'''Ieremia''' a fost unul dintre cei patru mari prooroci [[prooroc]]i ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] (alături de [[Isaia]], [[Iezechiel]] și [[Daniel]]). Şi-a desfășurat activitatea în secolele VII-VI î.Hr., timp de 40 de ani, sub domnia a cinci regi: [[Iosia]] (17 ani), [[Ioahaz]] (3 luni), [[Ioiachim]] (11 ani), Iehonia (3 luni) și [[Sedechia]] (11 ani). A fost contemporan cu distrugerea Ierusalimului și deportarea poporului ales în exil în Babilon (597 î.Hr.). [[Biserica Ortodoxă]] îl [[prăznuire|prăznuiește]] la [[1 mai]].

A fost fiul preotului Hilchia din localitatea Anatot „din pământul lui Veniamin”(Ier1.1), aproape de [[Ierusalim]]. Profetul Ieremia apare cu numele de Ieremia din Anatot (Ier29Ier 29.27), Anatot fiind trecută în lista cetăților preoțești (Iosua 21.18). Ieremia a cumpărat o bucată de pământ de la Hanameel, fiul unchiului său (Ier32Ier 32.6-15).

Ieremia a fost ales înainte de naștere pentru misiunea de profet (Ier1Ier 1.5). La început Ieremia se scuză spunând că nu știe să vorbească căci e doar un copil însă [[Dumnezeu]] îi spune să nu mai vorbească așa și să nu-i fie [[teama|teamă]] căci El va fi cu el ca să-l scape. Apoi Domnul își întinde mâna și-i atinge gura spunând că pune cuvintele Sale în gura lui, adăugând: „Iată, astăzi te pun peste neamuri și peste împărății, ca să smulgi și să tai, să dărâmi, și să nimicești, să zidești și să sădești”. Referirea era în prima parte la mustrările adresate regilor vremii, iar în a doua parte la sfaturi, îndemnuri, încurajări și îmbărbătări.

Dumnezeu îi spune să nu-și ia nevastă și să nu aibă fii și fiice în locul acela căci tații, mamele, fiii și fiicele din locul acela vor fi doborâți de o boală rea (<ref>ESV, NIVUK-deadly diseases, ASV-they shall die grievous death)</ref>. Ei vor pieri de sabie și de foamete, nu vor fi plânși, nu vor fi îngropați iar trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului și fiarelor pământului. (Ier16Ier 16.1-3).

Şi-a început activitatea în al treisprezecelea an al domniei lui [[Iosia]] (Ier25Ier 25.3). La moartea acestui rege, după lupta de la Megghido împotriva regelui Neco al Egiptului, profetul a ,,făcut o cântare de jale pentru Iosia. Toți cîntăreții cântăreții și toate cîntărețele cântărețele au vorbit de Iosia în cântecele lor de jale pînă până în ziua de azi, și au ajuns o datină în Israel. Cântările acestea sunt scrise în ,,Cîntecele Cântecele de jale.` (2Cron 2 Cron 35.25)

Ieremia îl acuză pe [[Ioiachim]] de [[nedreptatea|nedreptăți]] (Ier22Ier 22.3,13,17), [[lăcomia|lăcomie]](Ier22Ier 22.15,17) și [[uciderea|vărsare de sânge]] nevinovat(Ier22Ier 22.3,17) și-i prezice că va fi târât afară din porțile Ierusalimului și va fi înmormântat ca un măgar(Ier22Ier 22.19), adică fără a fi plâns (Ier22Ier 22.18). Într-adevăr Nabucudonosor l-a legat cu lanțuri de aramă ca să-l ducă la Babilon (2Cron362 Cron 36.6). Ieremia scrie o carte la porunca Domnului și o trimite lui Ioiachim care după ce îi sunt citite trei sau patru foi, o taie cu briceagul logofătului și o aruncă în jăratecul de cărbuni până când a fost arsă de tot (Ier36Ier 36.23)

[[Sedechia]] a avut o atitudine fluctuantă față de Ieremia. Deși Ieremia îi spune să se supună lui Nabucudonosor, fiindcă acesta împlinește o poruncă dumnezeiască, Zedechia, influențat și sfătuit de profeți falși, își pune nădejdea în egipteni, de la care așteaptă eliberarea de sub jugul lui Nabucudonosor. Ieremia ajunge în temniță fiind suspectat că vrea să treacă de partea haldeilor (Ier37.13), când, de fapt, el vroia să se ducă în țara lui Beniamin(Ier37Ier 37.12). La rugămintea sa este lăsat în curtea temniței (Ier37Ier 37.21) Apoi, la sugestia căpeteniilor sale care spuneau că moaie inimile oamenilor de război prin cuvintele sale adresate poporului, Ieremia este aruncat într-o groapă.(Ier38Ier 38.1-6). Este mutat apoi de Sedechia iarăși în curtea temniței.(Ier38.12) Ieremia, chemat la curte, îl sfătuiește pe Sedechia fără știrea căpeteniilor să se supună lui Nabucudonosor căci numai așa va scăpa cu viață și cetatea nu va fi arsă în foc(Ier38.15-28). Sedechia nu-l ascultă, Nabucudonosor vine împotriva Ierusalimului, Sedechia încearcă să fugă dar este prins. Copiii lui sunt uciși înaintea lui împreună cu mai-marii lui, apoi i se scot ochii și este legat cu lanțuri de aramă și dus la Babilon.(Ier 39.6-7).

Ieremia este lăsat de Nabucudonosor să meargă unde va voi.(Ier40.4) Acesta rămâne în țară, lângă Ghedalia, pus de Nabucudonosor ca dregător(Ier 40.7). Ismael îl ucide pe Ghedalia(Ier41Ier 41.2). Iohanan a atacat pe Ismael care a fugit la amoniți (Ier41Ier 41.15). Ieremia îi sfătuiește pe toți să rămână în țară căci Domnul îi va scăpa din mâna lui Nabucudonosor, căruia îi va insufla [[mila|milă]] (Ier42.10-11) și să nu se ducă în Egipt căci acolo vor muri de sabie și foamete sau ciumă.(Ier 42.15-17). Azaria, fiul lui Hosea și Iohanan și alți oameni [[mândria|îngâmfați]] îi spun că [[minciuna|minte]] că asta ar fi spus Domnul și că Baruc l-a ațâțat împotriva lor ca să-i dea în mâinile haldeilor.(Ier 43.3) . Ei pleacă în Egipt.(Ier43Ier 43.7) .

Domnul [[Iisus Hristos]], când alungă vânzătorii din [[Templul din Ierusalim|Templu]] cu vorbele ,,Scris „Scris este: Casa mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi faceți din ea peșteră de tâlhari”, face aluzie la cuvintele profetului Ieremia adresate locuitorilor din regatul Iuda:,,Este „Este Casa aceasta, peste care este chemat Numele Meu, o peșteră de tâlhari înaintea voastră? Eu însumi văd lucrul acesta”(Ier7Ier 7.11). Când evanghelistul [[apostolul Matei|Matei]] scrie: Atunci s'-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice:,,Un „Un țipăt s'-a auzit în Rama, plângere, și bocet mult: Rahela își jelea copiii, și nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.``”, referirea era la profeția lui Ieremia de la Ier.31.,15. Sfântul [[apostolul Pavel|apostol Pavel]] când spune: Căci ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel: ,,Iată„Iată, vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda un legămînt nou;legământ nou” (Evrei 8.8) face referire la profeția lui Ieremia în legătură cu un testament nou (Ier.31.31). În [[Cartea a II-a a Cronicilor]] (36.22) și în [[Cartea I Ezdra]] (1.1) se face o referire la o profeție a lui Ieremia (Ier25.12). [[Daniel]] mărturisește în cartea sa că ,,am „am văzut din cărți că trebuiau să treacă șaptezeci de ani pentru dărâmăturile Ierusalimului, după numărul anilor, despre care vorbise Domnul către proorocul Ieremia.”(Dan9Daniel 9.2), ceea ce trimite la aceeași profeție a lui Ieremia (Ier 25.12, 29.10) care se referea la robia babilonică de 70 de ani.

* ''Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament cu trimiteri'', traducere Dumitru Cornilescu, ISBN 0 564 01708 6* ''Biblia sau Sfânta Scriptură'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, ISBN 973-9332-86-2* Nicolae Ciudin- , ''Studiul Vechiului Testament'', pag p. 175-185, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9332-59-5, București, 2002* Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda- , ''Studiul Vechiului Testament'', p. 195-202, manual pentru Facultățile Teologice, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4 * Ene Braniște și Ecaterina Braniște-, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2 ==Note==<references />