Astfel, viitorul domn [[Neagoe Basarab]], nepotul boierilor Craiovești, a fost printre primii veniți pentru a căpăta „în tinerețea lui, cunostințe de limbă și de literatură”<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>.

Aici a fost tipărită prima carte în limba română, ''[[Liturghier]]ul'' (10 noiembrie 1508, conform unui hrisov al lui Mihnea Vodă).<ref>Costea Marinoiu, ''Istoria Cărții Vâlcene - secolele XVII-XVIII'', Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1981</ref>