Agata din Sicilia
Sfânta Muceniţă Agata (sau Agatia) a vieţuit în secolul al III-lea, născându-se în anul 235 în cetatea Panormos (astăzi Catania) din Sicilia.
Viaţa
Tânăra Agata strălucea prin frumuseţea trupului şi a sufletului şi făcea parte dintr-o familie foarte bogată. Într-o zi, ea a fost cerută de soţie de un consul pe nume Quintian, însă tânăra l-a refuzat, spunându-i că şi-a închinat deja viaţa unui alt soţ şi acela nu este altul decât Hristos, Dumnezeul creştinilor.
Auzind acestea, şi văzând că insistenţele sale rămân fără rezultatul dorit, consulul a poruncit să fie luată şi dată pe mâna unei femei necredincioase şi uşuratice, pe nume Afrodisia, ca să o întoarcă de la credinţa ce-o avea în suflet. Cu toate ameninţările din partea consulului şi cu toate pedepsele aplicate de matroană, Sfânta Agata nu a renunţat la dragostea pentru Dumnezeul ei, şi toate le-a suferit pentru a nu-l face de râs înaintea oamenilor. Căci adevărat gândea sfânta că ceea ce vine de la Hristos e mult mai puternic decât ceea ce vine de la oameni.
Văzând tăria ei, consulul hotărăşte să o dea pe mâna călăilor spre a o chinui „până o avea să renunţe sau să moară”. Şi mult a fost tânăra mireasă a lui Hristos, Agata, chinuită şi la torturi groaznice supusă, iar trupul ei suferea şi sufletul ei se veselea în braţele mirelui său. A ordonat Quintian ca sânii tinerei fecioare să fie torturaţi, iar sfânta i-a răspuns torturii prin cuvintele : "Tiran nemilos, nu te ruşinezi să torturezi la o femeie acel sân de la care ai supt viaţa, atunci când erai copil?". În cele din urmă a ordonat consulul călăilor ce o torturau pe sfântă, să-i fie tăiat pieptul cu un cleşte de fier.
Vindecarea miraculoasă a pieptului său
Despre vindecarea în chip miraculos al pieptului Sfintei Muceniţe Agata se spune că :
La miezul nopţii i s-a arătat Sfântul Apostol Petru, cu chipul bătrân şi cinstit, purtând în mâinile sale multe doctorii. "Iată, eu stăteam şi priveam la tine în ceasul acela, când ai răbdat chinurile şi am cunoscut că este cu putinţă să se tămăduiască pieptul tău; pentru aceea am şi venit aici." Sfânta Muceniţă Agata a răspuns: "Eu niciodată n-am obişnuit trupul meu cu nici un fel de doctorie, şi acum mi se pare că nu se cade a strica obiceiul cel bun, păzit din tinereţe". Bătrânul i-a zis: "Şi eu sunt creştin şi nădăjduiesc să te tămăduiesc; am venit la tine, deci nu te ruşina de mine".
Sfânta i-a răspuns, zicând: "Tu eşti bărbat, iar eu fecioară, deci cum voi putea ca fără de ruşine să-mi descopăr pieptul înaintea ta? Voiesc mai bine să rabd înainte durerea rănilor mele, decât să mă golesc înaintea ochilor bărbăteşti. Mulţumescu-ţi, cinstite părinte, căci pentru mine ai venit aici, vrând să tămăduieşti rănile mele, însă să ştii că doctoriile cele făcute de oameni nu se vor apropia de trupul meu niciodată". Iar bătrânul i-a zis: "De ce nu voieşti să te tămăduiesc?" Sfânta a răspuns: "Am pe Domnul meu Iisus Hristos, Care le tămăduieşte pe toate, şi Care, cu voia şi cu cuvântul Său, ridică pe cei căzuţi. Acela, de va voi, poate să mă mântuiască şi pe mine, roaba Sa cea nevrednică".
Apostolul a zâmbit puţin şi i-a zis: "Acela m-a trimis la tine, fecioară, pentru că eu sunt Apostolul Său; deci, fii acum tămăduită". Zicându-i acestea, s-a făcut nevăzut. Sfânta Agata privind apoi la trupul său, a văzut ca toate rănile erau tămăduite.
Nereuşind în nici un chip să schimbe decizia ei, consulul a poruncit sa fie aruncată pe cărbuni încinşi până se va săvârşi. Şi astfel, Sfânta Muceniţă Agata şi-a dat sufletul în braţele Mântuitorului în anul 251, la doar 16 ani, având ca zi de pomenire data de 5 februarie.
Proslăvirea
Imediat după sfântă adormirea sa, creştinii au început să o venereze pe tânăra ce-a răbdat atâtea pentru Dumnezeul ei, ca sfântă, cultul său răspândindu-se cu repeziciune, şi multi, în diferite hotare ale Imperiului auzeau de tăria sa trupească şi sufletească.
Se spune că pe mormântul ei un înger a adus o lespede pe care erau scrise cuvinte: "Cuget cuvios, lucrând în libertate, cinste de la Dumnezeu şi patriei mântuire".
În jurul anului 500, Sfântul Simachus, papă şi episcop al Romei, i-a închinat Sfintei Muceniţe Agata o biserică la Roma, iar Sfântul Grigorie Dialogul, episcopul Romei (cunoscut şi ca Papa Grigorie cel Mare), i-a închinat o noua biserică, în secolul al VII-lea, pe locul uneia construite în anul 460 de gotul Ricimer, biserică ce mai există şi astăzi şi care se numeşte Santa Agata del Goti.
Sfânta Muceniţă Agata este venerată atât în Biserica Ortodoxă şi Catolică cât şi în Bisericile Creştine Orientale, cu aceeaşi zi de prăznuire – 5 februarie.
Imnografie
- Mieluşeaua Ta, Iisuse, Agata, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună cu Tine mă îngrop cu Botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.
- Îmbracă-se astăzi Biserica în slăvit veşmânt de porfiră, vopsit în neprihănitul sânge al muceniţei Agata, iar noi cu toţii să strigăm: Bucură-te, mândrie a Cataniei!
- ↑ Condacul este tradus din limba engleză.
Patronaj
Sfânta Muceniţă Agata este considerată patroana oraşului Catania şi a regiunii Molise din Italia cât şi a statelor San Marino şi Malta.
În fiecare an, între 3 şi 5 februarie, are loc la Catania un festival în cinstea Sfintei Muceniţe Agata, care comemorează viaţa ei, festival ce culminează cu o procesiune ce durează toată noaptea şi la care participă mii de persoane.