Studiile [[aghiografie|aghiografice]] din secolul XX{{Ref|1}} au arătat că punctul de plecare al cultului sfinţilor în primele secole ale creştinismului a fost cultul mucenicilor, care erau cinstiţi de adunarea locală a credincioşilor adunaţi în jurul mormântului mucenicului (unde adesea se găseau şi moaştele lui), în ziua pomenirii [[moartea|morţii]] sale, adică naşterea la [[viaţa veşnică]].