Discuție:Paisie de la Neamț

Articol Paisianismul

Pun în continuare articolul „Paisianismul” din Ene Braniște și Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2, în cazul în care cineva dorește să amelioreze acest articol „Paisie de la Neamț” (dacă și considerați necesar): « Paisianismul este un curent monahal înnoitor, inițiat de Paisie în Moldova, în a doua jumătate a sec. XVIII. Paisie, de origine moldovean, înrudit, se crede, cu familia Cantemir, se trăgea dintr-o familie de preoți, stabiliți în Ucraina (la Poltava); el și-a făcut studiile la Mănăstirea Pecerska din Kiev, întemeiată de Petru Movilă, mitropolit din neamul familiei domnilor moldoveni Movilă (sec. XVI-XVII). Paisie, pe numele său laic Platon, se stabilește la schitul Poiana Mărului (lângă Râmnicul Sărat), unde lucrează icoane în argint, și, influențat de viața monahală, pleacă la Muntele Athos, unde va intra în călugărie sub numele de Paisie. Impunându-se prin curăția vieții duhovnicești și adunând în jurul său mulți ucenici, el este făcut ieromonah-duhovnic. Însoțit de o parte dintre ucenicii săi, Paisie revine în Moldova, unde, cu sprijinul mitropolitului Gavriil Callimachi, se stabilește la mănăstirea Dragomirna (ctitoria mitropolitului Anastasie Crimca), care era aproape pustie, și începe organizarea ei într-un spirit cu totul nou. În acest scop întocmește un regulament („îndreptar“) din 28 de puncte, cu rânduieli pentru viețuitorii mănăstirii, deveniți și mai numeroși, fiind nu numai români, ci și slavi (ruși, ucrainieni) pentru care va și rândui ca slujbele să se săvârșească și în limba română și în lb. slavonă. Regulamentul prevedea: viața de obște, ascultare, smerenie, muncă, sărăcie, respectarea „pravilei călugărești“, săvârșirea slujbelor conform Tipicului ș.a. Un accent deosebit se va pune pe viața culturală, prin lecturi și traduceri din scrierile marilor asceți greci și slavi, ca: Antonie cel Mare, Isaia Pustnicul, Petru Damaschin, Marcu Ascetul, Teodor Studitul, Macarie cel Mare etc. Paisie întocmește o lucrare despre „Rugăciunea minții“, combătând pe cei care negau valoarea acestei rugăciuni de bază a vieții călugărești. În 1775, austriecii ocupă Bucovina și Paisie cu vreo 200 dintre ucenici părăsește Dragomirna și se stabilește la mănăstirea Secu unde, timp de patru ani, va continua rânduiala de viață monahală după Regulamentul de la Dragomirna. În anul 1779, domnitorul Constantin Moruzi (1777-1782) îl numește pe Paisie stareț la mănăstirea Neamț, unde se afla cea mai bine organizată viață mănăstirească din Moldova. Paisie va continua activitatea sa, după aceleași rânduieli athonite, precum și activitatea culturală (scrieri originale și traduceri din Sfinții Părinți și marii asceți răsăriteni); construiește un spital și mărește numărul chiliilor, căci se aflau acum în mănăstire peste 700 de călugări, unii veniți de pe tot teritoriul românesc (Țara Românească și Ardeal) și din alte țări (bulgari, sârbi, greci, ruși). Paisie formase la Neamț o adevărată școală de traducători. Aici s-a tradus, din lb. greacă în slavonă, și Filocalia, pe care mitropolitul rus Gavriil a tipărit-o la Petersburg. Din scrierile lui Paisie s-au păstrat sute de manuscrise și rânduielile vieții monahale stabilite de el s-au răspândit nu numai în mănăstirile de pe teritoriul românesc, ci și de peste hotare (îndeosebi în Rusia, în peste o sută de mănăstiri). Urmașii săi au dus mai departe tradiția vieții monahale stabilite de el, atât la Secu cât și la Neamț; unul dintre ucenicii săi, călugărul Platon, a scris „Viața lui Paisie“. Un discipol indirect al lui Paisie a fost marele mitropolit Veniamin Costache al Moldovei, cel care a întemeiat Seminarul de la Socola, Iași (vezi M. Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. II, Buc, 1981, p. 580-584).». --Inistea (discuție) 6 decembrie 2023 17:29 (UTC)

Mulțumim de document, și eu voiam să adaug o secțiune pentru Paisianism cândva dar nu aveam nimic la îndemână. Am să-l incorporez săptămâna asta. [ RappY (discuție) 6 decembrie 2023 21:54 (UTC) ]

Am adăugat o secțiune pentru Paisianism. Mai erau contraziceri în textul de mai sus și cel de pe pagină (e.g. mai sus este menționat că „Platon” ar fi fost numele său laic dar pe pagină scrie că „Platon” era numele de rasofor iar din Botez era numit Petru). Le-am potrivit cum am reușit mutând și părți din secțiunea despre viață înspre noua secțiune pentru a evita repetiția și a păstra o organizare a tipului de informație. Nu am reușit să-l fac săptămâna trecută cum menționasem mai sus fiindcă am făcut covid între timp. [ RappY (discuție) 13 decembrie 2023 12:58 (UTC) ]