Maria Egipteanca
| Sfânta Maica Noastră Maria Egipteanca | |
| |
| Date personale | |
| Naștere | ~445, probabil în apropiere de Alexandria, Egipt |
| Mutare la Domnul (†) | 1 aprilie, 522, pustia Iordanului |
| Localizare |  Imperiul Bizantin
|
| Naționalitate | egipteancă |
| Date cult | |
| Tip | cuvioasă, pustnică |
| Data canonizării | dată necunoscută |
| Prăznuire la data de | 1 aprilie, Duminica Sfintei Maria Egipteanca |
| Proclamare | recunoaştere pan-ortodoxă |
| Biserici patronate | |
Sfântă Maica Noastră Maria Egipteanca(344-421) a fost o pustnică din deşert din a doua jumătate a sec al IV-lea şi prima jumătate a secolul al V-lea[1], care s-a pocăit după o viaţă de prostituată. Ea a devenit un exemplu de pocăinţă, asemenea lui Manase, Zaheu, David, răufăcătorul de pe cruce sau fiul risipitor. Maria Egipteanca a adormit în 422 într-un mod vrednic de remarcat. Biserica o prăznuieşte în ziua adormirii, adică în 1 aprilie; pe lângă aceasta, ea este pomenită în Duminica Sfintei Maria Egipteanca, adică în a cincea duminică din Postul Mare.
Viaţa
Ea şi-a început viaţa ca o tânără care-şi urmează pasiunile trupeşti, fugind în Alexandria, departe de părinţii ei, la vârsta de 12 ani. Acolo a trăit o viaţă de prostituată timp de 17 ani, cu toate că adesea refuza banii bărbaţilor cu care mergea, trăind mai degrabă din cerşit şi din torsul inului.
Însă, într-o zi a întâlnit un grup de bărbaţi care vroiau să călătorească pe mare, spre Ierusalim, ca să se închine Sfintei Cruci. Maria a mers cu ei în această călătorie, seducându-i pe rând de dragul distracţiei. Dar când grupul a ajuns la Ierusalim şi au mers la biserică, Maria a fost oprită să intre în aceasta de o forţă nevăzută. După trei încercări nereuşite, ea a rămas afară, în curtea bisericii, unde a văzut o icoană a Maici Domnului. A început să plângă şi să se roage din toate puterile către Maica Domnului ca să îi dea voie să vadă Sfânta Cruce; după aceea, a promis ea, va renunţa la dorinţele lumeşti şi va merge oriunde îi va spune Maica Domnului.
După această convertire din inimă de la porţile bisericii, ea a mers în deşertul de lângă Iordan unde a început o viaţă de pustnică. Ea a trăit mulţi ani doar cu trei pâini şi după aceea cu rarele verdeţuri ale pământului. Timp de 17 ani, Maria a fost chinuită de "fiare sălbatice - pasiuni şi dorinţe nebuneşti." După aceşti ani de tentaţii, totuşi, ea a depăşit tentaţiile şi a devenit ucenica Maicii Domnului.
După 47 de ani de pustnicie în singurătate, ea l-a întâlnit pe preotul Sfântul Zosima în deşert, care a convins-o să-i povestească viaţa sa. Sfânta Maria Egipteanca i-a povestit cu multă smerenie povestea ei în timpul acesta arătându-i preotului că are darul înainte vederii; ea ştia cine a fost şi cine era Zosima cu toate că niciodată nu se mai întâlniseră. La sfârşit, ea i-a cerut lui Zosima să se întâlnească iarăşi anul următor la apusul soarelui în Joia Mare pe malurile Iordanului pentru a se Împărtăşii.
Zosima a făcut exact cum i s-a cerut, cu toate că încă avea dubii legate de această experienţă mai ales că soarele apusese deja. Apoi, Maria a apărut pe malul opus al Iordanului; trecând singură, ea a mers pe apă în mod miraculos şi l-a întâlnit pe Zosima. Când el a încercat să-i facă o metanie, ea s-a tras înapoi spunându-i că un preot este mult superior şi că pe lângă această el are cu el Sfintele Taine. Maria a primit Sfânta Împărtăşanie şi a trecut înapoi Iordanul după ce l-a instruit pe Zosima referitor la mănăstirea sa şi după ce i-a dat iarăşi întâlnire în locul unde s-au întâlnit prima dată peste un an. Când el a ajuns acolo, a găsit trupul Mariei împreună cu un mesaj scris pe nisip care îi cerea să o înmormânteze şi îi spunea că murise imediat după Împărtăşanie în anul anterior (şi trupul îi fusese adus în mod miraculos acolo unde era aşezat). Astfel Zosima, uimit, a început să sape, dar a obosit curând; atunci s-a apropiat un leu care a început să îl ajute după ce lui Zosima i-a trecut frica de această creatură. Astfel, Sfânta Maria Egipteanca a fost înmormântată. Zosima s-a reîntors la mănăstire, le-a povestit tuturor ceea ce văzuse şi le-a dat multe sfaturi bune călugărilor şi stareţului de acolo. El a murit la aproape o sută de ani în aceeaşi mănăstire.
Ulterior, povestea vieţii Mariei a fost pusă pe hârtie de Sfântul Sofronie, Patriarh al Ierusalimului.
Viaţa Sfintei Maria Egipteanca este citită în Postul Mare împreună cu Canonul cel Mare Al Sfântului Andrei.
Imnografie
- Întru tine maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip;
- că luând crucea ai urmat lui Hristos;
- şi lucrând ai învaţat sa nu se uite la trup, că este trecător;
- ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.
- Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, cuvioasă maică Marie, duhul tău.
Condac (Glasul 3)
- De toate felurile de întinări fiind mai înainte plină,
- astăzi te-ai arătat mireasă lui Hristos prin pocăinţă,
- urmând vieţii îngereşti, şi cu arma Crucii pierzi pe draci.
- Pentru aceasta te-ai arătat mireasă Împărăţiei Ceriurilor, Marie preamărită.