioan Botezătorul]] (Nașterea și Tăierea capului), precum și sărbătoarea comună a Sfinților Apostoli Petru și Pavel ([[29 iunie]]). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu [[Priveghere]] ([[Vecernia|Vecernia mică]] și [[Vecernia|Vecernia mare]], [[Litia]], [[Polieleu]], [[Evanghelie]] și [[Doxologie#Doxologia_.22Slav.C4.83_.C3.AEntru_cei_de_sus....22|Slavoslovie mare]]), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). În calendarele bisericești de perete și în Sinaxarele din cărțile de slujbă acestea au de obicei ca semn tipiconal distinctiv, o cruce roșie încadrată în cerc: (+) (în cărțile slavo-ruse) sau între două paranteze: (+) (în cărțile românești).
  
 
===Sărbătorile mijlocii===
 
===Sărbătorile mijlocii===
Sărbătorile mijlocii sunt ale Sfinţilor mai însemnaţi şi se împart şi ele în două categorii :
+
Sărbătorile mijlocii sunt ale Sfinților mai însemnați și se împart și ele în două categorii:
  
*'''Sărbătorile Sfinţilor cu priveghere şi [[polieleu]]''', notate cu o cruce cu semicerc : +) (în cărţile slavo-ruse), sau cruce roşie cu paranteză : +) (în cărţile româneşti). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare şi după-serbare ; la ele se adaugă la [[Utrenie]] canonul Născătoarei de Dumnezeu ; aşa sunt, de exemplu : [[Sfântul Nicolae]] ([[6 decembrie]]), [[Sfinţii Trei Ierarhi]] ([[30 ianuarie]]), [[Sfântul Gheorghe]] ([[23 aprilie]]) ş.a.
+
*'''Sărbătorile Sfinților cu priveghere și [[polieleu]]''', notate cu o cruce cu semicerc: +) (în cărțile slavo-ruse), sau cruce roșie cu paranteză: +) (în cărțile românești). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare și după-serbare; la ele se adaugă la [[Utrenia|Utrenie]] canonul Născătoarei de Dumnezeu; așa sunt, de exemplu: [[Nicolae al Mirelor|Sfântul Nicolae]] ([[6 decembrie]]), [[Sfinții Trei Ierarhi]] ([[30 ianuarie]]), [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Gheorghe]] ([[23 aprilie]]) etc.
  
*'''Sărbătorile Sfinţilor fără priveghere''' (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie şi Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă : + (în cărţile slavo-ruse neagră, în cele româneşti roşie), ca de exemplu : [[Acoperământul Maicii Domnului]] ([[1 octombrie]]), [[Sfânta Paraschiva]] ([[14 octombrie]]), [[Sfântul Dimitrie]] ([[26 octombrie]]), [[Sfinţii Arhangheli]] ([[8 noiem­brie]]), [[Sfântul Spiridon]] ([[12 decembrie]]), [[Sfântul Ştefan]] ([[27 decembrie]]) ş.a.
+
*'''Sărbătorile Sfinților fără priveghere''' (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie și Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă: + (în cărțile slavo-ruse neagră, în cele românești roșie), ca de exemplu: [[Acoperământul Maicii Domnului]] ([[1 octombrie]]), [[Parascheva de la Iași|Sfânta Paraschiva]] ([[14 octombrie]]), [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sfântul Dimitrie]] ([[26 octombrie]]), [[Arhangheli|Sfinții Arhangheli]] ([[8 noiembrie]]), [[Spiridon al Trimitundei|Sfântul Spiridon]] ([[12 decembrie]]), [[Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic)|Sfântul Ștefan]] ([[27 decembrie]]) etc.
  
 
===Sărbătorile mici===
 
===Sărbătorile mici===
Sărbătorile mici (ale Sfinţilor mai puţin însemnaţi) sunt şi ele de două feluri :
+
Sărbătorile mici (ale Sfinților mai puțin însemnați) sunt și ele de două feluri:
  
*sărbătorile Sfinţilor cu stihirile pe şase (la «Doamne, strigat-am...» de la Vecernie) şi cu Slavoslovie mare (cântată) la Utrenie, ele fiind notate (în cărţile slavo-ruse) printr-un semicerc cu trei puncte roşii la mijloc.
+
*sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase (la „Doamne, strigat-am...de la Vecernie) și cu Slavoslovie mare (cântată) la Utrenie, ele fiind notate (în cărțile slavo-ruse) printr-un semicerc cu trei puncte roșii la mijloc.
  
*sărbătorile Sfinţilor cu stihirile pe şase, dar fără Slavoslovie mare (cu doxologie citită), notate printr-un semicerc cu trei puncte negre (în cărţile slavo-ruse) sau cu cruce neagră simplă, ori cu paranteză (în cărţile româneşti).
+
*sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase, dar fără Slavoslovie mare (cu doxologie citită), notate printr-un semicerc cu trei puncte negre (în cărțile slavo-ruse) sau cu cruce neagră simplă, ori cu paranteză (în cărțile românești).
  
  
Restul sărbătorilor care n-au nici un semn tipiconal au slujba zilelor de rând (de exemplu : [[stihirile Vecerniei]] pe şase, adică trei din Minei şi trei din Octoih, Canoanele pe patru etc.).
+
Restul sărbătorilor care n-au nici un semn tipiconal au slujba zilelor de rând (de exemplu: [[Stihiră|stihirile Vecerniei]] pe șase, adică trei din Minei și trei din [[Octoih]], Canoanele pe patru etc.).
  
Pentru a simplifica această clasificare, Ene Branişte împarte sărbătorile (în Liturgica sa generală), după obiectul şi importanţa lor, în patru categorii :<br>
+
Pentru a simplifica această clasificare, [[Ene Braniște]] împarte sărbătorile (în Liturgica sa generală), după obiectul și importanța lor, în patru categorii:
a) Sărbătorile dumnezeieşti sau praznicele împărăteşti propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi) ;<br>
+
 
b) Sărbătorile Maicii Domnului ;<br>
+
a) Sărbătorile dumnezeiești sau praznicele împărătești propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi);<br />
c) Sărbătorile Sfinţilor îngeri şi ale Sfintei Cruci ;<br>
+
b) Sărbătorile Maicii Domnului;<br />
d) Sărbătorile Sfinţilor mai de seamă (cu ţinere) - la care adăugă un capitol deosebit despre Sfinţii naţionali (cu prăznuire locală) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfinţii români).
+
c) Sărbătorile Sfinților îngeri și ale Sfintei Cruci;<br />
 +
d) Sărbătorile Sfinților mai de seamă (cu ținere) - la care adăugă un capitol deosebit despre Sfinții naționali (cu prăznuire locală) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfinții români).
  
 
==Surse==
 
==Surse==
*Ene Branişte, Liturgica generală, Bucureşti, 1993, pp.143-144.
+
*Ene Braniște, ''Liturgica generală'', București, 1993, p.143-144.
  
 
[[Categorie:Sărbători]]
 
[[Categorie:Sărbători]]
 +
 +
[[en:Classification of Feasts]]

Versiunea curentă din 9 iunie 2013 12:44

În Biserica Ortodoxă, sărbătorile sau praznicele se pot împărți în mai multe grupe și din mai multe puncte de vedere.

După data la care se țin

Astfel, după data la care se țin, sărbătorile se împart în două grupe:

După obiectul și importanța lor

După obiectul și importanţa lor, sărbătorile bisericești sunt de două feluri:

  • Sărbătorile domnești (sau praznicele împărătești), închinate persoanelor Sfintei Treimi și mai ales principalelor evenimente din viața pământească și activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (ca de exemplu: Nașterea Domnului, Pogorârea Duhului Sfânt etc.);
  • Sărbătorile Sfinților, care se pot subdiviza și ele în mai multe ca­tegorii, după gradul de importanță a Sfinților sărbătoriți. Între acestea o categorie aparte o alcătuiesc sărbătorile Maicii Domnului, pe care unii le numără la sărbătorile domnești.

Din punct de vedere liturgic și tipiconal

Din punct de vedere liturgic sau tipiconal, adică după bogăția și solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, Tipicul bisericesc împarte de obicei sărbătorile în trei categorii: sărbători mari, mijlocii și mici.

Sărbătorile mari

La sărbătorile mari se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărătești, adică sărbătorile Mântuitorului și ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (zis Tipicul mare) adaugă două ale Sfântului Ioan Botezătorul (Nașterea și Tăierea capului), precum și sărbătoarea comună a Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu Priveghere (Vecernia mică și Vecernia mare, Litia, Polieleu, Evanghelie și Slavoslovie mare), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). În calendarele bisericești de perete și în Sinaxarele din cărțile de slujbă acestea au de obicei ca semn tipiconal distinctiv, o cruce roșie încadrată în cerc: (+) (în cărțile slavo-ruse) sau între două paranteze: (+) (în cărțile românești).

Sărbătorile mijlocii

Sărbătorile mijlocii sunt ale Sfinților mai însemnați și se împart și ele în două categorii:

Sărbătorile mici

Sărbătorile mici (ale Sfinților mai puțin însemnați) sunt și ele de două feluri:

  • sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase (la „Doamne, strigat-am...” de la Vecernie) și cu Slavoslovie mare (cântată) la Utrenie, ele fiind notate (în cărțile slavo-ruse) printr-un semicerc cu trei puncte roșii la mijloc.
  • sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase, dar fără Slavoslovie mare (cu doxologie citită), notate printr-un semicerc cu trei puncte negre (în cărțile slavo-ruse) sau cu cruce neagră simplă, ori cu paranteză (în cărțile românești).


Restul sărbătorilor care n-au nici un semn tipiconal au slujba zilelor de rând (de exemplu: stihirile Vecerniei pe șase, adică trei din Minei și trei din Octoih, Canoanele pe patru etc.).

Pentru a simplifica această clasificare, Ene Braniște împarte sărbătorile (în Liturgica sa generală), după obiectul și importanța lor, în patru categorii:

a) Sărbătorile dumnezeiești sau praznicele împărătești propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi);
b) Sărbătorile Maicii Domnului;
c) Sărbătorile Sfinților îngeri și ale Sfintei Cruci;
d) Sărbătorile Sfinților mai de seamă (cu ținere) - la care adăugă un capitol deosebit despre Sfinții naționali (cu prăznuire locală) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfinții români).

Surse

  • Ene Braniște, Liturgica generală, București, 1993, p.143-144.