OrthodoxWiki:Cafenea

Bine ați venit în cafenea! Cafeneaua este un loc unde se discută, tot ceea ce este dorit sau necesar, de preferință într-o atmosferă agreabilă.

Putem începe a discuta aici lucrurile necesare acestui stadiu de dezvoltare a proiectului.

Reguli pentru buna rânduială:

1. Nu uitați să vă semnați cu 4 tilde: ~~~~;
2. Puneți noile discuții la sfârșitul paginii, nu la început, mesajul dvs cu titlu cam așa: ==Titlu==.

OrthodoxWiki:Cafenea/Arhive

Acatiste, canoane de rugaciuni, fragmente de Minei pe orthodoxwiki?

Ziua buna,

Am pus aceasta intrebare si direct Parintelui Nistea, cred insa ca e mai potrivita aici. Scuze pentru dubla postare.

Se pot publica acatiste, canoane de rugaciuni, fragmente de Minei, etc pe orthodoxwiki? Personal pot argumenta in ambele sensuri:

- nu, caci o enciclopedie nu e un ceaslov, si nu facem din orthodxwiki un soi de "carte a cartilor" ci doar o enciclopedie.

- da, pentru ca adeseori rugaciunile sunt si o forma condensata de cunostinte teologice.

Exista vreo preferinta, vreo directie predefinita in cultura organizationala a orthodoxwiki?

Doamne ajuta si Craciun Fericit,

GFelix 27 decembrie 2014 11:14 (PST)

Mi-am mai exprimat părerea în această privință, cu ocazia unei probleme asemănătoare: publicarea unor astfel de articole (acatiste, canoane de rugaciuni etc.) ar încalca politicile oficiale OrthodoxWiki. Pe pagina OrthodoxWiki:Despre#Ce este OrthodoxWiki? se specifică foarte clar: „... OrthodoxWiki... este o enciclopedie unde utilizatorii scriu articole enciclopedice, bazate pe surse de încredere”. O problemă oarecum similară apăruse în anul 2010, când un utilizator începuse să transcrie ca articole separate cărţile Bibliei. Problema a fost discutată la Cafenea (OrthodoxWiki:Cafenea/Arhiva2#Biblia) și s-a ajuns la concluzia că astfel de articole trebuie transformate în texte enciclopedice: „prezentare pe scurt, incadrare istorica si teologica - NU copierea textului”. --Bătrânul (discuție) 27 decembrie 2014 16:48 (PST)

Clar, e una din liniile de argumentare pe care mi le-am imaginat. Multumesc frumos GFelix 28 decembrie 2014 01:22 (PST)

Eu sunt de părere că textele vechi ale Bisericii (cele din cărțile liturgice, de pildă) nu au același statut de copyright ca textele contemporane ale autorilor particulari. Ele aparțin Bisericii, după cum și noi aparținem Bisericii - copyright-ul Bisericii este doar o protecție pentru abuzuri (sunt de pildă situri care se folosesc de ele ca să vândă publicitate sau servicii, ceea ce evident nu e etic și nici acceptabil, chiar dacă Biserica nu a luat încă poziție în această chestiune), de greșeli care apoi se perpetuează etc., dar nu mai mult. Dacă însă ele sunt utile în proiectul OrthodoWiki este o altă discuție. Principiul meu este că e mult mai important pentru proiectul nostru să ne concentrăm pe articolele enciclopedice, care e și scopul principal al proiectului. Dacă însă un contributor nu crede că poate participa la articolele enciclopedice, dar publică texte ale Bisericii (din surse verificate sau autorizate), eu consider că este binevenit. Ele sunt sau trebuie să devină un fel de anexe la articolele principale și evită trimiterea cititorului pe situri externe, asupra căror conținut (ortodoxie, fidelitate, siguranță etc.) noi nu avem nicio siguranță. Dacă textele publicate aici sunt deci verificate, eu consider că e un plus pentru enciclopedie. --Inistea 3 ianuarie 2015 07:54 (PST)

După mine, publicarea de fragmente de texte liturgice pe Orthodoxwiki nu este, în general, utilă proiectului. Poate fi însă de folos cititorilor, cred, doar în măsura în care aceste texte nu sunt deja publicate/accesibile online pe alte siteuri. Chiar și atunci, cu recomandarea de a transmite textele liturgice (și) administratorilor unor pagini ortodoxe care au deja "biblioteci" de texte liturgice și colecții de rugăciuni. Iar pe paginile enciclopedice cred că pot fi incluse fragmente (scurte) de astfel de texte, pentru motivul arătat și de dumneavoastră.Iuliana 4 ianuarie 2015 08:04 (PST)

La mulți ani și un an nou cu bine! Iuliana 4 ianuarie 2015 08:04 (PST)

Nume de botez ?

Ce părere aveți, ar fi utilă o pagină de genul acesteua: en:Baptismal_names și pe ro.orthodoxwiki? Mă gândesc ca pe de o parte poate sa funcționeze ca o listă de nume comune de sfinți date la botez, pe de altă parte găsirea sfinților ortodocși ocrotitori pentru copiii cu nume "atipice". Mă gândesc și la practica, respectiv moda numelor "străine" sau rare. Mulțumesc. Iuliana 4 ianuarie 2015 08:16 (PST)

De ce nu?! dacă îi găsim un mod de funcționare - că altminteri lista e însăși Categoria Sfinți.--Inistea 4 ianuarie 2015 10:13 (PST)

Puțin prezent

După cum vedeți, sunt puțin prezent zilele astea pe OrthodoxWiki. Am o perioadă încărcată acum, nu sunt complet absent, dar vor redeveni mai prezent în februarie. --Inistea 14 ianuarie 2015 07:45 (PST)

Noi sfinți români

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit joi 25 februarie 2016 în ședință de lucru la reședința patriarhală, a aprobat canonizarea cuvioșilor Neofit și Meletie, de la Mănăstirea Stânișoara, județul Vâlcea, cu ziua de pomenire 3 septembrie, și a cuvioșilor Daniil și Misail, de la Mănăstirea Turnu, cu ziua de pomenire 5 octombrie. Sursa: AGERPRES: Sinodul BOR a aprobat canonizarea cuvioșilor Neofit și Meletie, de la Mănăstirea Stânișoara și Daniil și Misail, de la Mănăstirea Turnu, 26 februarie 2016. --Bătrânul (discuție) 25 februarie 2016 21:44 (PST)

De asemenea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea mitropolitului Iacob Putneanul în rândul sfinților, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veșnice. Sursa: Iulian Dumitrașcu, Viața Sf. Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, 7 iunie 2016, Agenția de știri Basilica.ro. --Bătrânul (discuție) 15 iunie 2016 14:58 (UTC)

Tomos Sinodal de canonizare nr. 1/2016, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin hotărârea nr. 2212 din 25 februarie 2016, a fost făcut public la 28 septembrie 2016, în biserica Mănăstirii Sfântul Antim – Troianu, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”.

Sursa: http://basilica.ro/tomos-sinodal-pentru-canonizarea-sfintilor-cuviosi-neofit-si-meletie-de-la-manastirea-stanisoara-si-a-sfintilor-cuviosi-daniil-si-misail-de-la-manastirea-turnu/. --Bătrânul (discuție) 28 septembrie 2016 17:31 (UTC)

Ștefan sau Ștefanas?

Atât în articolul Apostolul Ahaic cât și în articolul Apostolul Fortunat se afirmă că aceștia sunt pomeniți de Biserică la 15 iunie, împreună cu Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic). Este citat Sf. Apostol Pavel, care în Epistola sa către Corinteni (I Corinteni 16,17) spune: Mă bucur de venirea lui Ștefanas, a lui Fortunat și a lui Ahaic, pentru că aceștia au împlinit lipsa voastră. Dar Sf. Ștefan, Întâiul-mucenic, fusese ucis cu pietre la Ierusalim, înainte ca Sf. Apostol Pavel (Saul) să se convertească la creștinism și să scrie Epistola I către Corinteni - deci acel Ștefanas este altcineva decât Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic). Mai mult, tot în Epistola I către Corinteni, Sf. Pavel spune (I Corinteni 1,16): Am botezat și casa lui Ștefanas; afară de aceștia nu știu să mai fi botezat pe altcineva, precum și (I Corinteni 16,15): Vă îndemn însă, fraților, - știți casa lui Ștefanas, că este pârga Ahaei și că spre slujirea sfinților s-au rânduit pe ei înșiși; încă un argument pentru a nu se confunda Ștefanas cu Ștefan (Întâiul-mucenic). Iar în sinaxar și în calendarele ortodoxe românești, la 15 iunie apare: „Tot în această zi, pomenirea Sfântului Apostol Ștefana, care cu pace s-a săvârșit”. --Bătrânul (discuție) 15 iunie 2016 15:44 (UTC)

Activitatea OrthodoxWiki

Constat, cu părere de rău, un regres al activității contribuitorilor în ultimul an. Astă vară au fost săptămâni întregi când am fost "home alone" pe acest site. Din septembrie au reînceput să activeze Oql, Ioan ioan și Ghighi‎, aceștia având, în opinia mea, contribuții de calitate. Suntem totuși prea puțini. De-a lungul timpului, am încercat să atrag diverși prieteni sau simple cunoștințe în această activitate de voluntariat, dar nu am reușit, unul dintre motivele invocate de ei fiind faptul că au încercat să își facă un cont de utilizator, dar nu au reușit, sau au primit răspunsul afirmativ prea târziu, după ce „le pierise cheful”. Nu prea i-am crezut, dar acum am văzut pe contul de facebook al ro.OrthodoxWiki.org postarea din 19 octombrie a unui domn (Luca), care se plângea de faptul că nu i-a fost confirmat contul pe OrthodoxWiki nici după o săptămână după ce a făcut cererea. I-am răspuns, rugându-l să aibă răbdare - mai mult nu pot face. Ar trebui totuși făcut ceva pentru revigorarea acestui proiect, atât de generos. --Bătrânul (discuție) 19 octombrie 2016 18:38 (UTC)

Tot eu: mi-e jenă că mă autopropun, dar cred că dacă aș primi permisiunile de administrator aș putea contribui mai eficient la bunul mers al acestui proiect. Mă gândesc în primul rând la acceptarea mai rapidă a cererilor de deschidere a conturilor noilor utilizatori, iar în al doilea rând la posibilitatea apariției unui „vandal” care poate distruge multe articole până când ar fi oprit. Este adevărat că această posibilitate este mică (în ultimii doi-trei ani nu au mai fost astfel de cazuri), dar există, iar consecințele sunt eforturile de refacere a articolelor vandalizate. Sunt conștient de defectele mele (nu am studii propriu-zise de teologie, iar uneori în discuțiile purtate cu alți utilizatori am fost prea rigid și chiar dur), dar în cei șapte ani de activitate la acest proiect (în urmă cu două zile s-au împlinit cei șapte ani...) am contribuit cu mult entuziasm și bună-credință la dezvoltarea OrthodoxWiki. Însă nu doar am dat acestui proiect de tip wiki (din timpul și energia mea), ci am și primit: nu numai că mi-am îmbogățit cultura generală și cea religioasă căutând surse de încredere pentru articolele scrise, dar am devenit mai tolerant și mai bun cu semenii mei. --Bătrânul (discuție) 19 octombrie 2016 19:16 (UTC)

Mulțumesc pe această cale Părintelui Iulian și lui FrJohn pentru acordarea permisiunilor de „birocrat” și „renameuser”. Eu solicitasem doar permisiunea de „administrator”, dar am primit mai mult decât am cerut. Sper să nu dezamăgesc pe nimeni și promit să îmi fac datoria cât mă vor mai ține puterile. Doamne ajută! --Bătrânul (discuție) 10 noiembrie 2016 05:14 (UTC)

Noi sfinți români (2)

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit joi 5 octombrie 2017 în ședință de lucru la reședința patriarhală, sub președinția PF Patriarh Daniel, a aprobat, printre altele:

• Canonizarea Mitropolitului Iosif Naniescu, numit acum Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv Mitropolitul Moldovei, cu ziua de prăznuire la 26 ianuarie;
• Canonizarea mireanului Gheorghe Lazăr, cu numele Sfântul Gheorghe Pelerinul, cu ziua de prăznuire la 17 august.

Cei doi noi sfinți români sunt sfinți contemporani, întrucât au trăit în secolul al XX-lea, alăturându-se stfel Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț. Poate reușim să inițiem articolele respective.

De asemenea, s-a mai hotărât înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Cuvios Neofit Zăvorâtul din Cipru, începând cu anul 2019,  cu ziua de prăznuire la 28 septembrie, și pomenirea Sfântului Cuvios Porfirie Cavsocalivitul în data de 2 decembrie, începând cu anul 2017.

Iconografi și Iconari

Avem două categorii care sunt identice, cred eu: Categorie:Iconografi și Categorie:Iconari. Eu aș propune să păstrăm doar Categorie:Iconografi. Inistea (discuție) 11 decembrie 2017 17:15 (UTC)

Nu ar trebui să fie identice. Conform dicționarelor:

• Iconar este o persoană care se ocupă cu pictarea icoanelor.
• Iconograf este o persoană care se ocupă cu iconografia (iconografia fiind o disciplină/știință care se ocupă cu studiul operelor realizate în pictură, sculptură și alte arte plastice).

Am creat Categorie:Iconari, în luna mai a.c., special pentru Pârvu Mutu, articol pe care l-am inițiat tot atunci. Pârvu Mutu, la fel ca și Andrei Rubliov a fost un mare și sfânt pictor de icoane, dar nu iconograf. În schimb, Leonid Uspensky a fost și iconar (căci a pictat numeroase icoane și fresce interioare în biserici), dar și iconograf (pentru că timp de 40 de ani a predat arta pictării icoanelor unor elevi și ucenici veniți din întreaga lume și a scris cărți și articole referitoare la istoria și teologia icoanei). --Bătrânul (discuție) 11 decembrie 2017 18:11 (UTC)

Diferența dintre pictarea/zugrăvirea icoanelor este cea dată de dicționarele românești. La ro.OrthodoxWiki, articolul Iconografie susține cu totul altceva. IMHO, se face confuzie între zugrăvirea (pictarea) icoanelor și iconografie. --Bătrânul (discuție) 11 decembrie 2017 18:24 (UTC)

Terminologiile sunt un pic recente în toate limbile moderne. De o maniera generala, în lumea teologica universitara de azi, "Iconologia" și "Teologia icoanei" sunt principalele discipline care "vorbesc despre". Iconograf și iconar sunt relativ sinonime. Eu înclin pentru "iconograf" pentru ca mi se pare a fi pe același calapod lingvistic cu "iconograf" și pentru ca mi se pare semantic mai larg decât "iconar". Sigur ca oricare alegere facem este bine. Inistea (discuție) 11 decembrie 2017 19:57 (UTC)

Rămân la părerea că „iconograful” este cel care teoretizează modul în care trebuie pictate icoanele, unde și cum trebuie amplasate acestea etc., în timp ce „iconarul” este cel care pictează efectiv icoanele și frescele. Aminteam mai sus de Leonid Uspensky, care a fost și iconar și iconograf; un alt exemplu celebru în acest sens ar fi Dionisie din Furna, din a cărui operă de iconar nu s-a păstrat mare lucru, dar manualul său de pictură, Erminia picturii bizantine, îl recomandă ca un mare iconograf ortodox. În schimb, Grigorie Roșca, cel care a inițiat remarcabilul program de pictură exterioară a bisericilor din nordul Moldovei, unele dintre acestea păstrându-se ca adevărate capodopere, nu a fost „iconar”, dar poate fi considerat „iconograf” (Mitropolitul Moldovei, văr primar cu domnul țării, nu s-ar fi urcat pe schele, cu pensula în mână, dar i-a învățat pe iconarii de atunci ce, cum și unde să picteze sfinții și scenele biblice de pe pereții exteriori).

Dacă există însă surse de încredere pentru termenul iconologie (respectiv iconolog), putem folosi acest termen pentru cei care teoretizează modul în care trebuie pictate icoanele și fac îndrumări în acest sens (ca Dionisie din Furna, Leonid Uspensky etc.) --Bătrânul (discuție) 12 decembrie 2017 05:58 (UTC)

Ce este iconologia este explicat aici https://www.trinityorthodox.ca/course/orthodox-iconology-iconography-worship-context si mai in detaliu în pdf-ul din pagina, care rezuma cursul https://www.trinityorthodox.ca/sites/default/files/syllabuses/TRT2111%20-%20Orthodox%20Iconology%20-%20Iconography%20in%20a%20Worship%20Context.pdf În acelasi sens, la Institutul de Teologie Ortodoxa Sfântul Serghie din Paris cursul de Iconologie (teologia icoanei sau teologia iconografiei) este tinut de Pr. Prof. Nicolas Ozoline, unul din cei mai reputati teologi ortodocsi ai icoanei, iar in acelasi timp cursul de Iconografie este tinut de Dna Elisabeth Ozoline, care este un curs practic de pictura a icoanelor, a se vedea http://saint-serge.net/formation.html (aici la Institutul Saint-Serge cursul de Iconologie, ca disciplina teologica, ca fost pentru prima oara introdus in invatamultul teologic universitar ortodox in anul 1954). P. Nicolas Ozoline tine un curs de Iconologie si istoria artei crestine si la Centrul de Studii Dumitru Staniloae de la Paris http://www.apostolia.tv/author/nicolas-ozoline/ În România, profesorul Adrian Matei Alexandrescu a tinut în anii trecuti cursuri de "Iconologie si Iconografie" la Facultatile de Teologie Ortodoxa din Iasi si Bucuresti. Fisele disciplinelor aici http://www.uaic.ro/wp-content/uploads/2013/12/teologieortodoxa.pdf pp. 283-284. Inistea (discuție) 20 decembrie 2017 23:32 (UTC)

Mulțumesc pentru bibliografia indicată. În limbile engleză și franceză mi se pare clar: iconologia este o „teologie a icoanelor”, deci iconolog ar putea fi termenul prin care este desemnată persoana care teoretizează modul în care trebuie pictate icoanele și face îndrumări în acest sens (de ex. Dionisie din Furna, Leonid Uspensky etc.). Pentru românescul iconar termenul corespondent ar fi iconograf.

În limba română, terminologia pare a fi un pic mai încurcată. Am citit cu atenție sursa indicată de dvs. (fișele disciplinelor de la Fac. de Teologie din Iași) și am constatat că se folosește și termenul iconar, atât în titlurile din bibliografia obligatorie, cât și în fișe de disciplină (de ex. Fișa disciplinei de masterat „Fundamentarea biblică a icoanei” - Tematică generală: „Hotărârile sinodale și libertatea artistului iconar în zugrăvirea icoanei etc.)

Dar, ca să nu facem aici tetrapilotomie, sunt de acord cu propunerea dvs. inițială și, lăsând la o parte ce zic dicționarele românești, să unificăm categoriile Iconografi și Iconari (rămânând doar prima, iar a doua fiind doar o redirecționare). Aștept confirmarea dvs. și mă voi ocupa de această problemă. În plus, poate că că ar fi utilă și crearea unei noi categorii: Iconologi. --Bătrânul (discuție) 21 decembrie 2017 07:00 (UTC)

Da, nu este problema ca discutam, dimpotriva, sa facem alegerile cele mai potrivite. Multumesc ca va interesati si ca va ocupati. Da, si eu cred ca ar fi utila crearea categoriei Iconologi. Inistea (discuție) 21 decembrie 2017 15:31 (UTC)

M-am conformat celor discutate mai sus și am mutat conținutul categoriei Iconari la Categorie:Iconografi, păstrând-o pe prima doar ca redirecționare. Am creat Categorie:Iconologi și am inițiat articolul Iconologie. --Bătrânul (discuție) 1 februarie 2018 05:09 (UTC)