Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos)

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 30 aprilie 2016 17:45, autor: Inistea (Discuție | contribuții) (el)
Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Cutlumuş, numită în vechile hrisoave şi "lavra românească", este una din cele douăzeci de mănăstiri din Muntele Athos. Este localizată în nord-estul peninsulei, lângă Careia (Karyes), capitala Sfântului Munte. Mănăstirea Cutlumuş este a şasea în ordinea ierarhică athonită.

Istorie

Ctitorul ei fondator a fost Alexie Comnenul, împăratul Bizanţului şi călugărul Calist Cotlomuşeanul (sec. al IX-lea), un arab evlavios de la care îşi trage şi numele. Mama acestuia era creştină, iar el însuşi devine creştin, schimbându-şi numele arab în Constantin, iar din călugărie Calist. Mai târziu, această mănăstire a fost jefuită, iar Sf. voievod Neagoe Basarab, precum şi domnii Mircea cel Bătrân si Vintilă Vodă ai Ţării Româneşti au refăcut-o şi au împodobit-o din nou. Aici a fost protos şi fostul mitropolit al Ungrovlahiei, Hariton (1372-1380+), din care pricină se mai numeşte şi Mănăstirea Sf. Hariton. În anul 1766 a vieţuit aici, ca simplu călugăr, Matei, patriarhul Alexandriei, care a înzestrat-o cu averi importante.

Existenţa mănăstirii este atestată deja printr-un document din anul 1169, însă în forma ei actuală Mănăstirea Cutlumuş a fost întemeiată în sec. al XIV-lea. Biserica centrală a fost construită în anul 1540. Aceasta este considerată a fi una dintre cele mai majestuoase mănăstiri de la Sfântul Munte.

În afara bisericii centrale (din 1540), mănăstirea mai are şi numeroase capele. Cea mai impresionantă dintre ele, construită în anul 1733, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, se găseşte în stânga pridvorului bisericii centrale, adăpostind o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Mai amintim şi capelele închinate Sf. Natalia, Sf. Cosma şi Damian, Tuturor Sfinţilor, Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Arhangheli şi Sf. Spiridon.

În anul 1990, aici trăiau 73 de monahi.

Odoare

Cărţi şi manuscrise

Biblioteca mănăstirii Cutlumuş cuprinde 662 de codice manuscrise şi 3500 de cărţi vechi tipărite.

Pe lângă cărţile vechi de slujbă şi teologice, aceasta mai cuprinde şi o serie de manuscrise, dintre care 94 pe pergament, cuprinzând chestiuni bisericesti din sec. X-XIV şi 300 de manuscrise de muzică bisericească şi alte chestiuni din sec. XIV-XIX.

Icoane

Aici se află o icoană a Mântuitorului şi cea a Maicii Domnului numită "Mijlocitoarea", făcătoare de minuni.

În paraclis se află icoana Maicii Domnului "Tare Apărătoare" (sec.XIII) - apărătoare de foc şi de frică.

Moaşte

Mănăstirea păstrează părticele de moaşte de la mai mulţi sfinţi: capul Sf. Haralambie, piciorul Sf. Ana, capul Sf. Alipie Stâlpnicul, precum şi mâna stângă a Sf. Grigorie Teologul, Sf. Paraschevi , Sf. Anastasia (izbăvitoarea de otravă).

Schituri

Schitul grec Sfântul Pantelimon aparţine de Cutlumuş şi este situat aproape de mănăstire.

Sfinţi, părinţi duhovniceşti şi alte personalităţi

  • Cuviosul Părinte Paisie Aghioritul a trăit într-o chilie care ţinea de Mănăstirea Cutlumuş, numită Panagouda, între anii 1979-1996.

Legături externe