Leastviţa
Leastviţa este denumirea sub care a circulat in Ţările Române scrierea Sfântului Ioan Scărarul,Scara dumnezeiescului urcuş
Origine
Cuviosul Ioan Scărarul sau Ioan Climax(579-649) a fost egumen al mănastirii Sinai şi poate cel mai de seamă Părinte duhovnicesc al Răsaritului,nevoitor al rugăciunii lăuntrice(rugăciunea lui Iisus,rugăciunea neîntrerupată,rugaciunea pură),însă în varianta monologică(redusă la un singur cuvânt:Iisus).După Sfinţii Calist şi Ignatie Xantopol,rugăciunea monologică nu este accesibilă începătorilor,aceştia fiind sfătuiţi a se ruga cu toate cuvintele:"Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieşte-mă".A parcurs dumnezeiescul urcuş treaptă cu treaptă,dobândind rând pe rând virtuţile duhovniceşti.A primit de la Dumnezeu darul rugăciunii neîntrerupte,trezviei,smeritei cugetări,lacrimilor,contemplaţiei dumnezeieşti,îndumnezeirii.Fiind rugat de călugări să lase un îndreptar posteritaţii,a alcătuit scrierea "Scara dumnezeiescului urcuş".
Cuviosul Ioan Scararul vorbeşte de 30 de trepte în cele 30 de capete câte conţine scrierea,deşi corect ar fi fost 33.Se presupune că lucrarea s-a transmis incompletă sau că însuşi autorul consideră că urmatoarele 3 trepte pot fi urcate luând îndrumare direct de la Dumnezeu.Cifra 33 reprezentă anii petrecuţi de Mântuitorul pe pâmant şi este considerată sacră.Sfântul Pahomie,întemeietorul monahismului sub forma comunitară,are o revelatie în timpul somnului ,când cineva îi dă un şirag de metanii cu 33 de boabe ,poruncindu-i să i le dăruiască oamenilor pentru a se ruga pe ele Rugăciunea lui Iisus.Ulterior,acesta a luat o mare amploare ,fiind cunoscut astăzi sub denumirea de komboskini. Rozariul,care insemna "gradina( Fecioarei Maria)", romano-catolic îşi are originea în komboskini.
Tema/motivul Leastviţei în arta populară şi culta românească
În Ţările Române,lucrarea ce a fost cunoscută sub denumirea de Leastviţa a avut o mare răspândire şi un impact deosebit,motivul scrierii fiind zugravit pe pereţii mănastirilor Suceviţa si Râşca.De asemenea este prezent în sculptura stâlpilor de la case sau în ouăle încondeiate.În secolul al XX-lea' Constantin Brâncuşi foloseşte motivul Leastviţei pentru Coloana Infinitului de la Târgu Jiu. Motivul rămâne actual,numeroşi artişti plastici şi meşteri populari continuă să-l foloseasca.
Istoricul Leastviţei în Ţările Române
Pătrundera scrierii în Ţările Române s-a făcut prin manuscrisele greceşti,dar cel mai probabil prin traducerile slavone.Manuscrisele în limba slavonă s-au pastrat din secoluul al XV-lea.De aici provine şi denumirea de Leastviţa sau Lestviţa.Unii cercetatori sunt de părere ca "Scara" a pătruns prin manuscrisele greceşti mult mai devreme şi de aici a fost tradusă direct în limba româna.Aceasta se explică prin receptivitatea culturii româneşti faţa de modelul bizantin.
Legaturi