Rememorarea Vechiului Legământ

Căci Tu, Dumnezeul Atotţiitorule, ai sădit prin Hristos în Eden o grădină spre răsărit [Fc 2, 8], împodobind-o cu tot felul de plante comestibile, şi I-ai pus în ea ca într-un cămin luxos şi creându-1 i-ai dat o lege înnăscută, ca să aibă de la sine însuşi seminţele cunoaşterii lui Dumnezeu. 19 Şi introducându-l în raiul desfătării [Fc 3, 23-24] i-ai lăsat libertatea dc a gusta din toate [Fc 2, 16-17] interzicându-i gustarea doar dintr-unul singur spre nădejdea unor lucruri mai bune ca, dacă va păzi porunca, să primească drept răsplată nemurirea. 20 El însă, prin amăgirea şarpelui şi la sfatul femeii, nepăsându-i de poruncă şi gustând din rodul oprit, l-ai izgonit pe bună dreptate din rai [Fc 3]. dar în bunătatea Ta nu l-ai trecut cu vederea pentru a tî pierdut definitiv, căci era creatura Ta, ci Tu Care i-ai supus creaţia, i-ai dat să-şi câştige hrana prin sudorile şi ostenelile lui, deşi Tu eşti Cel ce faci să încolţească, să crească şi să se coacă toate; şi adormindu-1 puţin l-ai chemat cu jurământ [Evr 6, 17] la o naştere din nou şi desfiinţând hotarul morţii i-ai făgăduit viaţă din înviere. 21 Dar n-ai făcut numai acest lucru, ci ai revărsat urmaşii lui într-o mulţime nenumărată, pe cei care au stăruit în Tine i-ai slăvit, pe cei care s-au depărtat de Tine i-ai pedepsit, primind jertfa lui Abel pentru că era a unui cuvios, dar întorcând spatele darului ucigaşului de frate Cain pentru că era a unui spurcat [Fc 4]; pe lângă acestea pe Set şi pe Enos i-ai luat la Tine, iar pe Enoh l-ai mutat la Tine [Fc 4, 25-26; 5, 24]. 22 Căci Tu eşti Creatorul oamenilor şi Dăruitorul Vieţii, Plinitorul lipsurilor, Dătătorul Legilor şi Răsplătitorul celor care le încalcă; Care ai adus asupra lumii marele IV.4. Constituţiile S fin ţilo r A p o sto li p rin Clemen t 7 4 9 potop [Fc 6-9] din pricina necucemiciilor oamenilor şi l-ai izbăvit din potop în arcă pe Noe cu opt suflete [/ Ptr 3, 20], făcând sfârşitul unei omeniri şi începutul alteia, viitoare. Tu eşti Cel care ai aprins un foc înfricoşător împotriva celor cinci oraşe ale sodomenilor [Fc 19] schimbând în sare pământul lor roditor din pricina răutăţii locuitorilor lui, iar pe cuviosul Lot l-ai răpit din foc. 23 Tu eşti Cel care l-ai izbăvit pe Avraam din necredinţa strămoşilor lui, l-ai făcut moştenitor al lumii [Fc 12], şi i-ai arătat pe Hristosul Tău [In 8, 56], Care l-ai rânduit arhiereu al cultului Tău pe Melchisedec [Fc 14, 18], Care pe mult încercatul Tău slujitor Iov l-ai arătat biruitor asupra şarpelui, iniţiatorul răului, Care l-ai făcut pe Isaac fiu al făgăduinţei [Fc 17, 19], Care l-ai revărsat pe Iacob, părinte a doisprezece copii, şi pe cei din el într-o mulţime şi l-ai făcut să intre în Egipt în număr de şaptezeci şi cinci de suflete [Fc 46, 27]. 24 Tu, Doamne, nu i-ai trecut cu vederea lui Iosif, ci i-ai dat drept răsplată a cuminţeniei lui pentru Tine stăpânirea asupra egiptenilor [Fc 41]. Tu, Doamne, din pricina făgăduinţelor făcute părinţilor lor, n-ai trecut cu vederea nici pe evreii împilaţi de egipteni, ci i-ai izbăvit pedepsindu-i pe egipteni [Iş 1 — 15]. 25 Dar pentru că oamenii au stricat legea naturală şi când au socotit creaţia mişcându-se de la sine, când au cinstit-o mai mult decât trebuie şi au pus-o pe acelaşi plan cu Tine, Dumnezeule a toate, nu i-ai lăsat să rătăcească, ci ai arătat pe sfântul tău slujitor Moise şi prin el ai dat legea scrisă spre ajutor celei naturale, şi aşa ai arătat creaţia drept lucrul Tău şi ai izgonit rătăcirea politeistă; pe Aaron şi pe urmaşii lui i-ai slăvit cu cinstea preoţiei, iar pe evrei când păcătuiau îi pedepseai, iar când se întorceau îi primeai. ~6 Pe egipteni i-ai pedepsit cu zece plăgi; despărţind marea, i-ai trecut prin ea pe israeliţi, iar pe egipteni, care-i urmăreau, i-ai dat pierzaniei înecându-i sub ape; ai îndulcit cu un lemn apa amară, iar dintr-o stâncă tare ai revărsat apă; ai făcut să ploaie din cer mană, iar din văzduh prepeliţe; le-ai dat un stâlp de foc spre luminare noaptea şi un stâlp de nor ziua spre umbrire de arşiţă; l-ai arătat strateg pe Iosua şi prin el ai surpat şapte neamuri ale canaaniţilor; ai despărţit apele Iordanului şi ai secat râurile Etanului [Ps 73, 15], ai doborât zidurile [Ierihonului] fără maşini de asediu şi fără mână de om.