5.288 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
Dacă un om, care are două neveste, iubeşte pe una şi nu iubeşte pe cealaltă, şi dacă are copii cu ele, din care întâiul născut este de la nevasta pe care n-o iubeşte, când îşi va împărţi averile între fiii lui, nu va putea face întâi născut pe fiul aceleia pe care o iubeşte, în locul fiului aceleia pe care n-o iubeşte, şi care este întîiul născut. El va trebui să recunoască de întâi născut pe fiul aceleia pe care n-o iubeşte, şi să -i dea o parte îndoită din averea lui; căci fiul acesta este cel dintîi rod al puterii lui, şi lui i se cuvine dreptul de întâi născut.<ref>Deut21.15-17</ref>
1Când cineva îşi va lua o nevastă şi se va însura cu ea, şi s-ar întîmpla ca ea să nu mai aibă trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva ruşinos în ea (referirea este la situaţia de preacurvie) să-i scrie o carte de despărţire, şi, după ce-i va da-o în mână, să-i dea drumul din casa lui./ 2Ea să iasă de la el, să plece, şi va putea să se mărite după un alt bărbat./ 3Dacă şi acesta din urmă începe s-o urască, îi scrie o carte de despărţire, şi după ce i-o dă în mînămână, îi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă care a luat-o de nevastă, moare,/4atunci bărbatul dintâi, care îi dăduse drumul, nu va putea s-o ia iarăşi de nevastă, după ce s-a pângărit ea, căci lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului, şi să nu faci vinovată de păcat ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.<ref>Deut24.1-4</ref>
==Judecătorii==
[[Moise ]] le readuce aminte conaţionalor săi ceea ce s-a petrecut în călătoria din pustie descrisă pe larg în Cartea Numerilor când el a mărturisit că nu mai poate purta toate pricinile singur. La porunca lui Dumnezeu el le-a spus să ia din seminţiile lor nişte bărbaţi [[înţelepţi|înţelepţi]], pricepuţi şi cunoscuţi, şi el îi va pune în fruntea lor. Ei au spus că acesta e un lucru bun. Moise a luat atunci pe căpeteniile seminţiilor lor, bărbaţi înţelepţi şi cunoscuţi, şi i-a pus în fruntea lor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci, şi căpetenii peste zece, ca dregători în seminţiile lor. Şi atunci Moise a dat următoarele porunci:
,,Să ascultaţi pe fraţii voştri, şi să judecaţi după dreptate neînţelegerile fiecăruia cu fratele lui sau cu străinul./Să nu căutaţi la faţa oamenilor în judecăţile voastre; să ascultaţi pe cel mic ca şi pe cel mare; să nu vă temeţi de nimeni, căci Dumnezeu e Cel care face dreptate. Şi când veţi găsi o pricină prea grea, s-o aduceţi înaintea mea, ca s-o aud.``<ref>Deut1.8-18</ref>
În altă parte se reiau aceste sfaturi date judecătorilor , adăugându-se menţiunea că darurile orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi şi îndemnul de a urma cu scumpătate dreptatea.<ref>Deut16.18-20</ref>
Omul care, din mîndrie[[mândria|mândrie]], nu va asculta de preotul pus acolo ca să slujească Domnului, Dumnezeului tău, sau care nu va asculta de judecător, omul acela să fie pedepsit cu moartea. Să scoţi astfel răul din mijlocul lui Israel,pentru ca tot poporul să audă şi să se teamă, şi să nu se mai îngâmfe.<ref>Deut17.12-13</ref>
Când doi oameni vor avea o [[cearta|ceartă ]] între ei şi se vor înfăţişa înaintea judecăţii că ca să fie judecaţi, celui nevinovat trebuie să i se dea drumul, iar pe cel vinovat trebuie să-l osândească. Dacă cel vinovat este osândit să fie bătut, judecătorul să pună să-l întindă la pământ şi să-i dea în faţa lui un număr de lovituri potrivit cu greutatea vinei lui. Să nu pună să-i dea mai mult de patruzeci de lovituri, ca nu cumva, dându-i mai multe lovituri decât atîtatât, omul acela să fie înjosit.<ref>Deut25.1-3</ref>
Pricinile grele privitoare la un [[uciderea|omor]], la o neînţelegere, sau la o [[lovirea|rănire ]] care vor da prilej de ceartă înlăuntrul cetăţii vor fi înfăţişate [[preot|preoţilor]], leviţilor şi judecătorilor şi aceştia vor spune care este hotărârea legii. Oamenii trebuie să facă aşa după cum vor spune şi după cum vor învăţa aceştia, fără abatere nici la dreapta nici la stânga.<ref>Deut17.8-11</ref>
==Domnul răsplăteşte îndată==
Să ştii dar că Domnul, Dumnezeul tău, este singurul [[Dumnezeu]]. El este un Dumnezeu credincios şi Îşi ţine legămîntul şi îndurarea pînă până la al miilea neam de oameni faţă de cei ce -L iubesc şi păzesc poruncile Lui.Dar răsplăteşte îndată pe cei ce -L urăsc, şi -i perdepierde; nu dă nici o păsuire celui ce -L urăşte, ci -i răsplăteşte îndată.<ref>Deut7.10</ref>
==Dumnezeu ca un tată==
Dumnezeu s-a purtat cu Israel aşa se poartă un om cu fiul lui<ref>Deut1.31</ref>, inclusiv cu mustrări.<ref>Deut8.1-5</ref>
==Condamnarea idolatriei şi a practicilor oculte==
Proorocul sau visătorul de vise care vestea un semn sau o minune şi aceea se îndeplinea, el îndemnând apoi la [[închinarea la alţi dumnezei ]] este o încercare de la dumnezeu Dumnezeu pentru a pune la încercare dacă omul [[iubirea|iubeşte ]] pe Dumnezeu din toată inima şi din tot sufletul. El va trebui pedepsit cu moartea pentru că a vorbit de răzvrătire împotriva lui Dumnezeului , care i-a scos din ţara Egiptului şi i-a izbăvit din casa robiei pe israeliţi şi pentru că a voit să-i abată de la calea în care le-a poruncit Domnul, Dumnezeul lor, să umble. Astfel se va scoate răul din mijlocul poporului.<ref>Deut13.1-5</ref>
Dacă cineva (frate, fiu, fiică, nevastă, prieten) aţâţă în taină pe cineva spre închinarea la alţi dumnezei, omul nu trebuie să se învoiască şi să-l asculte şi nici s-arunce spre el o privire de milă şi să-l cruţe şi să-l ascundă , ci el trebuie pedepsit cu moartea prin lapidare pentru că a căutat să abată acel om de la Dumnezeu, care a scos pe israeliţi din din ţara Egiptului, din casa robiei. Şi acest lucru trebuie făcut pentru ca tot Israelul să audă şi să se teamă, şi să nu se mai săvîrşească săvârşească o faptă aşa de nelegiuită în mijlocul tău.<ref>Deut13.6-11</ref>
Dacă nişte oameni răi au ieşit din mijlocul lui Israel, şi au amăgit pe locuitorii din cetatea lor, îndemnându-i spre închinarea la dumnezei străini, lucrul trebuie cercetat amănunţit. Dacă este adevărat şi urâciunea a fost săvârşită atunci locuitorii acelei cetăţi şi vitele trebuie trecute prin ascuţişul sabiei şi cetatea nimicită cu desăvârşire, cetatea şi toată prada arsă şi cetatea arse astfel încât să rămână pentru totdeauna un morman de dărâmături.<ref>Deut13.12-18</ref>
Dacă o persoană va face rău înaintea Domnului, călcând legământul Lui, mergând după alţi dumnezei ca să le slujească şi să se închine înaintea lor, după soare, lună sau toată oştirea cerurilor, lucrul trebuie cercetat cu amănunţime. Dacă lucrul este adevărat, dacă faptul este întemeiat, dacă urâciunea aceasta a fost săvîrşită în Israel, atunci persoana aceea trebuia adusă la porţile cetăţii şi ucisă cu pietre. Mărturia unui singur martor nu este suficientă, ea trebuie pedepsită numai pe mărturia a doi sau trei martori. Se va scoate astfel răul din mijlocul poporului.<ref>Deut.17.2-7</ref>