Sinodul tâlhăresc din Efes
Sinodul numit Sinodul tâlhăresc din Efes este un sinod local care s-a ținut în anul 449 la Efes (Asia Mică, azi Turcia), în timpul marilor dispute hristologice din secolul al V-lea, între Sinodul III Ecumenic și Sinodul IV Ecumenic.
Sinodul de la Efes din anul 449 a avut pretenția de a fi universal sau ecumenic, fiind convocat de împăratul Marcian și prezidat de patriarhul Dioscor al Alexandriei, cu ordin de la împărat de a-l reabilita pe Eutihie într-o nouă încercare de a restabili pacea în Biserică.
Patriarhul Dioscor al Alexandriei, care era succesorul sfântului Chiril al Alexandriei, "a stăruit că în Hristos este o singură fire (physis)". Această poziție este cunoscută sub numele de monofizitism. Conform acestei erezii, Mântuitorul ar fi "din două firi, dar după Întrupare este 'o singură fire întrupată a lui Dumnezeu-Cuvântul'." Sfântul Chiril folosise și el aceste cuvinte (gr. mia physis tou Theou Logou sesarkomeni), dar Dioscor a omis multe din afirmațiile acestuia care completau și echilibrau acest punct de vedere, și care folosea o terminologie diferită.
După numai doi ani, împăratul Marcian a convocat un nou sinod al Episcopilor pentru a tranșa asupra acestei chestiuni. Acest Sinod, care a avut loc la Calcedon, și a devenit celebru, este socotit Al Patrulea mare Sinod Ecumenic.
