'''Pentateuh'''-ul este un termen care se referă la primele cinci cărţi ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]]. Provine din grecescul penta ("cinci"), teukhos, ("îndeplinire"), sau îndeplinirea celor cinci cărţi. Mai poate fi tradus şi prin "sulul cu cinci cărţi" În iudaism, este numit ''Tora'' ("învăţătură"), sau ''[[Legea lui [[Moise]]''. Pentateuhul constă din următoarele cinci cărţi ale [[Sfânta Scriptură|Bibliei]]:
* [[Cartea Facerii|Geneza]]
[[Cartea Facerii|Geneza]] începe cu istoria primitivă: povestea creaţiei şi a grădinii Edenului (Geneza 1-3), descrierea descendenţilor lui Adam până la Noe care a supravieţuit potopului (Geneza 3-9), şi descrierea descendenţilor lui Noe prin Turnul Babel până la ridicarea lui Avraam (Geneza 10-11). Apoi, urmează povestea patriarhilor [[Avraam]], [[Isaac]] şi [[Iacov (Vechiul Testament)|Iacov]], şi viaţa lui [[Iosif (Vechiul Testament)]] (Geneza 12-50). Dumnezeu le-a făcut patriarhilor promisiunea că le dă dă ţara Canaanului, dar la sfârşitul Genezei tribul lui Iacob părăseşte Canaanul pentru Egipt din cauza foametei.
[[Cartea Ieşirii|Ieşirea]] descrie ridicarea lui [[Proorocul Moise|Moise]], care îi scoate pe israeliţi din Egiptul faraonilor (Exodul 1-18) şi îi duce în [[Muntele Sinai]]/Horeb unde intermediază pentru ei legile şi regulile lui Dumnezeu (Ieşirea 19-24), abate mânia lui Dumnezeu când Israel încalcă legea şi face un viţel de aur (Ieşirea 32-34) şi îi instruieşte pentru construirea [[tabernacol]]ului (Ieşirea 25-31; 35-40).
[[Cartea Leviticului|Levitic]]ul începe cu instrucţiuni despre folosirea tabernacolului pe care evreii de abia îl construiseră (Levitic 1-10), urmat de o lungă enumerare a regulilor de curăţie (Levitic 11-15), ziua ispăşirii (Levitic 16) şi multe legi morale şi rituale numite uneori şi Codul Sfinţeniei (Levitic 17-26).