Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.894 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
{{Traducere EN}}
{{În curs}}
[[Image:PatmosBell.JPG|right|thumb|200px|Clopotele bizantine ale Mănăstirii Sfântul Ioan Teologul, Patmos, Grecia]]
'''Clopotul''' este o parte integrantă a slujbelor în [[Biserica Ortodoxă]].
==Utilizare==Clopotele se utilizează în momente variate și sub diferite forme:* '''Clopotele mari''' (așezate în clopotnița bisericii) cheamă pe credincioși la [[Imagerugăciune]] și anunță, tot pentru cei care nu sunt la biserică, diferite momente diferite momente liturgice (cum ar fi:PatmosBell.JPGînceperea [[Sfânta Liturghie|rightSfintei Liturghii]], prefacerea Darurilor), dar au și funcții de utilitate publică (anunță evenimente triste sau fericite de interes comunitar)* '''Clopotele mici''' sau '''clopoțelele''' se folosesc în biserică pentru a anunța anumite momente, cum ar fi [[procesiune]]a cu Darurilor la [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite|thumb|200px|Byzantine Bells of St. John the Theologian Monastery, Patmos islandLiturghia Darurilor mai înainte sfințite]](iar în unele biserici, mai ales în Banat și Ardeal, sub influență apuseană, anunță credincioșilor prezenți la slujbă momentele mai importante)* '''Clopoțeii''' sau '''Clopotulzurgălăii''' are a distinctive part of Orthodox Christian divine servicesse găsesc cusuți pe [[Veşminte|veșmintele liturgice]] ale [[episcop]]ilor <ref>În [[Vechiul Testament]] sunt amintiți clopoțeii atârnați de haina arhiereului. Bells are used for a number of purposes throughout the Cei 360 de clopoței, atârnați până la călcâie de haina arhiereului (Ieșire 28, 29-31), arată timpul unui an, „anul Domnului primit" ([[Isaia]] 61, 2; [[Daily CycleEvanghelia după Luca|liturgical cycleLuca]]4, such as 19); ei predică și vestesc măreața arătare a summons for the faithful to divine services and as an announcement to those not present in Mântuitorului (Cf. [[churchClement Alexandrinul]] of specific moments in the services, ''Stromate'', V, 37.4). </ref>
==HistoryEtimologie==In the early centuries of ChristianityDupă ''Dicționarul etimologic român'' <ref>''Dicționarul etimologic român'', the Church was often persecuted and did not have the opportunity to openly call the faithful to servicesAlexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966</ref> în limba română cuvântul '''clópot''' este înrudit cu diferite cuvinte din limbile popoarelor înconjurătoare: Mr. ''cloput''. Sl. The faithful were notified of times of services by personal contact or by the presiding ''klopotŭ'' „zgomot”, de la ''klepati'' „a bate, a trage”, cf. clipi (Miklosich, Slaw Elem., 25; Miklosich, Lexicon, 288; Cihac, II, 64; Conev 57). Sensul de „clopot” nu este cert pentru sl., dar cf. bg. klopot „clopot”, sb. klepet „sunet de talangă”, sb. klepetuša „talangă”. ==Istorie==Cele mai vechi clopote par să fi existat în China, cu 2000 până 3600 de ani înainte de Hristos, de unde au ajuns în Europa prin Orientul apropiat, fiind cunoscute în Armenia și în Egipt în secolul al VIII-lea î.Hr. În antichitate clopotele erau folosite pentru a semnala diferite momente ale vieții civile și religioase. în Grecia antică, de pildă, prin clopote se anunța deschiderea pieței de pește, iar la Roma se vestea deschiderea băilor publice. Sărbătorile religioase păgâne erau și ele anunțate cu ajutorul clopotelor. Considerându-le legate de religiile de mistere și de cultele păgâne, creștinii au respins într-o primă fază utilizarea clopotele pentru ei și cultul creștin. Până în secolul al IV-lea anunțurile importante cu privire la serviciile religioase erau făcute de diaconi, așa cum ne relatează pelerina creștină [[clergyEgeria]] at the end of the servicesîn secolul al IV-lea, dar și alte surse patristice. After the persecutions ceasedActele [[martir]]ice din Africa Proconsulară din vremea împăratului Dioclețian menționează folosirea trompetei pentru a chema poporul creștin la rugăciune, various means of announcing services arose, but the pealing of bells appeared to become the preferred methodla fel ca în Vechiul Testament. While bells are known from antiquity, the first use of bells in a Christian context was in western Europe. Tradition, although probably inaccurate, ascribes the invention of bells in the late fourth century to St. Paulinus, the [[bishop]] of Nola in Campania, Italy. However, there is no record in Europe of the use of bells religiously until the early seventh century. Bells came into use in the eastern Greek Church in 865 when the Doge of [[Venice]] gave twelve large bells to Emperor Michael. These bells were hung in a tower near [[Hagia Sophia (Constantinople)|Hagia Sophia]] [[Cathedral]].
Bells were introduced in Russia almost simultaneously with the [[Baptism of Rus'|Baptism of the Rus]] in 988, coming to the eastern Slavs through western Europe. These bells were generally small and used in small sets of only two or three bells. By the fourteenth century, however, bell foundries had come into existence that produced very large bells. Large bells in Russia weighed up to 144,000 pounds. The largest bell then cast is the ''Tsar Bell'' which stands at the base of the bell tower of Ivan III Vasilevich (Ivan the Great) in the Moscow Kremlin. This bell weighs 288,000 pounds, but was never used, because it cracked in a fire when the scaffolding used to hang the bell burned.
In settings not pertaining to church services, bells are used to signal special occasions and announce assembly of faithful and citizens. In [[monasticism|monastic]] settings bells may be used each day to awaken the [[monk]]s and signal the daily routine of [[monastery|monasteries]]. Also, ringing of bells had been used often to alert inhabitants of towns and cities of approaching armies and attackers. A storied example of such a use is the large bell at St [[St. Sophia Cathedral (Novgorod)|Sophia Cathedral]] in [[Novgorod]], Russia, that was used to warn of the approach of Ivan the Terrible's army to the city. Angry at its use, the tyrant had the bell punished by having one of the ears, used to hang the bell, cut off so that it could no longer be hung and rung.
==SourcesSurse==
*[http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Church_bell&oldid=200391661 Church Bell]
*[http://www.orthodoxphotos.com/readings/divine/bells.shtml Bells and Russian Orthodox Peals]
==External linksNote==<references/> ==Legături externe==
*[http://sttikhonsmonastery.org/article.php?id=61 St Tikhon's Monastery article ''The Bells'']
*[[w:Bell (instrument)|''Bell (instrument)'' at Wikipedia]]